Lidia Coroian

Cântec femeiesc Adrian Păunescu Așa e mama și a fost bunica Așa suntem femei lângă femei Părem nimic și nu-nsemnăm nimica Doar niște „ele” ce slujesc pe „ei”. Ei neglijenți, iar ele foarte calme Ei încurcând ce ele limpezesc Ei numai tălpi și ele numai palme Acesta e destinul femeiesc. Și-n fond, ce fac femeile pe lume? Nimic măreț, nimic impunător. Schimbându-și după ei și drum și nume Pun lucrurile iar la locul lor. Cu-atâția pași ce au făcut prin casă Și pentru care plată nici nu cer De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă Ar fi ajuns și dincolo de cer. Ei fac ce fac și tot ce fac se vede Ba strică mult și ele-ndreaptă tot Și de aceea nimeni nu le crede Când cad, îmbătrânesc și nu mai pot. Așa e mama și a fost bunica Și ca ele mâine eu voi fi. Ce facem noi, femeile? Nimica, Decât curat și uneori copii. Suntem veriga firului de ață În fiecare lanț făcut din doi Ce greu cu noi femeile în viață Dar e și imposibil fără noi…