Silvius Banica

#profudeistorie Despre ziua de 1 mai... Ziua muncii... 1 Mai, Ziua Muncii. Totul despre originea şi istoria acestei zile Daniel Teodoreanu, Evenimentul Zilei La 1 Mai, în aproape toată lumea este celebrată Ziua Muncii şi la fel se întâmplă inclusiv în România, dar oare câţi dintre cei care an de an profită de această sărbătoare legală cunosc cu adevărat originea ei ? „Contrar a ceea ce s-ar putea crede, prima Zi a Muncii - zi de sărbătoare oficială - a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland, aflat la al doilea mandat, a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane sărbătoreau deja local această zi, iar la New York deveniseră deja tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau deja una dintre cele mai industrializate țări din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. De unde vine diferența? Deşi statele lumii sărbătoreau Ziua Muncii după revolta muncitorilor din Chicago, comuniştii români şi-au inventat propriii eroi şi au găsit proletari români în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Totul, cu scopul de a nu recunoaşte că această sărbătoare a plecat de la un vis american: acela de a avea ziua de lucru de cel mult 8 ore. În 1948, comuniştii impuşi de Moscova acaparaseră întreagă ţară, însă muncitorilor li se spunea că ei sunt la putere, ei sunt eroii zilei. Puţini ştiau ce aniversează, de fapt: naşterea unui vis duşmănos, un vis american. Chicago. 1 mai 1886. O sută de mii de muncitori au ieşit pe străzile oraşului şi au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internaţională a Muncii. Dar cum americanii erau exponenţii duşmanului de clasa imperialist, laboratoarele propagandei comuniste au inventat alte origini ale luptei muncitoreşti. Astfel, proletarii români ar fi manifestat în Parisul anul 1871, atunci când muncitorii au preluat puterea în perioada revoluţiei industriale şi au cerut transformarea Parisului în republica autonomă. În plus, comuniştii români aveau nevoie şi de o apartenenţă ideologică serioasă, tot pentru a se distanţa de revolta muncitorilor americani. Internaţionala devine astfel imnul oficial al mişcării socialiste şi, spre bucuria comuniştilor, autorul său a fost un francez, membru al Comunei din Paris şi nu vreun imperialist american. Clasa muncitoare din România avea nevoie de propriii săi martiri. Aflat în ilegalitate în perioada interbelică, Partidul Comunist şi-a căutat originile luptei de clasă în grevele muncitoreşti din perioada crizei economice a anilor 30. Ca lideri ai revoltelor apar viitorii conducători ai partidului: Gheorghe Gheorgiu Dej din rândul muncitorilor feroviari, şi Nicolae Ceauşescu. Până să transforme comuniştii ziua de 1 mai într-o sărbătoare propagandistică, acelaşi lucru l-au făcut toate regimurile dictatoriale, de la Hitler la Carol al II-lea. În România, prima sărbătoare de 1 mai a fost organizată în 1939, după ce Carol al II-lea desfiinţase sindicatele muncitoreşti. Comuniştii au confiscat apoi această manifestaţie regalistă şi după ce au preluat puterea au spus că, de fapt, ei au organizat în ilegalitate acel eveniment. Cosmetizată ca o zi în care doar comuniştii au un merit, 1 Mai s-a transformat de la an la an într-un spectacol grandios, în care carele alegorice şi tablourile uriaşe ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin striveau înţelesul acestei zile. «Exact comunismul, care a vrut să o umple de conţinut adevărat, a golit-o de conţinutul vechi, istoric. Deci a rămas o sărbătoare goală», spune antropologul Vintilă Mihăilescu. După aproape jumătate de secol de comunism, românii au păstrat în memorie paradele interminabile, micii şi berea. Înţelesul acestei sărbători s-a şters. După 34 de ani de la căderea comunismului, românii nu mai sunt obligaţi să defileze pentru partid. 1 mai, ziua internaţională a celor care muncesc, este sărbătorită prin repaos. Cum a apărut Ziua Muncii Prima zi a Muncii a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane aveau deja sărbători locale, iar la New York deveniseră tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau, în acea vreme, una din cele mai industrializate țari din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. Celebrarea Zilei Muncii a apărut în a doua jumătate a secolului 19 în toiul protestelor, grevelor și petițiilor pentru ziua de lucru de 8 ore. Primele revendicări organizate au apărut într-o colonie a Marii Britanii, pe atunci cel mai industrializat stat din lume. «Primele manifestări legate de ziua de lucru de 8 ore au avut loc în Australia în 1856. În 1856 a avut loc prima manifestaţie a muncitorilor australieni pentru obţinerea unei zile de muncă scurtate de 8 ore şi pentru obţinerea asigurărior sociale, asigurărilor de accidente», explică istoricul Cosmin Popa. În deceniile următoare, dezvoltarea industriei și a căilor ferate, a marilor șantiere navale în Europa a sporit influența sindicatelor, a social-democraților și apoi a socialiștilor în viața publică. În 1864, apare o primă confederație a acestor grupări europene, numită Internaționala I, iar în 1889, la exact o sută de ani de la izbucnirea Revoluției Franceze și căderea Bastiliei, Internaționala a II-a, marcată puternic de ideea marxistă a luptei de clasă. În 1889, mai multe grupări socialiste şi social-democrate adunate sub umbrela Internaţionalei a II a au ales ziua de 1 Mai drept zi a solidarităţii între muncitori şi cu muncitorii. De ce luna mai? Pentru că în primele zile ale lui mai 1886, în Statele Unite, în Haymarket, Chicago, avuseseră loc ciocniri între grevişti şi forţele de ordine, ciocniri soldate cu 15 morţi, zeci de răniţi şi câteva condamnări la spânzurătoare. Ideea socialiştilor de a lega Ziua Muncii de un moment sângeros, foarte controversat şi deloc măgulitor pentru autorităţile americane, nu i-a plăcut preşedintelui Grover Cleveland. Aşa a apărut legea prin care prima zi de luni din septembrie a fost declarată Ziua Muncii şi zi de vacanţă. Exemplul a fost repede urmat şi de Otawa. Dar ce s-a întâmplat de fapt în mai 1886 la Chicago? Cosmin Popa explică: «Acolo e vorba de o manifestaţie care a început pe 1 mai, a continuat pe parcursul primelor zile din luna mai, când a avut loc un miting care s-a desfăşurat paşnic, la care nici măcar nu a participat foarte multă lume, pentru că ploua, şi cu puţin înainte de terminarea mitingului a explodat o bombă, care a rănit câţiva muncitori, mai precis patru muncitori, dar și foarte mulţi dintre poliţiştii care constituiau cordonul de protecţie, aprox. 60 de oameni. A urmat o intervenţie în forţă a poliţiei - un număr între 4 şi câteva zeci de victime, nici acum nu se ştie exact. A urmat un proces, un proces destul de spectaculos al vremii.» Mulți istorici sunt astăzi de părere că acuzații din dosarul Haymarket nu au avut parte de un proces corect. S-a dovedit că unul dintre cei condamnații la moarte nici nu se aflase la fața locului, nici nu fusese printre instigatori. Judecătorul și jurații știau însă că la protestele de la Chicago, dar și din alte orașe americane, își făceau simțită prezența grupări anarhiste. Cu un mesaj anti-sistem, acestea susțineau că violența poate devenit armă de luptă pentru rezolvarea revendicărilor sociale, scrie digi24.ro. Presați de emoția publică într-o societate încă foarte violentă, justiția a vrut să le dea acestora un avertisment puternic. «Anarhismul este într-adevăr un curent politic asociat radicalismului extrem, dar nu întotdeauna include anihilarea fizică a celor care sunt oponenţi ai celor care susţin anumite cereri. Radicalismul este expresia epuizării tuturor celorlalte mijloace politice de luptă. Ceea ce deosebea radicalismul a fost credinţa că drepturile şi libertăţile muncitorilor pot fi obţinute într-o manieră hotărâtă numai prin violenţă, prin exercitarea unei presiuni eventual armate asupra maşinii de stat», spune Cosmin Popa. Sistemele pluraliste occidentale au depășit cu bine amenințările anarhiste. Revendicările sindicatelor au început să fie discutate deschis, iar partidele social-democrate moderate și-au găsit loc fie direct în parlamente, fie în facțiuni ale partidelor deja existente. Cea mai slabă verigă s-a dovedit a fi sistemul autocrat din Rusia. În lipsa reformelor treptate, Rusia țaristă a căzut pradă celei mai radicale grupări din Internaționala a II a socialistă, gruparea lui Vladimir Ilici Lenin. Între 1917 și 1921, în anii comunismului de război, bolșevicii considerau că trebuie eliminat nu numai sistemul capitalist-burghez, dar și OAMENII care îl întruchipau. Dezastrul administrației comuniste din Rusia, cu milioane de victime încă din primii ani, a atras critici severe din partea altor grupări socialiste de pe continent. Ziua Muncii în Europa În Europa, povestea lui 1 Mai este una foarte complicată. Încă de la înfiinţare, în anii 20, tânăra Uniune Sovietică, în căutare de simboluri şi sărbători proprii, a adoptat imediat ziua de 1 Mai ca zi de mare sărbătoare. Se ştie mai puţin că 1 Mai a devenit zi de vacanță în 1933, după venirea lui Hitler la putere şi imediat după ce Partidul Naţional Socialist pe care îl conducea a limitat substanţial puterea sindicatelor. În România, a fost marcată pentru prima dată de mişcarea socialistă pe 1 mai 1890. A devenit sărbătoare oficială odată cu instalarea comunismului. Vreme de 70 de ani, în toate orașele și orășelele din Uniunea Sovietică, dar în primul rând în Piața Roșie de la Moscova, de 1 Mai au defilat muncitori, agricultori, profesori, elevi și studenți. Spre deosebire de Ziua Victoriei, celebrată pe 9, defilarea de 1 Mai era una a civililor. «Când am ajuns ca student la Universitatea din Moscova, într-adevăr am participat la manifestaţia din Piaţa Roşie şi era acelaşi lucru, eram mai mari, mă rog, aveam intererese mai diferite. Dar oricum era plăcut. Peste tot era muzică, chişcurile cu diferite lucruri gustoase, după care mergeam sau la restaurant sau la cineva acasă, deci era sărbătoare în toată regula», povestește Nikolai Morozov, fost corespondent ITAR-TASS în România. Defilările de 1 Mai au încetat la Moscova din 1992, adică imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Au rămas însă zilele libere. Dacă americanii sărbătoresc Ziua Muncii printr-un week-end prelungit cu acea zi de luni din septembrie, rușii reușesc să obțină o săptămână de vacanță! Contribuie la această numărătoare și Ziua Victoriei, cu două zile libere, 9 și 10 mai. Cei mai mulți moscoviți își petrec aceste zile la așa-numitele dacea, căsuțe de vară aflate în zone rurale. Grătarele și lucrul în grădină acoperă an după an amintirea traumatizantă a epocii lui Stalin, gruzin de origine. În mijlocul sărbătorii prelungite de 1 Mai singura moștenire gruzină pare să fie ... cea din farfurie: «Aaa... se numeşte şaşlîc, de provenienţă gruzină, ceva, chestie mai picantă decât frigăruile dvs. deşi arată aşa (ca nişte frigărui) Şi sunt nelipsite! Asta este bucătărie caucaziană, gruzină, care este foarte populară la Moscova, sunt o grămadă, o groază de restaurate gruzine acolo, sunt o grămadă de feluri exotice. Sunt picante, dar după gust poţi să faci. Sunt şi altele cu tot felul de denumiri exotice. Să nu vorbesc de vodcă!», spune Nikolai Morozov. Cât despre 1 Mai în restul ţărilor europene foste comuniste, sărbătoarea și-a pierdut caracterul politic. A devenit mai degrabă o poveste de primăvară, presărată eventual cu câteva concerte rock”, se arată pe publika.md. ,

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

#profudeistorie 1 mai în istorie... 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I. 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. 1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii. 1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais. 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt. 1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864). 1899: Bayer introduce aspirina în Germania. 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina. 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București). 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York. 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită. 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București. 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu. 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București. 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE. 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS. 1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino. 1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina. 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene. 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale. 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ. 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina". 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România. 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană. 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României. 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză. 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia Ziua Muncii

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

#rapidiubirefarasfarsit Analiză dură după Rapid - Universitatea Craiova 1-2: „Karma a vorbit. Ba nu... a urlat !” Sursa: fanatik.ro În numai câteva săptămâni, Rapid a reuşit să parcugă cu viteză de TGV distanţa de la „locul 2 e primul care pierde”, la „locul 6 e primul care se salvează de la retrogradare”. După ce sezonul trecut Rapidul a cumpărat la supra-preţ un loc 5 (îndeplinind totuşi obiectivul oficial), sezonul acesta, câteva milioane mai târziu, plus un an de experienţă şi experienţe, Rapidul reuşeşte cel mai probabil să repete performanţa sezonului trecut. Cu alte cuvinte, cele mai scumpe salvări de la retrogradare din fotbalul romanesc. Paradoxal, clubul cel mai performant în a atrage venituri nu reuşeşte să bifeze măcar acceptabilul în domeniul principal de activitate – fotbalul. Paradoxal? Sau explicabil? Performanţa sportivă cere 3 ingrediente: bani, cunoaşterea fenomenului şi oameni pricepuţi care să creeze strategia şi să o execute. Primul ingredient a existat din belşug; aparent, problema a fost la celelalte două. Adică la cele care aduc ştiinţa de a cheltui banii eficient. În doar jumătate de playoff clubul a ratat obiectivul sportiv, dar a eşecul e mult, mult mai amplu şi mai profund. Pentru că au dispărut în proces emulaţia, entuziasmul şi încrederea. Veniturile record au venit în acest sezon tocmai datorită acestor factori: emulaţie, entuziasm, încredere. Suporterul rapidist a cumpărat „proiecţiile” optimiste, a avut încredere in promisiuni şi a susţinut necondiţionat. În tribună, cu vocea şi prezenţa, dar şi cu buzunarul. Cot la cot cu acţionarul şi cu sponsorii. Clubul s-a urcat abil pe acest val de entuziasm şi l-a valorificat. În doar jumătate de playoff suporterul rapidist a inţeles că „regele e gol”, iar promisiunile optimiste s-au transformat in iluzii deşarte. Când arăţi spre „un club important al Europei de Est”, dar te lupţi în realitate pentru locul 5 în Superliga, pierzi cel mai important lucru pe care un club de fotbal îl deţine: încrederea suporterilor. Când dezamăgirea ucide încrederea Draga clubule… suporterul rapidist e poate cel mai încercat suporter de fotbal din Romania… nivelul său de suportabilitate în suferinţă e greu de egalat. Dar ce ai reuşit tu, clubule, sezonul acesta, e mai greu de suportat decât suferinţa. Tu, clubule, ai dezamăgit. Ai creat iluzia mai binelui… şi nu ai transformat-o în realitate în ciuda abundenţei mijloacelor… iar asta e reţeta dezamăgirii. Încrederea nu dispare din suferinţă, ci din dezamagire. Poţi recupera încrederea? Sigur că da! Prin reacţie. Reacţie rapida. Asta își doreşte suporterul să vadă. Am greşit, dar reacţionăm şi reparăm. Craiova, CFR, cluburi aflate în clasament deasupra Rapidului par să fi înţeles asta. Rapid, dupa 1 punct in 7 meciuri, nu ştie încotro s-o apuce. Acum, când orice club serios işi pregăteşte strategia pentru sezonul viitor, Rapid nu şi-a pus încă ordine in gânduri: continuă pe mâna echipei de management care două sezoane la rând, indiferent de investiţii, ratează Cupa şi “joacă” în zona locurilor 4-6, sau schimbă la acest nivel? Şi dacă schimbă, când o face? Ca la Coverciano, schimbarea din minutul 60? Adică schimbăm după ceas, sau când simţim şi vedem că ceva nu funcţionează? Schimbarea după ceas nu aduce încredere. Iar a discuta despre antrenor înainte de a decide pe mâna cui dăm strategia sezonului urmator, e tot necâştigător. Antrenorul e decizia echipei de management sportiv…asta e ordinea operaţiilor. Reinterpretat, modelul austriac a adus în teren la Ovidiu atât Grigore, cât și Drăghia. Astăzi, am salutat cu toții un prim semn de normalitate: primul 11 începe cu puștiul Ungureanu. Pentru că, nu-i așa, dacă tot pierdem, măcar să câștigăm. Să câștigăm jucători pentru sezonul viitor. Ungureanu – Braun, Săpunaru, Iacob, Onea – Kait, Oaidă – Funsho, Papeau, Krasniqi – Rrahmani. Aceasta este formula aleasă de Lobonț; clasicul 4-2-3-1, cu Papeau mijlocaș ofensiv, și Krasniqi mutat in stânga. Pe ideea “unde ai dat tu, Ermal, randament la Rapid? Randament și goluri, desigur…” “În dreapta”. “Ei bine, azi joci in stânga!” Dacă la Ovidiu Petrila și Krasniqi au mai făcut schimb de locuri, astăzi “Krasniqi în stânga” a fost obsesia serii. Iar kosovarul a răsplătit încrederea și inspirația antrenorului cu cel mai slab și dezlânat meci al său la Rapid. A avut și ghinion Lobonț cu evoluția lui Ermal, pentru că astfel a devenit extrem de vizbil faptul că băiatul a terminat meciul in teren. Cel mai probabil, un efect secundar al înlocuirii de la Ovidiu. Cel mai bun mod de a evita scenele in public e să nu le provoci. Astăzi, Lobonț a evitat să-l schimbe pe Krasniqi, a evitat să schimbe în minutul 60, însă a făcut concurență neloială jocului din iarbă cu propriul joc de scenă de la marginea terenului și 3 schimbări în 13 minute. Așa cum titra pagina oficială a clubului, astăzi Rapid a jucat prima dintre cele 4 finale ale finalului de sezon. Nu e clar ce se intamplă după cele 4 finale (probabil ne calificam în vreo semifinală), însă e clar că importanța meciului i-a ținut pe tușa până la final pe cei 5 juniori care au exersat modelul Red Bull Salzburg pe bancă – Cepoi, El Sawi, Gheorghe, Bădescu si Cîrjan. Altfel, aceleași impresii ca și după meciul de la Craiova. A câștigat și astăzi Universitatea, dar nu pentru că a fost mai buna. Când omul care iese in evidența la olteni e Crețu (un fotbalist absolut respectabil, fără doar și poate) și când oaspeții trec de maxim 3 ori centrul terenului in repriza a doua lucrurile sunt clare. Când egalezi în minutul 77 și adversarul refuză jocul o repriza intreagă, zeii fotbalului bagă mingea in poartă pentru tine, chiar daca jocul tău e definiția miscării browniene si exemplifică perfect teoria haosului. Dar karma a urlat în minutul 96, doar-doar o auzi-o cineva. Deși, temerea mea este că schimbarea la Rapid va fi ca schimbarea lui Krasniqi din epoca Lobonț – din dreapta-n stânga.

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

#profudeistorie 30 aprilie în istorie... 30 aprilie este a 120-a zi a calendarului gregorian și ziua a 121-a în anii bisecți. Mai sunt 245 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente. 313: Împăratul roman Licinius unifică Imperiul Roman de Răsărit sub comanda sa. 1638: Patriarhul Chiril Lukaris sfințește Mănăstirea Podgoria Copou din Iași, ctitorie a domnului Vasile Lupu. 1789: Pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, George Washington depune jurământul, devenind astfel primul președinte al Statelor Unite. 1803: SUA cumpără de la Franța teritoriul Louisiana în schimbul sumei de 80 milioane franci-aur. 1844: Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească țiganii robi trecuți în lista dotală a soției, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunării Obștești din 31 ianuarie 1844, de dezrobire a țiganilor. 1896: Se adoptă Legea învățământului primar și normal-primar (Legea Poni). Prin aceeași reglementare se înființează Casa Școalelor, care va avea în atribuție administrarea fondurilor destinate construirii de edificii școlare și achiziționarea mobilierului aferent. 1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic "Dracul" din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri sub titlul "Domnișoara Mxxxx Falticeni". 1902: A avut loc, la Paris, premiera operei Pelléas et Mélisande de Claude Debussy. 1937: În Filipine a avut loc un plebiscit referitor la dreptul femeilor de a vota. Au putut participa doar bărbații care, în majoritate (peste 90%), au fost de acord ca femeile să se bucure de acest drept. 1939: Franklin Delano Roosevelt este primul Președinte american care a apărut pe postul de televiziune. 1945: Adolf Hitler, împreună cu soția lui, Eva Braun, se sinucid la Führerbunker după ce au fost căsătoriți cu o zi înainte. În aceeași zi, Armata Roșie arborează drapelului sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin. 1948: A fost creată Organizația Statelor Americane (OSA). Această organizație internațională guvernamentală își are sediul la Washington, D.C. (membri: 35 de state și 24 de observatori permanenți; obiective: securitatea continentală; soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre). 1970: Președintele american Richard Nixon anunță că forțele Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud vor invada Cambodgia pentru atacarea "templelor" folosite de forțele comuniste. 1975: Eliberarea totală a Vietnamului (Ziua Victoriei). 1980: La vârsta de 42 de ani, Prințesa Beatrix devine regină a Țărilor de Jos, după abdicarea mamei sale, regina Iuliana. 1988: La Dublin, Irlanda, Céline Dion câștigă a 33-a ediție a concursului muzical Eurovision pentru Elveția cu piesa "Ne partez pas sans moi". 1990: Deschiderea, la Lisabona, a Centrului Nord–Sud al Consiliului Europei. 1993: Jucătoarea iugoslavă de tenis de câmp, Monica Seles, numărul 1 mondial, este înjunghiată de un fervent suporter al lui Steffi Graf. 1991: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni. 2001: Dennis Tito, primul turist spațial decolează pe o navetă rusească cu destinația Stația Spațială Internațională. 2002: Un referendum în Pakistan consfințește pentru încă 5 ani regimul militar al lui Pervez Musharraf. 2004: A fost observat SASSER, un «Computer worm», care doar în câteva zile a infectat o mare parte din computerele din lumea întreagă. 2013: Regina Beatrix a Olandei abdică, iar Willem-Alexander, Prinț de Orania urcă pe tronul Țărilor de Jos ​​ca regele Willem-Alexander al Olandei. El este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său din 1890, regele Willem al III-lea. Sărbători In calendarul ortodox: Saptamana Patimilor - Martea Mare (Denie); Sfantul Apostol Iacov Ziua națională a Regatului Țărilor de Jos. Ziua Reginei (Olanda) Ziua Internațională a Jazzului