Silvius Banica

Zece motive raționale de bun-simț pentru a părăsi Facebook, pe care mulți utilizatori le cunosc, dar nu le pasă „Pentru pasărea care a stat tot timpul închisă în colivie, zborul este un handicap.” Acest articol este menit să aprofundeze pericolele și dezavantajele pe care le prezintă folosirea serviciilor oferite de platformele și companiile deținute de compania transnațională Meta, succesoarea companiei Facebook, care este succesoarea site-ului Facemash, care a fost lansat în 28 octombrie 2003. De curând s-au aniversat 20 de ani de când s-a inventat precursorul Facebook, așa cum este ilustrat și în filmul The Social Network (2010). Este o bună ocazie pentru a explica de ce nu este indicată folosirea unei platforme ce a fost construită pe baza comparației subiective între utilizatori, a discriminării și a furtului de date personale. 1. Facebook este o companie care propagă în mod intenționat și fățiș, prin termenii și condițiile sale, o ideologie politică de extremă stânga, care cenzurează datele împărtășite de utilizatori și permite în schimb dezinformare, știri false, propagandă și conținut manipulativ. Inteligența artificială este folosită pentru a analiza și a clasifica tot conținutul de pe platformă, conform cu ceea ce stabilește Facebook că este adevărat, și care se schimbă în mod constant. 2. Dacă ai un cont activ, indiferent de pe ce dispozitiv navighezi, Facebook îți violează intimitatea și confidențialitatea datelor personale. Platforma colectează o cantitate semnificativă de date pentru a oferi reclame personalizate. Facebook cunoaște 70 de categorii de informații despre fiecare utilizator. Inteligența artificială folosește asta pentru a le prezice comportamentul și a personaliza conținutul afișat în funcție de preferințele anterioare ale acestora, nu în funcție de ce este adevărat sau util pentru ei. Acest mod de a proceda este invaziv și ridică întrebări privind confidențialitatea. În plus, Facebook a fost implicată în multiple scandaluri legate de colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor săi. Aceste date pot fi (și sunt adesea) vândute către terțe părți sau folosite în scopuri publicitare fără consimțământul clar al utilizatorilor. Cu alte cuvinte, dacă serviciul este gratis, atunci probabil că de vânzare ești tu. Desigur, intenția este de a face personalizarea într-un mod suficient de subtil astfel încât utilizatorul să nu o perceapă drept intruzivă. Dacă „focul la care sunt fierți utilizatorii” ar fi întețit, ar fi posibil ca unii să se „trezească” și să-și piardă încrederea în platformă. Datele colectate pot fi folosite pentru a crea profiluri detaliate ale utilizatorilor și pentru a crea mesaje și conținut care să vizeze manipularea opiniei publice într-o anumită direcție, chiar politică. Dacă platforma este plătită să susțină un partid sau un anumit candidat politic (așa cum s-a vehiculat că s-ar fi petrecut la alegerile prezidențiale din SUA sau România), atunci ce procent din rezultate poate fi manipulat prin controlul unor asemenea date? 3. Facebook este un mediu digital care a fost și continuă să fie proiectat pentru a crea adicție și a menține cu orice preț atenția utilizatorului prizonieră în aplicație. Sean Parker a fost primul președinte al Facebook în 2004 și totodată cel care a avut un mare rol în prefacerea inițiativei studențești într-o corporație. Iată ce spunea acesta într-un interviu din 2017 pentru Axios: „Ideea care a stat la baza construirii aplicațiilor de acest fel, Facebook fiind prima dintre ele, a fost: «Cum putem consuma cât mai mult din timpul și atenția ta conștientă?». Iar asta înseamnă că e necesar să îți dăm periodic un pic de dopamină, pentru că cineva a apreciat sau a comentat o fotografie sau o postare sau altceva, ceea ce te va face să contribui cu mai mult conținut, iar asta îți va aduce mai multe aprecieri și comentarii, practic este o buclă feed-back de validare. Adică este exact ceea ce ar inventa un hacker ca mine, pentru că exploatezi o vulnerabilitate a psihologiei umane. Și cred că noi, creatorii acestor aplicații, am înțeles asta în mod conștient și am făcut-o oricum.” Cu cât un utilizator petrece mai mult timp pe oricare dintre aplicații, cu atât este mai apreciat de către companie. Utilizarea excesivă a platformelor de comunicare virtuală, inclusiv Facebook, poate afecta sănătatea psihică, conducând la anxietate, depresie sau la sentimente de izolare. În plus, erodează disciplina necesară pentru întreținerea unor activități de bază, cum ar fi exercițiile fizice, gătitul sau învățatul, și favorizând în schimb adâncirea în alte adicții. Utilizarea Facebook alimentează invidia și distruge relațiile dintre utilizatori. Aceste aspecte au fost documentate științific de psihologi. Cu alte cuvinte, majoritatea utilizatorilor de Facebook nu ar acorda 2-3 ore într-un an pentru a se cunoaște pe sine mai bine, dar acordă fără probleme 2-3 ore săptămânal pe o platformă care pare că știe mai multe despre ei decât ei înșiși. 4. Facebook facilitează trăirea unor experiențe online nefaste și de bullying. Facebook atrage persoane cu un profil emoțional sensibil, promițându-le un mediu virtual sigur, însă tot mai mulți utilizatori au constatat că se confruntă cu hărțuire, intimidare și comportamente neprietenoase. Acest fel de interacțiuni sunt încurajate în mod indirect de către algoritmi deoarece generează și mai mult timp petrecut pe platformă, astfel încât certuri private ajung să devină scandaluri publice iar informații dezvăluite într-un mediu considerat de încredere pot ajunge să fie folosite ca surse de șantaj sau presiune psihologică. Datele sensibile pot fi folosite împotriva persoanelor publice sau a oficialilor pentru a obține informații de la aceștia sau pentru a le influența deciziile. Algoritmii de moderare a conținutului pot avea dificultăți în detectarea și eliminarea completă a conținutului hărțuitor sau răuvoitor. De ce? Pentru că aceștia au fost optimizați pentru a vinde publicitate, nu pentru a proteja utilizatorii. Aceasta are drept rezultat crearea unui mediu toxic pentru utilizatori, deoarece conținutul inadecvat este lăsat să persiste. Toate acestea au un impact nesănătos asupra stimei de sine și a echilibrului emoțional al utilizatorilor. La acestea, se adaugă cenzura Facebook pentru conținutul cu care în prealabil nu este de acord. 5. Facebook este o sursă nefiltrată de atacuri cibernetice și de phishing, unde utilizatorii pot fi vizați de atacatori care încearcă să le fure date personale sau să le acceseze conturile. Soft-urile de securitate de tipul antivirus, antimalware, antispyware și antiadware nu pot să filtreze amenințările la fel de eficient dacă utilizatorul a desemnat că tot ceea ce se petrece pe Facebook e considerat sigur. De fapt, unele browsere și aplicații marchează din start, în mod corect, tot ce este pe Facebook ca pe o potențială amenințare și nu permite afișarea acestui conținut în cadrul navigării în afara Facebook-ului. Pe o scară mai largă, utilizând datele adunate, se pot crea, de către anumite organizații, atacuri cibernetice mai precise și direcționate împotriva unor ținte specifice, cum ar fi organizații guvernamentale sau corporații. 6. Tot ceea ce este împărtășit pe Facebook poate fi folosit împotriva ta. Informațiile personale pot fi utilizate pentru a identifica și exploata vulnerabilități personale, inclusiv dependențe, probleme de sănătate psihică sau istorii personale sensibile. Conținutul postat pe Facebook poate fi folosit în evaluarea potențialilor angajați sau studenți, iar postările controversate pot avea consecințe nedorite asupra carierei sau a educației cuiva. Datele pot fi utilizate pentru a crea conținut fals sau pentru a discredita oameni sau organizații, având un impact nefast asupra reputației lor. Sunt mulți care nici nu știu ce șanse au pierdut din cauza unui like, a unui comentariu, a unui emoticon sau a unei poze împărtășite pe Facebook. Datele expuse prin Facebook pot conține informații sensibile despre afaceri, strategii de piață și dezvoltarea de produse ale companiilor. Aceste informații pot fi utilizate în scopuri de spionaj industrial sau pentru a câștiga un avantaj concurențial. Un detectiv particular afirma în 2008 că de când s-a înființat Facebook, parcă vine Moș Crăciun în fiecare zi la cât de multe date împărtășesc din proprie inițiativă oamenii, pentru care altfel ar fi fost necesar să depună enorm de multă muncă pentru a le obține. Dacă oamenii ar fi conștienți câte se pot afla despre ei doar prin ceea ce se găsește online public, ar fi îngroziți (de exemplu: cât datorează la fisc, ce notă au luat la bac, locul de muncă etc.) De parcă asta nu ar fi de ajuns, algoritmii inteligenței artificiale a Facebook pot analiza profilurile utilizatorilor și interacțiunile lor pentru a genera evaluări de potențiali angajați, colaboratori sau clienți. Facebook încurajează utilizatorii să interacționeze, dar îi sancționează când o fac prea profitabil. Cu toate acestea, acest proces automatizat poate duce la evaluări incorecte sau subiective, afectând astfel oportunitățile prezente și viitoare ale utilizatorilor. 7. Facebook contribuie la apropierea așa-numitului „sfârșit al lumii”, despre care se spune că va veni când nu va mai fi cărare între om și om. Algoritmii de recomandare promovează interacțiunile online mai mult decât pe cele offline, ceea ce conduce la neglijarea relațiilor personale în viața reală. Oamenii știu tot mai puțin să vorbească cu gura, în schimb știu mai mult texting. Alocă tot mai mult timp interacțiunii cu tâmpifonul sau cu computerul decât comunicării prin viu grai cu alți oameni. Păcăleala prin care se instalează această situație se numește „înlocuire”: „am vorbit” nu mai presupune folosirea glasului în ziua de astăzi, așa cum „am citit” nu mai presupune folosirea conștiinței sau a abilității de învățare. Comunicarea directă între oameni a ajuns un subiect academic despre care mai mult se scrie și se vorbește decât se practică. Sperăm că în viitor locul ei nu va fi la muzeu. Mai mult, algoritmii de inteligență artificială Facebook personalizează conținutul în funcție de preferințele utilizatorilor, oferindu-le astfel o experiență care nu reflectă în mod corect realitatea („traiul în bulă”). 8. Facebook încurajează utilizatorii să-și completeze profilul cu cât mai multe detalii, amintindu-le, de dragul legii, să fie precauți și să-și asume responsabilitatea înainte de a împărtăși date sensibile. Furturile comise prin celebra rețea bling ring s-au bazat pe obiceiul unor celebrități bogate de a împărtăși poze și adrese ale caselor lor, precum și programul pe care îl aveau, permițându-le hoților să afle când nu vor fi acasă pentru a-i putea jefui. Hoții au fost prinși deoarece unii dintre ei au fost suficient de proști ca să se laude tot pe rețelele de comunicare virtuală (în speță Facebook) cu unele din obiectele furate. În epoca Facebook, agențiile de spionaj nu mai au nevoie de agenți 007 de tipul James Bond pentru a descoperi unde va fi cineva. Atacatorii, stalkerii, hackerii, hoții și spionii știu cum să folosească sau să obțină accesul la datele de geolocalizare ale utilizatorilor, pot crea profiluri comportamentale și de navigare în teritoriu și pot detecta locurile în care utilizatorii pot fi urmăriți, supravegheați, înregistrați, atacați, jefuiți, răpiți sau omorâți în viața reală. Agențiile de spionaj ar putea folosi aceste date pentru a supraveghea cetățenii, inclusiv politicieni, activiști sau alte persoane considerate a fi de interes. De aceea, se dezvoltă în multe țări un cadru legislativ avansat în care se motivează, se justifică extinderea folosirii mijloacelor care deja există. Următoarea etapă va fi aceea că utilizatorii care sunt identificați ca fiind critici față de agențiile de spionaj sau care se opun politicilor lor ar putea fi supuși la represalii sau persecuții. Datele unor utilizatori ar putea fi folosite pentru a se identifica și monitoriza persoanele disidente, activiștii sau opozanții politici, ceea ce ar putea duce la persecuții sau amenințări la adresa libertății lor. 9. Eforturile tot mai multor oameni de afaceri de a folosi Facebook ca o platformă transparentă și legitimă pentru publicistică și servirea audiențelor lor este subminată de lăcomia administratorilor platformei Facebook, care pretind tot mai mulți bani, eforturi și condiții chiar și pentru a păstra accesul la audiența deja câștigată de unele afaceri pe Facebook. Platforma își dorește utilizatorii prizonieri într-o închisoare virtuală, iar cei care vor să construiască legături de calitate în afara rețelei sunt nevoiți să plătească mai mult decât valorează. S-a ajuns de mulți ani la nebunia în care un antreprenor are nevoie să angajeze part-time un asistent virtual din Filipine doar ca să îi gestioneze contul curent de Facebook. Nu e vorba despre generarea de conținut, ci doar de postare și păstrarea legăturii cu abonații deja implicați pe o platformă care se pretinde gratuită, dar care cere bani pentru a le arăta abonaților ceea ce ei deja s-au angajat că vor să vadă. S-a ajuns la nivelul în care e nevoie de un buget minim de 1.500 de dolari doar pentru a testa niște ipoteze de marketing (fără a aștepta vreun venit) dintr-o campanie pe Facebook Ads. Chiar și pentru cei care sunt adaptabili și dispuși să învețe, setările și condițiile se schimbă tot timpul, făcând astfel chiar și beneficiul învățării tehnice perisabil. Cine nu a înțeles principiile pentru folosirea Facebook Ads nu mai are nicio șansă de a le folosi profitabil sau util acum, dacă este un utilizator obișnuit de Facebook. Un argument în plus că aceasta este o politică de companie: Facebook a contribuit la criza economică declanșată odată cu plandemia din 2020 prin următoarele măsuri: încurajarea obsesivă a organizării evenimentelor online deși de la un moment dat era evident că utilizatorii se săturaseră să mai stea în fața monitoarelor (ceea ce a început să se resimtă foarte acut din 2021). Aceasta a contribuit la distrugerea afacerilor bazate pe offline și a redirecționat o parte din atenția și așa supralicitată a utilizatorilor prin găzduirea de material propagandistic gratis (publicitate înșelătoare) de la autoritățile sanitare și supranaționale (ceea ce a dus la creșterea și mai mult a prețurilor cerute pentru Facebook Ads deoarece comercianții nu erau în concurență doar cu alți comercianți care plăteau pentru rezultate, ci și cu organizațiile care primeau spațiu publicitar pe gratis). În plus, Facebook Workplace, promis ca un instrument pentru promovarea lucrului de acasă și a comunicării online, a ridicat și mai multe îngrijorări cu privire la stocarea, securitatea și confidențialitatea datelor personale asupra cărora utilizatorii au avut foarte puțin control (și despre care compania nu a fost tocmai transparentă) decât pe alte platforme similare (de exemplu LinkedIn) și a demonstrat un nou conflict între interesele comerciale ale Facebook și nevoile utilizatorilor Facebook Workplace. În cele din urmă, Facebook Workplace a avut un efect dezastruos asupra productivității și bunăstării angajaților care nu numai că nu reușeau să-și facă treaba, dar în unele cazuri și-au pierdut și locurile de muncă drept urmare a ideii de a petrece mai mult timp în spațiul profesional pus la dispoziție de Facebook ca un veritabil „rabbit hole”. 10. În ciuda optimizărilor tehnice din ultimii ani, Facebook continuă să consume, atât pe computerele cu Windows, cât și pe dispozitivele cu Android, o mulțime de RAM, să consume foarte mult din baterie, să supraîncălzească dispozitivele și să deterioreze bateriile. Cine crede că Facebook și WhatsAPP sunt gratis, nu s-a uitat la banii dați pe dispozitive și la facturile de energie electrică necesare pentru a continua să întrețină această patologie.

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

#profudeistorie 19 ianuarie este a 19-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 346 de zile până la sfârșitul anului (347 de zile în anii bisecți). Evenimente 1978: Ultimul Volkswagen Broscuță fabricat în Germania părăsește fabrica VW din Emden. Producția va continua în America Latină până în 2003. 2006: NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons, a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter pentru a accelera până la 75.000 km/h. A ajuns la Pluto la 14 iulie 2015. 379: Împăratul Grațian îl ridică pe Flavius Theodosius la titlul de Augustus și îi dă autoritate asupra tuturor provinciilor estice ale Imperiului Roman. 1419: Războiul de 100 de ani: orașul francez Rouen s-a predat lui Henric al V-lea al Angliei, completând recucerirea Normandiei. 1806: Marea Britanie a ocupat Capul Bunei Speranțe. 1821: S-a constituit Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Țării Românești până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Șuțu, decedat cu o zi înainte. 1834: S-a deschis, la București, Școala de muzică vocală, declamație și literatură a Societății Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director și profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu. 1840: Căpitanul american Charles Wilkes a observat în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarcticii și a cerut ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite. 1853: La Roma a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, Trubadurul (Il Trovatore). 1862: Războiul civil american: Confederația suferă prima înfrângere semnificativă în conflict în Bătălia de la Mill Springs. 1871: Războiul franco-prusac: În asediul Parisului, Prusia câștigă bătălia de la St. Quentin. Între timp, încercarea franceză de a rupe asediul în bătălia de la Buzenval se va încheia fără succes a doua zi. 1889: Statul român a devenit proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 km. 1901: Regina engleză Victoria este lovită de paralizie. Ea moare trei zile mai târziu, la vârsta de 82 de ani. 1915: Primul Război Mondial: A avut loc primul atac aerian major asupra unor ținte civile în Marea Britanie când două zepeline germane au bombardat orașele Great Yarmouth și King's Lynn de pe coasta estică a Angliei. 1920: Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor. 1945: Al Doilea Război Mondial: forțele sovietice eliberează ghetoul din Łódź. Din peste 200.000 de locuitori în 1940, mai puțin de 900 supraviețuiseră ocupației naziste. 1946: La Tokio a luat ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi. 1966: Indira Gandhi a devenit prim-ministru al Indiei. 1969: Studentul Jan Palach moare după ce și-a dat foc cu trei zile mai devreme în Piața Wenceslas din Praga pentru a protesta împotriva invadării Cehoslovaciei de către Uniunea Sovietică în 1968. Înmormântarea sa se transformă într-un alt protest major. 1978: Ultimul Volkswagen Broscuță fabricat în Germania părăsește fabrica VW din Emden. Producția va continua în America Latină până în 2003. 1983: Criminalul nazist de război Klaus Barbie („Măcelarul din Lyon”), fost șef al Gestapo la Lyon, este arestat în Bolivia, unde emigrase în 1951 și trăia sub pseudonimul Klaus Altmann. 1999: A cincea mineriadă - Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, demisionează după ce minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. Președintele Constantinescu a anunțat că autoritățile sunt hotărâte să împiedice repetarea descinderilor minerilor în Capitală din 1990 și 1991. Minerii au refuzat să negocieze cu o comisie guvernamentală desemnată în acest sens. 2006: NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons, a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter pentru a accelera până la 75.000 km/h. A ajuns la Pluto la 14 iulie 2015. 2007: Echipa de patru oameni N2i, folosind doar snowkiting, finalizează o călătorie de 1.759 km pentru a ajunge la Stația de cercetare Polul inaccesibilității pentru prima dată din 1965 și pentru prima dată fără asistență mecanică. Sărbători Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul (calendar creștin-ortodox; greco-catolic) Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului (calendar creștin-ortodox) Sf. Mc. Eufrasia (calendar creștin-ortodox) Sf. Marius și Marta, soți (calendar romano-catolic)

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă ÅŸi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

#profudeistorie 18 ianuarie este a 18-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 347 de zile până la sfârșitul anului (348 de zile în anii bisecți). Evenimente 474: Leon al II-lea în vârstă de șapte ani l-a succedat pe bunicul matern Leon I ca împărat al Imperiului Bizantin. Zece luni mai târziu a murit. 1126: Împăratul Huizong abdică de la tronul chinez în favoarea fiului său, împăratul Qinzong. 1486: Regele Henric al VII-lea al Angliei se căsătorește cu Elisabeta de York, fiica lui Eduard al IV-lea, unind astfel Casa de Lancaster și Casa de York. 1523: Conchistadorul Francisco Pizarro a înființat orașul Ciudad de los Reyes, actualul Lima, pentru a fi capitala pământurilor cucerite de el pentru Coroana Spaniei. 1701: Frederic I se încoronează ca rege al Prusiei, la Königsberg. 1733: A fost adus la o gradină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA. 1778: Exploratorul englez James Cook este primul european care descoperă Insulele Hawaii, pe care el le numește "Insulele Sandwich". 1799: Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie. 1821: Începutul Revoluției de la 1821. Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar și ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să–i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă. 1844: La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri "Iorgu de la Sadagura", prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești. 1847: Franz Liszt concertează la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde face cunoștință cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri. 1860: Înființarea liceului Gheorghe Lazăr din București. 1871: Wilhelm I al Germaniei este proclamat primul împărat al Germaniei în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles (Franța) spre sfârșitul războiului franco-prusac. Imperiul este cunoscut sub numele de al doilea Reich al germanilor. 1878: Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră. 1879: La Teatrul Național din București are loc premiera comediei "O noapte furtunoasă", de Ion Luca Caragiale. În distribuție: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu, Aristița Romanescu. 1887: Lazăr Edeleanu reușește prima sinteză a amfetaminei la Universitatea Friedrich-Wilhelms. 1911: Americanul Eugene Ely, pilotând un avion "Curtis", reușește prima aterizare pe o navă, cuirasatul "Pennsylvania". 1945: Al Doilea Război Mondial: Eliberarea orașului polonez Cracovia de către Armata Roșie. 1968: Marin Sorescu publică piesa "Iona". 1977: S-a descoperit că misterioasa boală a legionarilor este cauzată de o bacterie denumită astăzi Legionella. 1977: Cel mai mare dezastru feroviar din Australia are loc la Granville, Sydney, unde au fost ucise 83 de persoane. 1990: Decret–Lege CFSN, nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR. 1999: A cincea mineriadă - Peste 10.000 de mineri încep un marș spre București pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile. 1999: Are loc inaugurarea, la București, a "Centrului de Formare Diplomatică și Relații Internaționale" (CFDRI). În cuvântul de deschidere, ministrul de Externe Andrei Pleșu a precizat că școala este menită "să producă diplomați eficienți, funcționari al căror singur partid este România, după cum spunea un diplomat înainte de război". 2005: Compania Airbus a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil. 2017: Încep protestele din România față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse. Sărbători Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei (calendar creștin-ortodox; greco-catolic) Sf. Prisca (calendar romano-catolic)

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

#pursisimplu Bucureștiul dispărut: tarabe, bunătăți și negustori în Piața și Hala Unirii, în mileniul trecut • Vechiul București Maria Andreescu Lume multă, frăsuială, tarabe, târgoveți și bucureșteni la cumpărături – o lume întreagă, într-o singură imagine care cuprinde Piața și Hala Unirii din București. O imagine din 1957, dintr-un București acum dispărut sub nenumăratele tranformări din ultimele decenii. De-a lungul anilor, acest spațiu-simbol al orașului a avut mai multe nume. A fost Piaţa Mare, Piaţa Bibescu-Vodă (zona dintre dinspre Patriarhie), a fost Piaţa Naţiunii, Piaţa 8 Iunie și din nou Piaţa Naţiunii până în 1950, când a devenit Piaţa 28 Martie. Din 1960 este Piaţa Unirii. Dar, oricum s-ar fi chemat, aici s-au intersectat mereu multe străzi şi bulevarde – și ele botezate și răsbotezate în ani. Bulevardul George Coșbuc, spre exemplu, era bulevardul Maria, începea de la intersecţia cu strada Bărăţiei, traversa Piaţa Unirii şi mergea spre Rahova. În anii ’80, a fost scurtat din cauza demolărilor pentru construcţia Centrului Civic. Acum, începe din Bulevardul Unirii, la terminalul de tramvai. Trasformarea uriașă și dramatică din Piața Unirii s-a produs la mijlocul anilor 80, când construcția bulevardului Victoria Socialismului a ras tot în cale. Printre victimele lui: Hala Unirii, biserica Sf. Ioan și Magazinul Unirea. În revista Arhitectura, arh. Mariana Croitoru povestește despre momentul în care a fost demolată Hala Unirii. Era 1986: Cel mai trist moment al acestor transformări a fost, fără îndoială, demolarea Halei Unirii. Aceasta a fost ultima clădire demolată din piață și, implicit, cea care a rezistat cel mai mult capriciilor dictatorului. Clădirea fusese construită în 1872 în Piața Mare, cum era în acea epocă denumită actuala Piață a Unirii. Demolarea s-a desfășurat treptat, pe parcursul verii anului 1986. Inițial, s-a scos tabla de pe acoperiș. Ulterior, s-a demontat structura metalică. Pe toată această perioadă, hala a conviețuit, ca un martor tăcut al trecutului, cu noile blocuri ce se ridicau amenințător în jurul pieței, până într-o zi, când a dispărut. Zona a fost curățată, pentru a face loc lucrărilor de sistematizare dorite de regim. Pentru a înlocui vechea hală, chiar înainte de demolarea sa, pe Calea Călărași s-a construit noua hală agroalimentară. În paralel cu demolarea halei, în vecinătatea acesteia, se instalau macaralele ne-cesare pentru efectuarea lucrărilor de extindere cu două noi aripi, Splai și Călărași, și pentru modificarea fațadelor Magazinului Unirea în acord cu arhitectura blocurilor construite în zonă. Una dintre clădirile emblematice pentru Piaţa Unirii era Spitalul Brâncovenesc, care era alcătuit din trei corpuri, construite în anii 1838, 1842 şi 1858. Toate au fost demolate în anii 1984-1985, ca să facă loc bulevardului Unirii. Acum, acolo unde era spitalul, se află breteaua de circulaţie care face legătura între Splai şi bulevardul Unirii.