#pursisimplu
Top cele mai friguroase ierni din București, cu ger de chiar crăpau pietrele. Anul în care în Capitală au fost -32 de grade și s-au amânat alegerile
Filip Lupsa
Astăzi zăpezile pe străzile și trotuarele din București par să fie o simplă amintire distantă, la fel ca viscolul, ghețușurile interminabile și mâzga maro care acoperea toate drumurile (sincer, nu ne e dor chiar de tot ce aduce iarna). În ultimii 100 de ani, Capitala s-a lovit de mai multe ori cu ierni extreme, cu ninsori și ger ieșit din comun, demn de recorduri greu de egalat. Dintre acestea, iernile din 1929, 1942, 1954 sau 1967 au rămas întipărite cel mai profund în memoria colectivă a Bucureștilor, motiv pentru care o să vă prezentăm cu ce s-au confruntat locuitorii acelor vremuri.
De la troiene de zăpadă de metri întregi care îngropau trotuarele până la școli închise cu săptămânile și alegeri amânate, așa arăta iarna în Bucureștiul de odinioară. Acum dacă ninge 30 de minute (și evident nu se prinde) se umple pe Instagram, Facebook și TikTok de poze și filmulețe, de parcă e o adevărată minune c-a fulguit puțin. Secolul trecut însă, Capitala și întreaga țară au paralizat cu totul preț de câteva zile în unii ani, și nu puțini au fost cei care au murit, la propriu, de frig – fie în case sau pe străzi.
Prima iarnă care a șocat Bucureștiul și întreaga țară în secolul XX a fost iarna anului 1929, când România a paralizat sub troienele de zăpadă, iar oamenii au murit, la propriu, de frig. În „Gazeta Transilvaniei” de la 11 februarie 1929 se relatează faptul că „Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit, au degerat şi sunt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti”, potrivit Adevărul. Tot în 1929, la București s-au înregistrat -24 de grade Celsius, în timp ce minima acelui an a fost înregistrată în Țara Bârsei, de -38,5 grade Celsius. Pe litoral, marea a înghețat la propriu și a dus la vase blocate și lovite puternic.
Mai mult, tot în 1929 au fost închise școlile preț de o săptămână din cauza frigului și a zăpezii necontenite, fapt consemnat și de ziare.
„Din cauza gerului puternic şi a viscolului care durează de prea multă vreme, împiedicînd mersul şcoalelor şi consumînd tot materialul aprovizionat, se închid toate şcoalele primare şi secundare din întreaga ţară pînă duminecă 17 februarie pentru a aştepta pînă atunci o schimbare a vremei”
De asemenea, iarna grea din 1929 a dus la amânarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților dintr-un motiv simplu – degeaba se țineau, că oamenii nu aveau cum să ajungă la urne din cauza zăpezii și a frigului. Astfel, alegerile au fost mutate de pe 20 februarie până pe 17 aprilie. Totodată, în aceeași săptămână în care școlile au fost închise, nici serviciul poștal de stat, nici telecomunicațiile nu au fost funcționale.
Top cele mai friguroase ierni din Bucureștiul secolului XX, cu ger de chiar crăpau pietrele. Anul în care în Capitală au fost -32 de grade și s-au amânat alegerile
Top cele mai friguroase ierni din Bucureștiul secolului XX, cu ger de chiar crăpau pietrele. Anul în care în Capitală au fost -32 de grade și s-au amânat alegerile
Gerul i-a luat pe oameni pe nepregătite, astfel că sute de oameni din toată țara au murit în fața frigului, fie în case, fie pe străzi sau în trenuri.
Iernile din 1942 și 1954, poate cele mai reci ierni din ultimii 100 de ani din București și România
La puțin peste un deceniu distanță, românii aveau să se confrunte cu un nou episod de iarnă cumplită, în 1942. Atunci, întregul continent s-a confruntat cu o iarnă neobișnuit de grea, cu zăpezi interminabile și frig îngrozitor. La Brașov, termometrele indicau -38.5 grade, în timp ce la stația Băneasa de lângă București s-a ajuns la o minimă șocantă, de -32.2 grade Celsius.
Nu aveau cum să bage de seamă bucureștenii că peste doar opt ani vor avea parte de o iarnă de coșmar. Iarna din 1954 a rămas în istorie cunoscută drept Marele Viscol, din cauza cantităților imense de zăpadă, nemaiîntâlnite, care au căzut în toată țara. Dezastrul a început pe 3 februarie, și doar în acea zi, în București, au căzut zăpezi de 115l/mp, iar vântul sufla cu 126 de kilometri pe oră. Astfel, în Capitală și în tot sud-estul țării s-au format zăpezi de 5 metri.
Deloc surprinzător, întregul oraș a înțepenit. Oamenii au rămas în case, unii ca să se adăpostească, alții fiind blocați în propriile cămine. După ce ziua de 3 februarie a trecut, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române i-a chemat pe toți românii capabili la muncă să iasă să deszăpezească orașele, deoarece aceștia erau „datori” să curețe zăpada și să aprovizioneze populația cu cele necesare.
Teama unei morți cumplite, cauzată de foame și/sau de ger, i-a împins pe bucureșteni în stradă, la curățat străzile și trotuarele. Împreună, oamenii au săpat adevărate tunele, au curățat cât de mult au putut din zăpadă și au aruncat-o, treptat, în Dâmbovița.
„În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta”, acestea au fost indicațiile de curățare a zăpezii în București.
Desigur, pe străzi au ieșit de nevoie și tancuri echipate cu pluguri, pentru a duce alimente oamenilor blocați în case, și au fost aduse chiar mașini de deszăpezit din Uniunea Sovietică. Viscolul a fost precedat de un ger cumplit, care a înghețat zăpada și a făcut-o și mai greu de curățat.
Ultima iarnă cu adevărat grea din secolul XX – iarna din 1967
Noaptea de Anul Nou din 1966 a adus în București ninsori impresionante, care au durat preț de câteva zile și au dus la formarea de munți de zăpadă de câte 3 metri. Și atunci, tramvaiele, mașinile și viața în București în general au fost blocate preț de câteva zile, situația fiind rezolvată doar cu ajutorul mobilizării generale a populației.