1.03...
1 Martie... Ziua Martisorului...
Despre Martisor...
MÄrÈiÈorul este un mic obiect de podoabÄ legat de un Ènur împletit dintr-un fir alb Èi unul roÈu, care apare în tradiÈia românilor Èi a unor populaÈii învecinate. ÃmpreunÄ cu mÄrÈiÈorul, se oferÄ adesea Èi flori timpurii de primÄvarÄ, cea mai reprezentativÄ fiind ghiocelul. Obiceiul de mÄrÈiÈor a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanitÄÈii a UNESCO în anul 2017, ca âevenimente culturale asociate cu sÄrbÄtorirea zilei de 1 martieâ, propus într-un dosar colectiv de cÄtre Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova Èi România.
Cuvântul MÄrÈiÈor este diminutivul lui marÈ, vechiul nume popular pentru martie Èi înseamnÄ literal âmicul martieâ.
Un mit povesteÈte cum Soarele a coborât pe PÄmânt în chip de fatÄ preafrumoasÄ. Dar un zmeu a furat-o Èi a închis-o în palatul lui. Atunci pÄsÄrile au încetat sÄ cânte, copiii au uitat de joacÄ Èi veselie, Èi lumea întreagÄ a cÄzut în mâhnire. VÄzând ce se întâmplÄ fÄrÄ Soare, un tânÄr curajos a pornit spre palatul zmeului sÄ elibereze preafrumoasa fatÄ. A cÄutat palatul un an încheiat, iar când l-a gÄsit, a chemat zmeul la luptÄ dreaptÄ. TânÄrul a învins creatura Èi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer Èi iarÄÈi a luminat întregul pÄmânt. A venit primÄvara, oamenii Èi-au recÄpÄtat veselia, dar tânÄrul luptÄtor zÄcea în palatul zmeului dupÄ luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zÄpadÄ, pânÄ când l-a lÄsat pe tânÄr fÄrÄ suflare. Ãn locurile în care zÄpada s-a topit, au rÄsÄrit ghiocei â vestitori ai primÄverii. Se zice cÄ de atunci lumea cinsteÈte memoria tânÄrului curajos legând cu o aÈÄ douÄ flori: una albÄ, alta roÈie. Culoarea roÈie simbolizeazÄ dragostea pentru frumos Èi aminteÈte de curajul tânÄrului, iar cea albÄ simbolizeazÄ ghiocelul, prima floare a primÄverii.
Conform unui mit care circulÄ Ã®n Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa PrimÄvarÄ a ieÈit la marginea pÄdurii Èi a observat cum, într-o poianÄ, într-o tufÄ de porumbari, de sub zÄpadÄ rÄsare un ghiocel. Ea a hotÄrât sÄ-l ajute Èi a început a da la o parte zÄpada Èi a rupe ramurile spinoase. Iarna, vÄzând aceasta, s-a înfuriat Èi a chemat vântul Èi gerul sÄ distrugÄ floarea. Ghiocelul a îngheÈat imediat. PrimÄvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rÄnit la un deget din cauza mÄrÄcinilor. Din deget s-a prelins o picÄturÄ de sânge fierbinte care, cÄzând peste floare, a fÄcut-o sÄ reînvie. Ãn acest fel, PrimÄvara a învins Iarna, iar culorile mÄrÈiÈorului simbolizeazÄ sângele ei roÈu
âLegenda MÄrÈiÈorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa Èi fratele sÄu se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un Èoim care avea legat un fir de aÈÄ albÄ pentru a-i înÈtiinÈa cÄ Ã®i va ajuta sÄ evadeze. Cei doi au reuÈit sÄ fugÄ, însÄ Ã®n apropiere de malul DunÄrii, el a fost ucis de urmÄritori Èi ea atunci a dat drumul Èoimului care avea legat de picior firul de aÈÄ albÄ Ã®nroÈit de sângele fratelui sÄu, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veÈtii, de durere, hanul a poruncit ostaÈilor sÄ poarte un fir de lânÄ albÄ Èi unul de lânÄ roÈie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.â
Istoric
Originile mÄrÈiÈorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenÈa sa atât la români cât Èi la bulgari (sub numele de MarteniÈa) este consideratÄ ca fiind datoratÄ substratului comun daco-tracic, anterior romanizÄrii la primii Èi slavizÄrii la ultimii, deÈi legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernÄ a bulgarilor mÄrÈiÈorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la DunÄre, în anul 681, dar numele latin indicÄ altceva. Se mai considerÄ, de asemenea, cÄ sÄrbÄtoarea mÄrÈiÈorului a apÄrut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sÄrbÄtorit în prima zi a primÄverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul rÄzboiului, ci Èi al fertilitÄÈii Èi vegetaÈiei. AceastÄ dualitate este remarcatÄ Ã®n culorile mÄrÈiÈorului, albul însemnând pace, iar roÈu â rÄzboi. Anul Nou a fost sÄrbÄtorit pe 1 martie pânÄ la începutul secolului al XVIII-lea. De asemenea exista echivalentul trac al festivalurilor - Marsyas Silen.
CercetÄri arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la ivealÄ amulete asemÄnÄtoare cu mÄrÈiÈorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb Èi roÈu erau purtate la gât. Documentar, mÄrÈiÈorul a fost atestat pentru prima oarÄ Ã®ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune cÄ Ã®n Moldova Èi Bucovina mÄrÈiÈorul era compus dintr-o monedÄ de aur sau de argint, prinsÄ cu aÈÄ albÄ-roÈie, Èi era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau Èi ele mÄrÈiÈor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sÄ Ã®l prindÄ Ã®n pÄr Èi sÄ-l pÄstreze pânÄ la sosirea primilor cocori Èi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îÈi scoteau mÄrÈiÈorul Èi-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dÄdeau pe caÈ. Aceste âritualuriâ asigurau un an productiv.
Ãn zilele noastre MÄrÈiÈorul este fÄcut din Èiruri de mÄtase, aproape exclusiv roÈii Èi albe. Ãnainte de secolul al XIX-lea erau folosite diverse alte culori: alb-negru în MehedinÈi Èi în comunitÄÈile de aromâni, roÈu - doar în Vâlcea, RomanaÈi, ArgeÈ, NeamÈ Èi Vaslui, negru Èi roÈu - în BrÄila, alb Èi albastru - în Vrancea sau chiar mai multe culori - în zonele din sudul Transilvaniei Èi Moldova. De asemenea, materialul folosit ar fi putut fi lânÄ, in, bumbac sau mÄtase.
Ãn prezent, mÄrÈiÈorul este purtat întreaga lunÄ martie, dupÄ care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede cÄ aceasta va aduce belÈug în casele oamenilor. Se zice cÄ dacÄ cineva îÈi pune o dorinÈÄ Ã®n timp ce atârnÄ mÄrÈiÈorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României Èi Moldovei, pomii sunt împodobiÈi de mÄrÈiÈoare.
Ãn Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical âMÄrÈiÈorâ, care începe pe data de 1 martie Èi dureazÄ pânÄ la 10 martie. Ãn acest an, festivalul se aflÄ la ediÈia a 58-a.
Ãn unele judeÈe ale României, mÄrÈiÈorul este purtat doar primele douÄ sÄptÄmâni. Aproape fiecare regiune a avut un interval de timp diferit pentru cât trebuie pÄstrat, variind de la 2â3 zile în regiunea IaÈi din Moldova pânÄ la 2â3 luni în regiunea Vâlcea din Oltenia. De foarte multe ori sfârÈitul acestei perioade a fost asociat cu semnele primÄverii în lumea naturalÄ : întoarcerea pÄsÄrilor cÄlÄtoare precum rândunelele Èi berzele albe, înflorirea pomilor fructiferi (mÄr, cireÈ), înflorirea trandafirilor sau cu urmÄtoarea sÄrbÄtoare semnificativÄ din calendar.
Când obiectul este îndepÄrtat, se obiÈnuieÈte sÄ se lege de o ramurÄ a unui copac sau sÄ se aÈeze pe un gard ca dar pentru pÄsÄrile migratoare care se întorc din sud. Mai rar la nord de DunÄre, dar adeseori înregistratÄ Ã®n Dobrogea, era practica de a lÄsa MÄrÈiÈorul sub o stâncÄ, tipul de insecte gÄsite la faÈa locului fiind interpretat ca prevestiri; în alte zone aruncându-se într-un izvor sau râu (Gorj) sau chiar arzându-l. Ãn vremurile moderne, acestea sunt adesea pÄstrate ca suveniruri.
Ãn localitÄÈile transilvÄnene mÄrÈiÈoarele sunt atârnate de uÈi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se considerÄ cÄ astfel se pot speria duhurile rele. Ãn judeÈul Bihor se crede cÄ dacÄ oamenii se spalÄ cu apa de ploaie cÄzutÄ pe 1 martie, vor deveni mai frumoÈi Èi mai sÄnÄtoÈi. Ãn Banat fetele se spalÄ cu zÄpadÄ pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar Èi în Bucovina, fetele sunt cele care oferÄ mÄrÈiÈoare bÄieÈilor (în mod tradiÈional mÄrÈiÈoarele sunt fÄcute de ele însele). Ãn Dobrogea mÄrÈiÈoarele sunt purtate pânÄ la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea sÄ fie mare Èi înaripatÄ. Ãn zona Moldovei, MaramureÈ, Bucovina, Banat Èi BistriÈa-NÄsÄud pe 1 martie se oferÄ mÄrÈiÈoare bÄieÈilor de cÄtre fete (in mod tradiÈional mÄrÈiÈoarele sunt fÄcute de ele însele), aceÈtia oferind la rândul lor fetelor mÄrÈiÈoare sau mici cadouri de 8 martie (o micÄ diferenÈÄ faÈÄ de restul ÈÄrii).
RÄspândire
SÄrbÄtoarea mÄrÈiÈorului este o tradiÈie caracteristicÄ Peninsulei Balcanice Èi se poate întâlni în zona Balcanilor la aromâni Èi megleno-români, precum Èi la bulgari care o numesc MarteniÈa, dar Èi în Macedonia de Nord (numitÄ martinka), Grecia de Nord (mart) Èi zonele Golo Burdo Èi Prespa din Albania (monyak). Alte comunitÄÈi care mai practicÄ variaÈii locale ale acestui obicei sunt turcii din regiunea Edirne, grecii din nordul Greciei, insulele Rodos, Dodecanez Èi Karpathos, gÄgÄuzii Èi diaspora acestor populaÈii.
Ãn România, mÄrÈiÈorul este purtat doar de femei, în timp ce printre macedoneni Èi bulgari e purtat de toatÄ lumea.
Cu ocazia zilei de 1 martie, în 2011, prin aplicaÈia sa Google Doodle, logo-ul motorului de cÄutare Google a fost scris în fire albe Èi roÈii împletite Èi împodobitÄ cu un ciucuri roÈu Èi alb