Silvius Banica

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

Cartierul Titan, Bucuresti, Romania Titan - cea mai impresionantă stație de metrou din București, realizată prin înghețarea pământului Autor Gruia Dragomir Stația de metrou Titan este unică în România, îți dai seama de acest lucru de cum cobori pe peronul de aici. Nu există niciun stâlp care să susțină tavanul curbat, iar treaba asta pare un adevărat număr de magie… de fapt, e doar o ingenioasă inginerie. Adevărul e că această stație poate să-ți dea și un sentiment de anxietate, pentru că, dacă ești obișnuit cu metroul bucureștean, cu stațiile cu peroane înguste și tavane joase, Titan pare o deschidere ieșită din comun (pentru stilul arhitectural abordat de Metrorex), ce poate declanșa sentimente de agorafobie. Tot din cauza deschiderii foarte mari, bolta de deasupra peroanelor şi a liniilor de metrou a reprezentat o mare provocare pentru acea vreme. Șantierul a început în anul 1977, abia după ce soții Ceaușescu și-au dat acordul, fiind impresionați de proiectul realizat de echipa de ingineri și arhitecți. Un alt aspect al acestui proiect inedit a fost tehnica folosită pentru realizarea stației, o soluţie de pionierat pentru anii ‘70 și care a fost folosită în România pentru prima oară chiar aici. Este vorba despre îngheţarea solului. Așa se face că pământul din această zonă, de sub parcul IOR, a fost transformat în permafrost timp de 90 de zile, prin injectarea de azot lichid direct în sol. În afara țării această metodă a mai fost folosită la realizarea stațiilor de metrou din alte state, dar pentru România era o adevărată premieră. Însă, faptul că această tehnologie n-a mai fost folosită și pentru realizarea altor stații arată și că ea era ceva mai scumpă, deci nu reprezenta o opțiune reală pentru construirea magistralelor de metrou sub regimul comunist. De ce a fost totuși folosită înghețarea solului aici? Din necesitate. Fiind vorba despre cartierul Balta Albă, răspunsul se găsește chiar în numele locului, pentru că terenul se afla pe locul unei foste bălți. Deci, era vorba despre un pământ mlăștinos, în care este foarte dificil să sapi tuneluri, deoarece acestea se pot surpa în orice clipă din cauza solului nisipos și mlăștinos. Prin înghețare, constructorii aveau suficient timp pentru a termina tunelurile din zona respectivă. Odată ce tunelurile a fost gata, riscul de surpare, după dezghețarea solului, a dispărut datorită formei lor cilindrice. Așadar, și forma stației, cu bolta imensă, are nu doar un rol estetic. De asemenea, lucrările au durat 4 ani, în luna decembrie a anului 1981 stația Titan fiind inaugurată. Un termen destul de mare pentru un șantier din perioada comunistă, dar care acum pare un adevărat record. Mai trebuie adăugat și faptul că, de când a fost dată în folosință, stația de metrou Titan nu a fost niciodată renovată sau consolidată. #cartierultitanbucurestiromania

Cartierul Titan, Bucuresti, Romania Titan - cea mai impresionantă stație de metrou din București, realizată prin înghețarea pământului Autor Gruia Dragomir Stația de metrou Titan este unică în România, îți dai seama de acest lucru de cum cobori pe peronul de aici. Nu există niciun stâlp care să susțină tavanul curbat, iar treaba asta pare un adevărat număr de magie… de fapt, e doar o ingenioasă inginerie. Adevărul e că această stație poate să-ți dea și un sentiment de anxietate, pentru că, dacă ești obișnuit cu metroul bucureștean, cu stațiile cu peroane înguste și tavane joase, Titan pare o deschidere ieșită din comun (pentru stilul arhitectural abordat de Metrorex), ce poate declanșa sentimente de agorafobie. Tot din cauza deschiderii foarte mari, bolta de deasupra peroanelor şi a liniilor de metrou a reprezentat o mare provocare pentru acea vreme. Șantierul a început în anul 1977, abia după ce soții Ceaușescu și-au dat acordul, fiind impresionați de proiectul realizat de echipa de ingineri și arhitecți. Un alt aspect al acestui proiect inedit a fost tehnica folosită pentru realizarea stației, o soluţie de pionierat pentru anii ‘70 și care a fost folosită în România pentru prima oară chiar aici. Este vorba despre îngheţarea solului. Așa se face că pământul din această zonă, de sub parcul IOR, a fost transformat în permafrost timp de 90 de zile, prin injectarea de azot lichid direct în sol. În afara țării această metodă a mai fost folosită la realizarea stațiilor de metrou din alte state, dar pentru România era o adevărată premieră. Însă, faptul că această tehnologie n-a mai fost folosită și pentru realizarea altor stații arată și că ea era ceva mai scumpă, deci nu reprezenta o opțiune reală pentru construirea magistralelor de metrou sub regimul comunist. De ce a fost totuși folosită înghețarea solului aici? Din necesitate. Fiind vorba despre cartierul Balta Albă, răspunsul se găsește chiar în numele locului, pentru că terenul se afla pe locul unei foste bălți. Deci, era vorba despre un pământ mlăștinos, în care este foarte dificil să sapi tuneluri, deoarece acestea se pot surpa în orice clipă din cauza solului nisipos și mlăștinos. Prin înghețare, constructorii aveau suficient timp pentru a termina tunelurile din zona respectivă. Odată ce tunelurile a fost gata, riscul de surpare, după dezghețarea solului, a dispărut datorită formei lor cilindrice. Așadar, și forma stației, cu bolta imensă, are nu doar un rol estetic. De asemenea, lucrările au durat 4 ani, în luna decembrie a anului 1981 stația Titan fiind inaugurată. Un termen destul de mare pentru un șantier din perioada comunistă, dar care acum pare un adevărat record. Mai trebuie adăugat și faptul că, de când a fost dată în folosință, stația de metrou Titan nu a fost niciodată renovată sau consolidată. #cartierultitanbucurestiromania

Cartierul Titan, Bucuresti, Romania Titan - cea mai impresionantă stație de metrou din București, realizată prin înghețarea pământului Autor Gruia Dragomir Stația de metrou Titan este unică în România, îți dai seama de acest lucru de cum cobori pe peronul de aici. Nu există niciun stâlp care să susțină tavanul curbat, iar treaba asta pare un adevărat număr de magie… de fapt, e doar o ingenioasă inginerie. Adevărul e că această stație poate să-ți dea și un sentiment de anxietate, pentru că, dacă ești obișnuit cu metroul bucureștean, cu stațiile cu peroane înguste și tavane joase, Titan pare o deschidere ieșită din comun (pentru stilul arhitectural abordat de Metrorex), ce poate declanșa sentimente de agorafobie. Tot din cauza deschiderii foarte mari, bolta de deasupra peroanelor şi a liniilor de metrou a reprezentat o mare provocare pentru acea vreme. Șantierul a început în anul 1977, abia după ce soții Ceaușescu și-au dat acordul, fiind impresionați de proiectul realizat de echipa de ingineri și arhitecți. Un alt aspect al acestui proiect inedit a fost tehnica folosită pentru realizarea stației, o soluţie de pionierat pentru anii ‘70 și care a fost folosită în România pentru prima oară chiar aici. Este vorba despre îngheţarea solului. Așa se face că pământul din această zonă, de sub parcul IOR, a fost transformat în permafrost timp de 90 de zile, prin injectarea de azot lichid direct în sol. În afara țării această metodă a mai fost folosită la realizarea stațiilor de metrou din alte state, dar pentru România era o adevărată premieră. Însă, faptul că această tehnologie n-a mai fost folosită și pentru realizarea altor stații arată și că ea era ceva mai scumpă, deci nu reprezenta o opțiune reală pentru construirea magistralelor de metrou sub regimul comunist. De ce a fost totuși folosită înghețarea solului aici? Din necesitate. Fiind vorba despre cartierul Balta Albă, răspunsul se găsește chiar în numele locului, pentru că terenul se afla pe locul unei foste bălți. Deci, era vorba despre un pământ mlăștinos, în care este foarte dificil să sapi tuneluri, deoarece acestea se pot surpa în orice clipă din cauza solului nisipos și mlăștinos. Prin înghețare, constructorii aveau suficient timp pentru a termina tunelurile din zona respectivă. Odată ce tunelurile a fost gata, riscul de surpare, după dezghețarea solului, a dispărut datorită formei lor cilindrice. Așadar, și forma stației, cu bolta imensă, are nu doar un rol estetic. De asemenea, lucrările au durat 4 ani, în luna decembrie a anului 1981 stația Titan fiind inaugurată. Un termen destul de mare pentru un șantier din perioada comunistă, dar care acum pare un adevărat record. Mai trebuie adăugat și faptul că, de când a fost dată în folosință, stația de metrou Titan nu a fost niciodată renovată sau consolidată. #cartierultitanbucurestiromania

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania