Silvius Banica

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Cartierele Bucureștiului Titan Ioana Novac Cea mai simpatică fotografie a copilăriei mele este micuță, cu zimți rotunzi pe margini. Sunt eu, într-o barcă, alături de mama, pe lacul din parcul IOR, fericită nevoie mare. Nu-mi amintesc mare lucru de pe atunci, însă știu că îmi plăcea tare mult să mergem în parc, mai ales „dincoace“ de pod, unde era mai frumos amenajat decât în partea cealaltă, înspre ștrand. Acolo mergeam iarna, căci movilele de pământ se transformau în cele mai grozave derdelușuri, pe care ne dădeam cu săniuțele. Am crescut în cartierul Titan, tot aici am mers prima dată la film, la cinematograful Gloria (care apare încă în lista cinematografelor, deși pe afară arată destul de părăginit), unde, pe vremuri, trebuia să stai la coadă la bilete. La liceul MF3 (denumit oficial A.I. Cuza) au fost filmate secvențe din filmul „Liceenii“. Alte „vedete“ ale cartierului au fost, de-a lungul timpului, ștrandul „Trei ligheane“, fabricile Faur (fosta uzină Malaxa S.A.R.) și Republica (fosta Uzină de Tuburi și Oțelării „Malaxa“ S.A.R.), sticlăria, dar și betoniera, demolată în urmă cu câțiva ani și înlocuită de niște blocuri. Numele cartierului a fost dat de fabrica de ciment Titan, construită în 1912, dar care astăzi nu mai există. Puțină lume știe că în anul 1935 uzina Malaxa S.A.R. a produs 93 de locomotive și că aici a fost realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, intrată în producție în 1938. Comunismul a ridicat primele blocuri, ce datează de prin anii ʼ50, iar cele mai multe din anii ʼ70, când s-a construit masiv, clădirile fiind îndesite, în vederea dezvoltării orașului și a concentrării forței de muncă în apropierea uzinelor „23 August“, Republica, Policolor și Sticlăriei. Acum locuiesc în același cartier, care a reușit să rămână destul de aerisit, verde și curat. Ba chiar în pomii din grădinile blocurilor zărești uneori ciocănitori, mierle și câțiva pițigoi. Avem stații de metrou și pe bulevardul Pallady, parcul IOR este în continuare un punct de atracție pentru mulți bucureșteni și, în plus, suntem foarte aproape de ieșirea la autostrada care ne duce la mare! #cartierultitanbucurestiromania

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre.. #disdedimineata

Programul Rapidului in Superliga editia 2023-2024 In campionatul trecut Rapid București și-a revendicat a cincea poziție cu 38 de puncte. În consecință, echipa pregătită de Adrian Mutu a înregistrat trei victorii, trei rezultate de egalitate și patru înfrângeri. Giuleștenii au debutat în forță startul stagiunii trecute. Atunci, Rapid s-a luptat în primele trei etape ale sezonului cu CFR Cluj (0-1), FCSB (2-0) și Universitatea Craiova (0-1). Acum însă s-ar putea spune că formația dirijată de Adi Mutu nu a mai prins un program infernal. Rapid o va întâlni pe Sepsi OSK în prima rundă, pe 'U' Cluj în a doua etapă și pe FC Botoșani în a treia. Etapa 1: Rapid - Sepsi OSK Etapa 2: 'U' Cluj - Rapid Etapa 3: Rapid - FC Botoșani Etapa 4: FC Voluntari - Rapid Etapa 5: Rapid - Petrolul Ploiești Etapa 6: Rapid - Farul Constanța Etapa 7: FCU Craiova - Rapid Etapa 8: Rapid - Dinamo Etapa 9: Oțelul Galați - Rapid Etapa 10: Rapid - CFR Cluj Etapa 11: Hermannstadt - Rapid Etapa 12: Rapid - Poli Iași Etapa 13: UTA Arad - Rapid Etapa 14: Rapid - FCU Craiova Etapa 15: FCSB - Rapid #rapidiubirefarasfarsit

Astazi despre Parcul Titan... Parcul „Titanii” Aleea Celebrităților din acest parc este dedicată titanilor literaturii și artei românești Parcul "Titanii" a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului, cele mai populare fiind „Titănel”, cum îi spun chiar și astăzi locuitorii din zonă, și Parcul Copiilor, fiindcă era inițial dedicat aproape în întregime copiilor. Astăzi, se adresează tuturor, fiind ideal pentru sport, relaxare și plimbare. Istoria parcului "Titanii" este învăluită în mister. Nu se știe exact când a fost amenajat, dar locuitorii din zonă își aduc aminte de anii 1975-1977. Parcul are o suprafață de aproximativ cinci hectare și este delimitat de Bulevardul Nicolae Grigorescu (intrarea principală) și străzile Burdujeni și Prisaca Dornei. Este știut ca fiind unul dintre cele mai curate și bine întreținute parcuri din București. „Titănelul” de ieri Locuitorii din zona Titan cunosc acest parc foarte bine pentru că aici au copilărit ori au fost cu copiii sau nepoții la plimbare, alteori au ieșit cu prietenii să se relaxeze. În anii `90 în parc exista o fântână arteziană în jurul căreia se strângea multă lume. La una dintre marginile parcului exista și un mic pârâiaș în care erau pești, iar copiii încercau să îi prindă. Tot în perioada aceea funcționa și Teatrul de Vară, pe scena căruia se țineau numeroase spectacole pentru copii (magie, teatru, circ, concursuri de pictură sau poezie și diverse alte evenimente). Teatrul de Vară dispunea și de un spațiu larg cu aproximativ 70 de scaune pentru spectatori. Chiar la intrare exista și un parc de distracții foarte mic, dotat cu un carusel cu căluți, trambulină, buburuze rotative, ponei și căluți din plastic, pe care copiii se urcau pentru a experimenta senzația de a fi călare. Exista, totodată, și un traseu scurt cu un trenuleț. Aici se vindea și vată de zahăr în diverse culori și forme. În trecut, într-unul dintre spațiile de joacă, exista o construcție cilindrică înaltă de aproximativ 15 metri din care ieșeau trei tobogane: unul foarte înalt, aflat la 15 metri înălțime, unul mijlociu, aflat la aproximativ șapte-opt metri înălțime și unul foarte mic de doar un metru înălțime. Acest tobogan era foarte iubit de copii pentru că se urcau până în vârf prin interiorul construcției cilindrice, pe niște scări montate pe pereți. Majoritatea copiilor urcau până în vârf chiar dacă nu se dădeau pe toboganul de sus. Copiii se mai bucurau foarte mult să treacă pe sub picioarele personajelor din desenele animate. La fiecare „răscruce de drumuri” din parc, era amplasat un personaj din desenele animate, făcut din tablă și înalt de aproximativ 20 de metri. Acestea au fost gândite ca să întâmpine oamenii ce intrau în parc, dar să îi bucure și în timp ce se plimbau pe alei. Aleea Celebrităților După anul 2000, parcul a trecut prin foarte multe transformări și restaurări, prima fiind schimbarea numelui în parcul Titanii. Principala atracție a parcului o reprezintă „Aleea Celebrităților”, care se află exact la intrarea în parc și imită aleea cu același nume, de la Hollywood. Această alee este pavată și au fost desenate stele cu numele „titanilor literaturii și artei românești”. Aici se găsesc nume ca Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Constantin Brâncuși, Lucian Blaga sau Ion Minulescu. Pe fiecare stea este trecut numele, împreună cu data nașterii și data decesului. Un parc mic, cu multe surprize În prezent, există opt terenuri de joacă pentru copii. Activitățile sunt diverse, copiii pot să se dea pe tobogane, în balansoare sau în leagăne. Se pot juca în nisip sau pot merge cu bicicletele, rolele sau trotinetele. De asemenea, se pot cățăra pe traseele amenajate special, se pot învârti sau pot parcurge trasee de câțiva metri lungime, suspendați în aer și folosindu-se doar de mâini (distanța până la pământ este foarte mică, astfel încât ei să cadă direct în picioare fără a se răni). Parcul mai oferă trei terenuri de baschet, un teren de volei sau tenis de picior, două terenuri de fotbal și trei terenuri de tenis, toate fiind cu intrare liberă. Foarte mulți tineri, dar și adulți vin aici pentru a juca baschet, fotbal, tenis sau volei, dar și pentru a se antrena. Mai există în parc și trei fântâni arteziene foarte frumoase. Prima este amplasată la intrarea principală din parc, are aproximativ zece metri lungime și este o construcție dreptunghiulară din marmură maro, din care țâșneșc cinci jeturi de apă. A doua este amplasată la o intrare laterală în parc și este o construcție rotundă, de mai puțin de un metru adâncime, din care țâșnește un singur jet de apă din mijloc. De pe marginile fântânii țâșnesc foarte multe jeturi subțiri de apă. Fântâna este vopsită integral în albastru. Cea mai veche și cea mai frumoasă fântână din acest parc este amplasată la intrarea din spate. Este o construcție rotundă din piatră, plină cu apă și adâncă de aproximativ un metru. Fântâna are pe marginile sale niște platforme înalte și groase din piatră, pe care oamenii și copiii se așază vara pentru a sta cu picioarele în apă sau pur și simplu pentru a sta lângă apă. De asemenea, fântâna mai are cinci platforme așezate una deasupra celeilalte, iar din cea mai înaltă curge apă pe fiecare în parte până când, în final, ajunge în fântână. Iarna nu curge apă pe aceste platforme, iar copiii se cațără pe ele pentru a privi părculețul de la înălțime. Atât fântâna, cât și platformele sunt vopsite în albastru. Lângă terenurile de baschet și de volei există două acvarii mari cu pești, integrate în pereții unei clădiri mici, care este mereu închisă și nimeni nu știe exact ce se află înăuntru. Peștii au diverse mărimi, forme și culori, iar acvariile sunt foarte curate, bine iluminate și frumos amenajate cu vegetație acvatică, scoici și „peșteri” pentru pești. Copiii sunt absolut fascinați de aceste acvarii și se strâng mereu în jurul lor. Mai există în parc locuri special amenajate pentru cine dorește să joace table, șah, rummy sau cărți. Parcul are, de asemenea, foarte multe alei pe care oamenii se pot plimba și foarte multe bănci pentru un parc atât de mic (aproximativ 200 de bănci). Vegetația este foarte bogată în acest parc, iar iubitorii de fotografie vin mereu aici pentru că fiecare anotimp este diferit și oferă cadre care mai de care mai frumoase. De asemenea, ei susțin că au impresia că au fotografiat tot ce se putea în acest parc, dar uite că găsesc totuși mereu lucruri, detalii, pomi, flori și peisaje noi pentru a le fotografia! Foarte mulți oameni vin aici ca să citească pe o bancă, pe una dintre aleile mai puțin populate din parc. La intrarea principală în parc există o construcție înaltă din lemn, în formă de cerc, iar la bază, tot în formă de cerc sunt foarte multe bănci una lângă alta. Lângă această construcție există alte patru mai mici, în formă de semicerc (acestea nu sunt unite), iar la bază au o bancă foarte lungă din lemn pe care oamenii pot sta și admira fântâna. Încă mai există aici și vechiul Teatru de Vară, dar care nu mai funcționează și acum este o ruină. Iubitorii de fotografie apreciază totuși acest loc, tocmai din acest motiv. Pe timpul verii, pe aleile parcului sunt caravane care vând înghețată, răcoritoare sau mâncare. Pentru cine nu dorește să cumpere nimic dar vrea totuși să se răcorească, în tot parcul există țâșnitori de apă. Mijloace de transport: - Metrou: stația Titan sau stația Nicolae Grigorescu - Autobuz: 311, 101, 102, stația Policlinica Titan #cartierultitanbucurestiromania

Astazi despre Parcul Titan... Parcul „Titanii” Aleea Celebrităților din acest parc este dedicată titanilor literaturii și artei românești Parcul "Titanii" a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului, cele mai populare fiind „Titănel”, cum îi spun chiar și astăzi locuitorii din zonă, și Parcul Copiilor, fiindcă era inițial dedicat aproape în întregime copiilor. Astăzi, se adresează tuturor, fiind ideal pentru sport, relaxare și plimbare. Istoria parcului "Titanii" este învăluită în mister. Nu se știe exact când a fost amenajat, dar locuitorii din zonă își aduc aminte de anii 1975-1977. Parcul are o suprafață de aproximativ cinci hectare și este delimitat de Bulevardul Nicolae Grigorescu (intrarea principală) și străzile Burdujeni și Prisaca Dornei. Este știut ca fiind unul dintre cele mai curate și bine întreținute parcuri din București. „Titănelul” de ieri Locuitorii din zona Titan cunosc acest parc foarte bine pentru că aici au copilărit ori au fost cu copiii sau nepoții la plimbare, alteori au ieșit cu ptietenii să se relaxeze. În anii `90 în parc exista o fântână artezianăîn jurul căreia se strângea multă lume. La una dintre marginile parcului exista și un mic pârâiaș în care erau pești, iar copiii încercau să îi prindă. Toată lumea era atrasă de acest pârâiaș mai ales iarna pentru că îngheța cu tot cu pești. Tot în perioada aceea funcționa și Teatrul de Vară, pe scena căruia se țineau numeroase spectacole pentru copii (magie, teatru, circ, concursuri de pictură sau poezie și diverse alte evenimente). Teatrul de Vară dispunea și de un spațiu larg cu aproximativ 70 de scaune pentru spectatori. Chiar la intrare exista și un parc de distracții foarte mic, dotat cu un carusel cu căluți, trambulină, buburuze rotative, ponei și căluți din plastic, pe care copiii se urcau pentru a experimenta senzația de a fi călare. Exista, totodată, și un traseu scurt cu un trenuleț. Aici se vindea și vată de zahăr în diverse culori și forme. În trecut, într-unul dintre spațiile de joacă, exista o construcție cilindrică înaltă de aproximativ 15 metri din care ieșeau trei tobogane: unul foarte înalt, aflat la 15 metri înălțime, unul mijlociu, aflat la aproximativ șapte-opt metri înălțime și unul foarte mic de doar un metru înălțime. Acest tobogan era foarte iubit de copii pentru că se urcau până în vârf prin interiorul construcției cilindrice, pe niște scări montate pe pereți. Majoritatea copiiilor urcau până în vârf chiar dacă nu se dădeau pe toboganul de sus. Copiii se mai bucurau foarte mult să treacă pe sub picioarele personajelor din desenele animate. La fiecare „răscruce de drumuri” din parc, era amplasat un personaj din desenele animate, făcut din tablă și înalt de aproximativ 20 de metri. Acestea au fost gândite ca să întâmpine oamenii ce intrau în parc, dar să îi bucure și în timp ce se plimbau pe alei. Aleea Celebrităților După anul 2000, parcul a trecut prin foarte multe transformări și restaurări, prima fiind schimbarea numelui în parcul Titanii. Principala atracție a parcului o reprezintă „Aleea Celebrităților”, care se află exact la intrarea în parc și imită aleea cu același nume, de la Hollywood. Această alee este pavată și au fost desenate stele cu numele „titanilor literaturii și artei românești”. Aici se găsesc nume ca Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Constantin Brâncuși, Lucian Blaga sau Ion Minulescu. Pe fiecare stea este trecut numele, împreună cu data nașterii și data decesului. Un parc mic, cu multe surprize În prezent, există opt terenuri de joacă pentru copii. Activitățile sunt diverse, copiii pot să se dea pe tobogane, în balansoare sau în leagăne. Se pot juca în nisip sau pot merge cu bicicletele, rolele sau trotinetele. De asemenea, se pot cățăra pe traseele amenajate special, se pot învârti sau pot parcurge trasee de câțiva metri lungime, suspendați în aer și folosindu-se doar de mâini (distanța până la pământ este foarte mică, astfel încât ei să cadă direct în picioare fără a se răni). Parcul mai oferă trei terenuri de baschet, un teren de volei sau tenis de picior, două terenuri de fotbal și trei terenuri de tenis, toate fiind cu intrare liberă. Foarte mulți tineri, dar și adulțivin aici pentru a juca baschet, fotbal, tenis sau volei, dar și pentru a se antrena. Mai există în parc și trei fântâni arteziene foarte frumoase. Prima este amplasată la intrarea principală din parc, are aproximativ zece metri lungime și este o construcție dreptunghiulară din marmură maro, din care țâșneșc cinci jeturi de apă. A doua este amplasată la o intrare laterală în parc și este o construcție rotundă, de mai puțin de un metru adâncime, din care țâșnește un singur jet de apă din mijloc. De pe marginile fântânii țâșnesc foarte multe jeturi subțiri de apă. Fântâna este vopsită integral în albastru. Cea mai veche și cea mai frumoasă fântână din acest parc este amplasată la intrarea din spate. Este o construcție rotundă din piatră, plină cu apă și adâncă de aproximativ un metru. Fântâna are pe marginile sale niște platforme înalte și groase din piatră, pe care oamenii și copiii se așază vara pentru a sta cu picioarele în apă sau pur și simplu pentru a sta lângă apă. De asemenea, fântâna mai are cinci platforme așezate una deasupra celeilalte, iar din cea mai înaltă curge apă pe fiecare în parte până când, în final, ajunge în fântână. Iarna nu curge apă pe aceste platforme, iar copiii se cațără pe ele pentru a privi părculețul de la înălțime. Atât fântâna, cât și platformele sunt vopsite în albastru. Lângă terenurile de baschet și de volei există două acvarii mari cu pești, integrate în pereții unei clădiri mici, care este mereu închisă și nimeni nu știe exact ce se află înăuntru. Peștii au diverse mărimi, forme și culori, iar acvariile sunt foarte curate, bine iluminate și frumos amenajate cu vegetație acvatică, scoici și „peșteri” pentru pești. Copiii sunt absolut fascinați de aceste acvarii și se strâng mereu în jurul lor. Mai există în parc locuri special amenajate pentru cine dorește să joace table, șah, rummy sau cărți. Parcul are, de asemenea, foarte multe alei pe care oamenii se pot plimba și foarte multe bănci pentru un parc atât de mic (aproximativ 200 de bănci). Vegetația este foarte bogată în acest parc, iar iubitorii de fotografie vin mereu aici pentru că fiecare anotimp este diferit și oferă cadre care mai de care mai frumoase. De asemenea, ei susțin că au impresia că au fotografiat tot ce se putea în acest parc, dar uite că găsesc totuși mereu lucruri, detalii, pomi, flori și peisaje noi pentru a le fotografia! Foarte mulți oameni vin aici ca să citească pe o bancă, pe una dintre aleile mai puțin populate din parc. La intrarea principală în parc există o construcție înaltă din lemn, în formă de cerc, iar la bază, tot în formă de cerc sunt foarte multe bănci una lângă alta. Lângă această construcție există alte patru mai mici, în formă de semicerc (acestea nu sunt unite), iar la bază au o bancă foarte lungă din lemn pe care oamenii pot sta și admira fântâna. Încă mai există aici și vechiul Teatru de Vară, dar care nu mai funcționează și acum este o ruină. Iubitorii de fotografie apreciază totuși acest loc, tocmai din acest motiv. Pe timpul verii, pe aleile parcului sunt caravane care vând înghețată, răcoritoare sau mâncare. Pentru cine nu dorește să cumpere nimic dar vrea totuși să se răcorească, în tot parcul există țâșnitori de apă. Mijloace de transport: - Metrou: stația Titan sau stația Nicolae Grigorescu - Autobuz: 311, 101, 102, stația Policlinica Titan #cartierultitanbucurestiromania

Astazi despre Parcul Titan... Parcul „Titanii” Aleea Celebrităților din acest parc este dedicată titanilor literaturii și artei românești Parcul "Titanii" a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului, cele mai populare fiind „Titănel”, cum îi spun chiar și astăzi locuitorii din zonă, și Parcul Copiilor, fiindcă era inițial dedicat aproape în întregime copiilor. Astăzi, se adresează tuturor, fiind ideal pentru sport, relaxare și plimbare. Istoria parcului "Titanii" este învăluită în mister. Nu se știe exact când a fost amenajat, dar locuitorii din zonă își aduc aminte de anii 1975-1977. Parcul are o suprafață de aproximativ cinci hectare și este delimitat de Bulevardul Nicolae Grigorescu (intrarea principală) și străzile Burdujeni și Prisaca Dornei. Este știut ca fiind unul dintre cele mai curate și bine întreținute parcuri din București. „Titănelul” de ieri Locuitorii din zona Titan cunosc acest parc foarte bine pentru că aici au copilărit ori au fost cu copiii sau nepoții la plimbare, alteori au ieșit cu ptietenii să se relaxeze. În anii `90 în parc exista o fântână artezianăîn jurul căreia se strângea multă lume. La una dintre marginile parcului exista și un mic pârâiaș în care erau pești, iar copiii încercau să îi prindă. Toată lumea era atrasă de acest pârâiaș mai ales iarna pentru că îngheța cu tot cu pești. Tot în perioada aceea funcționa și Teatrul de Vară, pe scena căruia se țineau numeroase spectacole pentru copii (magie, teatru, circ, concursuri de pictură sau poezie și diverse alte evenimente). Teatrul de Vară dispunea și de un spațiu larg cu aproximativ 70 de scaune pentru spectatori. Chiar la intrare exista și un parc de distracții foarte mic, dotat cu un carusel cu căluți, trambulină, buburuze rotative, ponei și căluți din plastic, pe care copiii se urcau pentru a experimenta senzația de a fi călare. Exista, totodată, și un traseu scurt cu un trenuleț. Aici se vindea și vată de zahăr în diverse culori și forme. În trecut, într-unul dintre spațiile de joacă, exista o construcție cilindrică înaltă de aproximativ 15 metri din care ieșeau trei tobogane: unul foarte înalt, aflat la 15 metri înălțime, unul mijlociu, aflat la aproximativ șapte-opt metri înălțime și unul foarte mic de doar un metru înălțime. Acest tobogan era foarte iubit de copii pentru că se urcau până în vârf prin interiorul construcției cilindrice, pe niște scări montate pe pereți. Majoritatea copiiilor urcau până în vârf chiar dacă nu se dădeau pe toboganul de sus. Copiii se mai bucurau foarte mult să treacă pe sub picioarele personajelor din desenele animate. La fiecare „răscruce de drumuri” din parc, era amplasat un personaj din desenele animate, făcut din tablă și înalt de aproximativ 20 de metri. Acestea au fost gândite ca să întâmpine oamenii ce intrau în parc, dar să îi bucure și în timp ce se plimbau pe alei. Aleea Celebrităților După anul 2000, parcul a trecut prin foarte multe transformări și restaurări, prima fiind schimbarea numelui în parcul Titanii. Principala atracție a parcului o reprezintă „Aleea Celebrităților”, care se află exact la intrarea în parc și imită aleea cu același nume, de la Hollywood. Această alee este pavată și au fost desenate stele cu numele „titanilor literaturii și artei românești”. Aici se găsesc nume ca Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Constantin Brâncuși, Lucian Blaga sau Ion Minulescu. Pe fiecare stea este trecut numele, împreună cu data nașterii și data decesului. Un parc mic, cu multe surprize În prezent, există opt terenuri de joacă pentru copii. Activitățile sunt diverse, copiii pot să se dea pe tobogane, în balansoare sau în leagăne. Se pot juca în nisip sau pot merge cu bicicletele, rolele sau trotinetele. De asemenea, se pot cățăra pe traseele amenajate special, se pot învârti sau pot parcurge trasee de câțiva metri lungime, suspendați în aer și folosindu-se doar de mâini (distanța până la pământ este foarte mică, astfel încât ei să cadă direct în picioare fără a se răni). Parcul mai oferă trei terenuri de baschet, un teren de volei sau tenis de picior, două terenuri de fotbal și trei terenuri de tenis, toate fiind cu intrare liberă. Foarte mulți tineri, dar și adulțivin aici pentru a juca baschet, fotbal, tenis sau volei, dar și pentru a se antrena. Mai există în parc și trei fântâni arteziene foarte frumoase. Prima este amplasată la intrarea principală din parc, are aproximativ zece metri lungime și este o construcție dreptunghiulară din marmură maro, din care țâșneșc cinci jeturi de apă. A doua este amplasată la o intrare laterală în parc și este o construcție rotundă, de mai puțin de un metru adâncime, din care țâșnește un singur jet de apă din mijloc. De pe marginile fântânii țâșnesc foarte multe jeturi subțiri de apă. Fântâna este vopsită integral în albastru. Cea mai veche și cea mai frumoasă fântână din acest parc este amplasată la intrarea din spate. Este o construcție rotundă din piatră, plină cu apă și adâncă de aproximativ un metru. Fântâna are pe marginile sale niște platforme înalte și groase din piatră, pe care oamenii și copiii se așază vara pentru a sta cu picioarele în apă sau pur și simplu pentru a sta lângă apă. De asemenea, fântâna mai are cinci platforme așezate una deasupra celeilalte, iar din cea mai înaltă curge apă pe fiecare în parte până când, în final, ajunge în fântână. Iarna nu curge apă pe aceste platforme, iar copiii se cațără pe ele pentru a privi părculețul de la înălțime. Atât fântâna, cât și platformele sunt vopsite în albastru. Lângă terenurile de baschet și de volei există două acvarii mari cu pești, integrate în pereții unei clădiri mici, care este mereu închisă și nimeni nu știe exact ce se află înăuntru. Peștii au diverse mărimi, forme și culori, iar acvariile sunt foarte curate, bine iluminate și frumos amenajate cu vegetație acvatică, scoici și „peșteri” pentru pești. Copiii sunt absolut fascinați de aceste acvarii și se strâng mereu în jurul lor. Mai există în parc locuri special amenajate pentru cine dorește să joace table, șah, rummy sau cărți. Parcul are, de asemenea, foarte multe alei pe care oamenii se pot plimba și foarte multe bănci pentru un parc atât de mic (aproximativ 200 de bănci). Vegetația este foarte bogată în acest parc, iar iubitorii de fotografie vin mereu aici pentru că fiecare anotimp este diferit și oferă cadre care mai de care mai frumoase. De asemenea, ei susțin că au impresia că au fotografiat tot ce se putea în acest parc, dar uite că găsesc totuși mereu lucruri, detalii, pomi, flori și peisaje noi pentru a le fotografia! Foarte mulți oameni vin aici ca să citească pe o bancă, pe una dintre aleile mai puțin populate din parc. La intrarea principală în parc există o construcție înaltă din lemn, în formă de cerc, iar la bază, tot în formă de cerc sunt foarte multe bănci una lângă alta. Lângă această construcție există alte patru mai mici, în formă de semicerc (acestea nu sunt unite), iar la bază au o bancă foarte lungă din lemn pe care oamenii pot sta și admira fântâna. Încă mai există aici și vechiul Teatru de Vară, dar care nu mai funcționează și acum este o ruină. Iubitorii de fotografie apreciază totuși acest loc, tocmai din acest motiv. Pe timpul verii, pe aleile parcului sunt caravane care vând înghețată, răcoritoare sau mâncare. Pentru cine nu dorește să cumpere nimic dar vrea totuși să se răcorească, în tot parcul există țâșnitori de apă. Mijloace de transport: - Metrou: stația Titan sau stația Nicolae Grigorescu - Autobuz: 311, 101, 102, stația Policlinica Titan #cartierultitanbucurestiromania