Foto
#pursisimplu
Calendarul zilei 19 noiembrie: 44 de ani de la inaugurarea metroului bucureÈtean. Toate garniturile au fost 100% româneÈti
Pe 19 noiembrie 1979 se puneau în funcÈiune primele garnituri ale metroului bucureÈtean. IniÈial s-au dat în folosinÈÄ 6 staÈii (tronsonul SemÄnÄtoarea â Timpuri Noi), apoi în 1981 alte 6 (Timpuri Noi â Republica).
A urmat linia Eroilor â Industriilor în 1983. Ãn 1984 se da în folosinÈÄ staÈia CrângaÈi. Ãn ianuarie 1986 se inaugureazÄ parÈial Magistrala 2, porÈiunea dintre Depoul IMGB-PiaÈa Unirii 2. StaÈia Constantin Brâncoveanu va fi terminatÄ Ã®n aprile 1986, în timp ce staÈia Tineretului este data în folosinÈÄ Ã®n 1988. Ãntre timp, în 1987, se inaugureazÄ partea a doua a M2 PiaÈa Unirii 2-Pipera, fÄrÄ staÈia PiaÈa RomânÄ, care va fi deschisÄ Ã®n noiembrie 1988. UrmeazÄ Ã®n decembrie 1987 bucata dintre CrângaÈi-Gara de Nord, fÄrÄ staÈia Basarab, care va fi terminatÄ Ã®n 1992, Èi apoi în august 1989 tronsonul Gara de Nord-Dristor 2. Recent, dupÄ lungi aventuri de tip Dorel la pÄtrat, s-a inaugurat Èi tronsonul Drumul Taberei.
Ãn 1994 se inaugureazÄ staÈia Gorjului, doar pe un sens, abia peste 4 ani lucrarea va fi completÄ. Ãn anul 2000 se da în folosinÈÄ Magistrala 4 Gara de Nord 2-1 Mai.
Ãn 2008 se dau în folosinÈÄ ultimele patru staÈii de pe Magistrala 3, Nicolae Grigorescu-Anghel Salingny. Este momentul în care autostrÄzile A1 Èi A2 sunt legate de metrou, iar trenurile care vin de la Preciziei nu se mai opresc la Eroilor. Ãn 2011 se inaugureazÄ alte douÄ staÈii de pe Magistrala 4, Jiului Èi Parc Bazilescu.
Ãn 2017 este programatÄ a fi inauguratÄ prima magistralÄ de metrou construitÄ Ã®n totalitate dupÄ 1989, RÄul Doamnei-Eroilor 2. Ãn lucru se mai aflÄ Èi ultima parte a M4.
Planurile de viitor includ o linie de metrou care sÄ lege aeroportul Otopeni de Gara de Nord, dar Èi o linie care sÄ plece din Voluntari Èi sÄ ajungÄ pânÄ Ã®n Calea Rahovei.
De la înfiinÈare, în anul 1979, Èi pânÄ Ã®n anul 1995 la metrou se intra cu monede, ulterior fiind introdus accesul pe bazÄ de cartele.
Nicolae CeauÈescu a cerut explicit ca pe liniile de metrou sÄ circule doar vagoane produse în România. Ãn alte ÈÄri din fostul lagÄr comunist unde existÄ metrou circulau garnituri ruseÈti. DupÄ anii 2000, în BucureÈti pot fi vÄzute trenurile Bombardier, produse în Suedia, urmate de trenurile CAF, din Spania. Acestea au foarÈe multe probleme tehnice, ceea ce face ca uneori circulaÈia sÄ se desfÄÈoare cu dificultate. CAF-urile au avut probleme încÄ de la început, trenurile neavând loc în unele staÈii de pe M2. Una dintre staÈiile cu probleme a fost PiaÈa RomanÄ. Tot aici mai pot fi zÄrite urmele locurilor unde se aflau barile de protecÈie penru cÄlÄtori scoase între timp. Aici trenurile opreau doar între spaÈiile libere.
Ãnainte de 1990 erau trenuri care aveau doar 4 vagoane, Èi nu 6. Acest lucru se anunÈa cu câteva secunde înainte de intrarea trenului în staÈie.
DupÄ 1990, s-au mai schimbat Èi numele staÈiilor, dar au Èi apÄrut Èi altele noi: Depoul IMGB (devenitÄ staÈia Berceni), IMGB (Dimitri Leonida), PieptÄnari (Eroii RevoluÈiei), Armata Poporului (Lujerului), Industriilor (Preciziei), Leontin SÄlajan (Nicolae Grigorescu), Muncii (Costin Georgian) â a nu se confunda cu PiaÈa Muncii â sau SemÄnÄtoarea (Petrache Poenaru).
Statia âIng. Costin Georgianâ a fost redenumita in 1991 dupa numele celui care a proiectat reÈeaua de metrou bucurestean si a fost primul director al actualei Metrorex care a decedat in acelasi an, numele anterior fiind Muncii. Metroul are 52 de staÈii în prezent.
Recent, s-a dat în folosinÈÄ staÈia âTudor Argheziâ.