4.03.... Cutremur
#profudeistorie
Cutremurul din 1977
4 martie 1977
Cutremurul din 1977 a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter Èi o duratÄ de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în BucureÈti. Wikipedia
DatÄ: 4 martie 1977
LocaÈie: România, Bulgaria, Ucraina, Moldova
Adâncime: 94 km
ClÄdiri distruse, avariate: 35.000
DuratÄ: 56 - 57 sec
Epicentru: Vrancea
Magnitudine: 7,4 Mw
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter Èi o duratÄ de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse[3]) numai în BucureÈti. La nivelul întregii ÈÄri au fost circa 11.300 de rÄniÈi Èi aproximativ 35.000 de locuinÈe s-au prÄbuÈit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in BucureÈti unde peste 33 de clÄdiri s-au prÄbuÈit.
Cutremurul a afectat de asemenea Èi Bulgaria. Ãn oraÈul SviÈtov, trei blocuri de locuinÈe au fost distruse Èi peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activÄ zonÄ seismicÄ din ÈarÄ, la o adâncime de circa 100 km. Unda de Èoc s-a simÈit aproape în toÈi Balcanii.
Replici
DeÈi cutremurul a fost foarte puternic, replicile sale au avut o magnitudine micÄ pe scara Richter. Astfel, cea mai puternicÄ replicÄ s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. AceastÄ replicÄ a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmatÄ de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Efecte
Cutremurul s-a simÈit în aproape toatÄ Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simÈit pânÄ Ã®n Moscova Èi Sankt Petersburg. Ãn nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crÄpÄturi Èi fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecÄri de teren.
ReacÈia oficialÄ
Ãn seara zilei de 4 martie, preÈedintele Nicolae CeauÈescu, împreunÄ cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preÈedintele Nigeriei în cinstea oaspeÈilor. DupÄ toastul Èefului statului nigerian, un secretar român a intrat în salÄ Èi l-a informat pe CeauÈescu de situaÈia din ÈarÄ. RÄspunzând calm la cuvântarea gazdei, preÈedintele român s-a aÈezat Èi l-a anunÈat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capÄt câteva minute mai târziu.
La început, Ètirile ajunse pe cÄi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totalÄ a BucureÈtiului. Pana de curent de la BucureÈti fÄcea imposibilÄ orice comunicaÈie. Ãn plus, autoritÄÈile locale nu Ètiau ce sÄ facÄ pentru cÄ nu aveau nici aparatura necesarÄ, neluând pe moment nici o mÄsurÄ concretÄ. DupÄ restabilirea legÄturii cu Èara, CeauÈescu a cerut un raport sumar al situaÈiei din ÈarÄ Èi a dat primele ordine de acÈiune, o datÄ cu un apel cÄtre populaÈie. S-a instituit, prin decret prezidenÈial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
Ãn timpul nopÈii, o aeronavÄ a adus delegaÈia românÄ Ã®napoi în ÈarÄ. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae CeauÈescu, uneori însoÈit de Elena, a fÄcut vizite în BucureÈti pentru a evalua pagubele Èi a calma populaÈia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar Èi peste termenul considerat limitÄ de supravieÈuire.
Cu ajutoare de la Crucea RoÈie (mai ales câini dresaÈi special pentru astfel de cazuri), cascadorii Èi pompierii români au fÄcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieÈi.