Povestea Podului Grant...
#pursisimplu
Podul nÄscut dintr-o iubire. Povestea Podului Grant, simbolul GiuleÈtiului cântat de GicÄ Petrescu ⢠Legende urbane
Filip Lupsa
Pe lângÄ un reper important în istoria BucureÈtiului Èi un adevÄrat simbol al cartierului GiuleÈti, Podul Grant mai are o însemnÄtate aparte â acesta a fost dedicat lui Effingham Grant Èi iubirii pe care scoÈianul ajuns pe aceste meleaguri a avut-o cu Zoe RacoviÈÄ, nepoata lui Dinicu Èi a ZincÄi Golescu. DeÈi în prezent se mai aflÄ Ã®n picioare doar un pilon din vechiul pod, povestea Podului Grant este una aparte Èi meritÄ auzitÄ de cât mai mulÈi bucureÈteni.
Podul Grant face parte din viaÈa locuitorilor din nord-vestul BucureÈtiului. Pur Èi simplu. Mii Èi mii de maÈini Èi de tramvaie trec zilnic pe aici, cei ai locului au crescut cu podul neclintit de aici, fiind nici mai mult nici mai puÈin decât o adevÄratÄ poartÄ Ã®ntre centrul oraÈului Èi cartierele de la marginea oraÈului, Èi anume CrângaÈi Èi Militari. Prin urmare, a fost vedetÄ Ã®n filmele lui Sergiu Nicolaescu, a fost cântat de GicÄ Petrescu aici Èi este un simbol aparte al acestei zone Èi al Capitalei în general. TotuÈi, de ce Grant? De unde provine denumirea? Ce poveste se ascunde în spate?
Numele Grant, devenit âde-al caseiâ în BucureÈti odatÄ cu apariÈia podului, provine de pe meleaguri îndepÄrtate, tocmai din ScoÈia Èi a venit odatÄ cu Effingham Grant, care a ajuns în CapitalÄ Ã®n 1837, pe când avea doar 16 ani, ca secretar al consulului britanic. Misiunea tânÄrului a fost precum vremurile, departe de a fi uÈoarÄ. Grant trebuia sÄ intermedieze corespondenÈa dintre revoluÈionarii români paÈoptiÈti care au fost exilaÈi peste hotare Èi cei care se aflau încÄ Ã®n ÈarÄ. Era o sarcinÄ dificilÄ, cenzura din partea turcilor Èi a ruÈilor era extrem de asprÄ Ã®nsÄ Ã®n scurt timp scoÈianul a legat relaÈii speciale cu nume precum Ion Heliade RÄdulescu, Nicolae BÄlcescu Èi nu numai. Grant trimitea scrisori, informaÈii extrem de secrete dar Èi sume însemnate de bani. Ca secretar la Ambasada BritanicÄ la BucureÈti, scoÈianul se bucura de imunitate diplomaticÄ, însÄ pericolele nu erau de neglijat.
Grant i-a ajutat Èi pe fraÈii GoleÈti, iar soarta a fÄcut ca el sÄ o cunoascÄ pe Zoe RacoviÈÄ, nepoata din partea mamei a GoleÈtilor, care au fost în centrul RevoluÈiei din 1848 Èi care au fost nevoiÈi sÄ trÄiascÄ peste hotare ulterior. Zoe era fiica lui Alexandru RacoviÈÄ, membru al uneia dintre familiile domnitoare Èi al Anei RacoviÈÄ, care provenea din neamul GoleÈtilor, nepoatÄ a boierului Dinicu Golescu. Familia lor a avut de suferit dupÄ ce tatÄl Anei a fost demis din funcÈia de ispravnic al Craiovei de generalul rus Alexander Duhamel din cauza faptului cÄ a purtat în faÈa consulului rus de la GalaÈi o eÈarfÄ tricolorÄ. Acest eveniment a afectat profund bunÄstarea familiei Èi a contribuit la sentimentele anti-Èariste din rândul familiei de revoluÈionari.
Astfel, la 28 octombrie 1850, Zoe RacoviÈÄ Èi Effingham Grant îÈi unesc destinele, Zoe având la vremea aceea 23 de ani, o vârstÄ Ã®naintatÄ dacÄ facem comparaÈie cu mama Èi cu bunica sa, care s-au cÄsÄtorit la 13, respectiv 14 ani. DeÈi nunta a fost una ca la carte, tânÄrul Grant nu a cerut zestre, opus obiceiului vremii, spre fericirea familiei Zoei. Nunta a avut loc la biserica Kretzulescu din BucureÈti, iar la ceremonie din pÄcate nu au putut asista cei patru revoluÈionari GoleÈti, unchii Zoei, care aveau interdicÈia de a reveni la acel moment în ÈarÄ. Cei doi au avut împreunÄ nu mai puÈin de 16 copii
Tot de Effingham Grant se leagÄ Èi denumirea de âRegieâ
La scurt timp dupÄ cÄsÄtorie, Grant a intrat în lumea afacerilor, fiind un industriaÈ unic în BucureÈti â acesta a înfiinÈat o fabricÄ de tutun Èi sere unde a cultivat orhidee, o premierÄ pentru aceste meleaguri. Mai mult, Effingham Grant fusese încredinÈat de Consiliul de MiniÈtri sÄ comande maÈinÄriile necesare pentru realizarea monedelor de argint. TotuÈi, scoÈianul avea sÄ vândÄ terenul de la palatul Belvedere (a pÄstrat palatul). Terenul a fost lotizat, iar fabrica de tutun a intrat în proprietatea statului, devenind âReÂgia MoÂnoÂpolurilor Statuluiâ, denumire care a dat azi numele de âRegieâ al cartierului.
SfârÈitul acestei poveÈti avea sÄ vinÄ fulgerÄtor â Zoe a murit de boalÄ Ã®n 1892 iar Effingham avea sÄ-i urmeze destinul doar douÄ sÄptÄmâni mai târziu, de inimÄ rea.
Podul Grant a fost realizat de Robert, fiu al lui Effingham
Podul care lega Calea GriviÈei de CrângaÈi a fost realizat de Robert Grant, inginer Èi fiu al lui Effingham Grant. Proiectul a fost început în 1902 Èi a fost inaugurat în 1910, iar podul a fost denumit Effingham Grant, în cinstea tatÄlui sÄu.
âÃn forma sa iniÈialÄ din 1910, podul consta din patru tabliere metalice din oÈel pudlat cu deschiderea de 42 m, cu grinzi cu zÄbrele calea jos, de tip Schwedler, care au fost recuperate de la podul peste râul Putna SeacÄ de la linia BuzÄu-MÄrÄÈeÈti când acestea au fost înlocuite cu altele de oÈel. Ulterior când au fost contruite cele douÄ linii de acces în Depoul BucureÈti CÄlÄtori, Podul Grant a fost lungit cu douÄ deshideri de câte 10 m din grinzi metalice înglobate în beton. Ãn perioada postbelicÄ Èi pânÄ Ã®n deceniul Èapte, Podul Grant a fost singura construcÈie de acest fel din Româniaâ, potrivit bucurestiivechisinoi.ro.
Desigur, Podul Grant a suferit mai multe modificÄri Èi modernizÄri de-a lungul anilor, prima datÄ Ã®n 1929, când âAtelierele Centrale de Poduriâ, întreprindere proprie a Companiei de CÄi Ferate din România, specializatÄ Ã®n uzinarea Èi montajul podurilor de cale feratÄ, a executat lucrÄri de consolidare a Podului Grant.
La finalul anilor â70 a început construirea unui pod nou, care avea sÄ deserveascÄ traficul crescut din zonÄ, dar Èi care sÄ fie adaptat la cerinÈele antiseismice de la acea vreme, dupÄ puternicul cutremur din 1977.
Ei latrÄ numai minciuni
Oriunde s-ar afla pe aceasta planeta