Admin

Emil Cioran zicea, mai ??n glumÄ? - mai ??n serios: â??... ca sÄ? treci de la limba rom??nÄ? la limba francezÄ? e ca ??i cum ai trece de la o rugÄ?ciune la un contract.â? De ce e limba rom??nÄ? a??a o limbÄ? unicÄ?? Nu cÄ? vrem noi, rom??nii obi??nui??i, ci c-o admirÄ? de la ??nÄ?l??imea propriilor studii chiar lingvi??tii ??i istoricii strÄ?ini, cÄ?rora nu le putem repro??a subiectivitatea. A??adar, sÄ? auzim 11 motive care saltÄ? limba de ba??tinÄ? a lui Br??ncu??i pe podiumul â?žpietrelorâ? rare ale omenirii. 1. Rom??na e singura limbÄ? romanicÄ? care a supravie??uit ??n pÄ?r??ile acestea ale Europei. RÄ?m??ne un mister cum de s-a ??nt??mplat a??a, ??n condi??iile ??n care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei). Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri â?žbolovÄ?noaseâ?, puternice, care-au ??ngenuncheat limba latinÄ? pe oriunde au trecut. Mai pu??in la noi. 2. Rom??na-i veche de 1700 de ani. ??i cÄ?-i veche n-ar fi cine ??tie ce motiv de lauri, dar e veche ??n acel fel ??n care, de-am cÄ?lÄ?tori ??n timp ??n ?šara Rom??neascÄ? acum 600 de ani, nu ne-ar fi deosebit de greu sÄ? ??n??elegem ce le spunea unul ca Mircea cel BÄ?tr??n osta??ilor sÄ?i. Poate vÄ? pare de la sine ??n??eles, dar adevÄ?rul e cÄ? foarte pu??ine limbi din lume ??i-au pÄ?strat â?žtrunchiulâ? ??ntreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lÄ?uda cu a??a o stare de conservare. 3. Dintre limbile latine, doar rom??na are articolul hotÄ?r??t â?žencliticâ?, adicÄ? ata??at la sf??r??itul substantivului. Spunem â?žfataâ?, â?žbÄ?iatulâ?, â?žtabloulâ?, ??i nu â?žla filleâ?, â?žle gar?§onâ?, â?žle tableauâ?, cum ar fi ??n francezÄ?. Chestia asta ne conferÄ? o melodicitate intrinsecÄ?-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuv??nt ca sÄ? ne facem ??n??ele??i atunci c??nd ne referim la un obiect sau la o fiin??Ä? anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de douÄ? cuvinte pentru asta. 4. â?žSe scrie cum se aude.â? Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularitÄ???i de pronun??ie pe care noi, rom??ni fiind, le punem ??n aplicare u??or, natural, fÄ?rÄ? sÄ? le pritocim. N-avem nevoie de manualul de foneticÄ? la capul patului pentru ca organul din cavitatea bucalÄ? sÄ? se mi??te ??ntr-un fel c??nd rostim â?žceapÄ?â?, ??i ??n alt fel c??nd rostim â?žeaâ?. Chiar dacÄ? grupul de vocale e acela??i. Pentru vorbitorii de arabÄ?, de pildÄ?, regula asta se ??nva??Ä? cu creionul sub limbÄ? â?? sunt dintre cei cÄ?rora le vine greu. 5. Lingvi??tii spun cÄ?, cel mai ??i cel mai bine, rom??na s-ar asemÄ?na cu dalmata, din care istoria pÄ?streazÄ? doar c??teva sute de cuvinte ??i propozi??ii. Problema cu dalmata e cÄ? nu mai circulÄ?. Sunt 0 vorbitori de dalmatÄ? pe Terra ??n acest moment, ??i probabil c-a??a vor rÄ?m??ne p??nÄ? la finalul veacurilor. Dalmata a fost declaratÄ? limbÄ? moartÄ? pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stÄ?p??nea par??ial. ?Žnainte sÄ? moarÄ?, Udaina a mÄ?rturisit cÄ? limba ??i e familiarÄ? ??ncÄ? din mica copilÄ?rie, cÄ? ??i-i aminte??te â?žca prin visâ? pe pÄ?rin??ii lui convers??nd, uneori, ??n aceastÄ? limbÄ?. 6. Rom??na e limba cu al treilea cel mai lung cuv??nt din Europa. â?žPNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZÄ?â?, 44 de litere. Define??te o boalÄ? de plÄ?m??ni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e cÄ? boala nu prea se face, deci nici cuv??ntul nu se folose??te. 7. Limba rom??nÄ? e intratÄ? ??n patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii LibertÄ???ii. Rom??na a intrat ??n patrimoniul imaterial al lumii prin douÄ? cuvinte. E vorba de â?ždorâ? ??i â?ždoinÄ?â?, douÄ? cuvinte intraductibile, concluzioneazÄ? UNESCO. â?žDorâ? ??i â?ždoinÄ?â? se comportÄ? mai degrabÄ? ca ni??te diamante roz dec??t ca ni??te alÄ?turÄ?ri de sunete â?? exprimÄ? emo??ii ??ntr-at??t de specifice culturii noastre ??nc??t traducerea lor ??n alte â?žglasuriâ? ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie sÄ? precizÄ?m cÄ? tot ele trec drept cele mai bogate ??n sens substantive din rom??nÄ?. 8. Alt aspect unic ??n lume, rom??na â?ždirijeazÄ?â? cuvintele latine dupÄ? regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, â?žitalienescâ?, dar r??nduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar ??i coabitÄ?ri ??ntre cele douÄ? registre, latin ??i slav. Concret, genul dativ ??i genitiv au aceea??i formÄ? (ca-n latinÄ?), timpul viitor ??i perfect se formeazÄ? dupÄ? o regulÄ? hibrid ??ntre latinÄ? ??i slavÄ?, dar infinitivul se evitÄ? (ca-n limbile slave). 9. Nicio altÄ? limbÄ? nu folose??te at??tea zicÄ?tori ??i expresii. Rom??na e printre pu??inele limbi ??n care â?žc??inii latrÄ? ??i ursul mergeâ?. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar ??i limba ??n care proverbele, de??i tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj â?žpe ??n??elesul tuturorâ?. Proverbele astea, spun speciali??tii, exprimÄ? cea mai intimÄ? preocupare a poporului rom??n â?? sensul sÄ? fie bogat, dar fraza scurtÄ?. SÄ? spui mult ??n foarte pu??ine cuvinte (la asta se referea ??i Alecsandri ??n celebra â?žrom??nul s-a nÄ?scut poetâ?). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicÄ?tori autohtone au ca subiect ??n??elepciunea â?? aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb. 10. La fel de luxuriantÄ? se dovede??te rom??na ??i-n ceea ce prive??te numÄ?rul de cuvinte. Pre??edintele Academiei Rom??ne, Ioan-Aurel Pop, ne dÄ? de ??n??eles cÄ? rom??na-i ??ntre primele 8 limbi ale lumii. Ultima edi??ie a â?žMarelui Dic??ionar al Limbii Rom??neâ? adunÄ? 170.000 de cuvinte. Asta-n condi??iile ??n care autorii au lÄ?sat de-o parte diminutivele, ??i alea vreo 30.000. 11. La c??t de veche e pe teritoriul european, rom??na ar trebui sÄ? aibÄ? dialecte â?? adicÄ? limba locuitorilor din Banat, de pildÄ?, sÄ? fie mult-diferitÄ? de cea a locuitorilor din Maramure?? (vezi triada spaniolÄ?-bascÄ?-catalanÄ? din Spania). ??i totu??i, nu-i cazul limbii rom??ne, ??n â?žcurteaâ? cÄ?reia existÄ? graiuri ??i regionalisme, ??nsÄ? nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide ??i Alf Lombard sus??in cÄ?, iarÄ???i, din punctul Ä?sta de vedere, rom??na e un fenomen fÄ?rÄ? precedent ??n lumeâ?? Articol redistribuit.

Aur la olimpiadÄ?! Bravo Simona Radi?? ??i Ancu??a Bodnar!

Ceva racoritor!

Aproape imposibil sÄ? alegi o singurÄ? fotografie. ?ŽnsÄ?, pentru mine, criteriul a fost "C??te ??Ä?ri se bucurÄ? de rÄ?sÄ?ritul soarelui din apÄ?? Plaja Vadu