Elena-cristina

Elena-cristina
Elena-cristina
Coperta profilului · 4 ani รฎn urmฤƒ
Coperta lui Elena-cristina
Imagine de coperta de profil.
๐Ÿ‘ 12
👍 12 · 💬 1
L
โ›”JUSTIศšIA ESTE CREATฤ‚ PENTRU MASELE DE OAMENI,PENTRU CONTROLUL รŽN "SOCIETATE",NU PENTRU "EI",CEI DE LA PUTERE,BOGAศšII "PRIVILEGIAศšI"โ›”
4 ani รฎn urmฤƒ
Elena-cristina
Elena-cristina
Poza de profil · 4 ani รฎn urmฤƒ
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
๐Ÿ‘ 2
Ecaterina Lupu, Daniel Froni
👍 2 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
"Rom??nia este o ??arร„? care pre??uie??te continuitatea, care construie??te viitorul pe temelia trecutului. Dacร„? vom reu??i sร„? ne ridicร„?m la ??nร„?l??imea moralร„? a strร„?mo??ilor no??tri, noi vom birui prezentul ??i vom ??ti sร„? ne scriem viitorul." Majestatea Sa Regina Margareta I a Rom??niei
๐Ÿ‘ 1
Daniel Froni
👍 1 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
Ziua de na??tere a Majestร„???ii Sale Margareta. Vineri, 26 martie 2021, Majestatea Sa Regina Margareta a Rom??nieiร‚ย a gร„?zduit o ceremonie ??n Holul de Onoare al Castelului Pele??. La ceremonia dedicatร„? sร„?rbร„?toririi a 140 de ani de la proclamarea Regatului Rom??niei ??i zilei de na??tere a Majestร„???ii Sale au fost prezen??i Alte??a Sa Regalร„? Principele Consort Radu ??i Alte??a Sa Regalร„? Principesa Sofia. Cu acest prilej, ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, a anun??at cร„? Guvernul Rom??niei va sprijini reabilitarea Castelului Pele??. Numeroase personalitร„???i ??i institu??ii au adresat Majestร„???ii Sale urร„?ri. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom??neร‚ย a asigurat-oร‚ย pe Majestatea Sa cร„? este prezentร„? ??n rugร„?ciunile sale, amintind cร„? activitatea pe care Majestatea Sa o desfร„???oarร„? esteร‚ย pentru binele poporului rom??n. Crucea Ro??ie Rom??nร„?ร‚ย a mul??umitร‚ย Majestร„???ii Sale, Pre??edintele Societร„???ii Na??ionale de Cruce Ro??ie din Rom??nia:ร‚ย Vร„? mul??umim cร„? sunte??i, zi de zi, alร„?turi de Crucea Ro??ie Rom??nร„? ??n slujba umanitร„???ii!ร‚ย De asemenea, Funda??ia Regalร„? Margaretaร‚ย a amintitร‚ย drumul ??n slujba umanitร„???ii, pe care Majestatea Saร‚ย ??l urmeazร„? p??nร„? astร„?zi. Deputatul Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului,ร‚ย a afirmatร‚ย cร„?ร‚ย prezen??a Custodelui Coroanei ??n societate este un mesaj profund al suveranitร„???ii, patriotismului, puterii exemplului personal, loialitร„???ii na??ionale ??i continuitร„???ii istorice. Prezen??a Sa caldร„?, plinร„? de empatie ??i compasiune, discre??ia ??i rafinamentul, erudi??ia ??i diploma??ia, mesajele de ??ncurajare, sus??inerea tinerilor arti??ti ??i m??ng??ierea seniorilor singuri sunt doar c??teva dintre calitร„???ile ??i liniile de contur ale portretului Sร„?u regal,ร‚ย aratร„?ร‚ย senatorul Iulia Sc??ntei. Fostul deputat Constantin Codreanuร‚ย mร„?rturise??te:ร‚ย Am apreciat mereu preocuparea Casei Regale a Rom??niei pentru rom??nii din ??arร„?, Republica Moldova, Diaspora ??i comunitร„???ile istorice. ??i deputatul de Cluj Ilie-Alin Cole??aร‚ย a salutat aniversarea. Romfilateliaร‚ย a evocatร‚ย faptul cร„?ร‚ย ?ลฝn anul 2020, Familia Regalร„? a Rom??niei a sร„?rbร„?torit trei decenii de prezen??ร„? ??i de activitate ne??ntreruptร„?, ??n ??ara sa, a Principesei Margareta, Custodele Coroanei Rom??ne. ?ลฝnร‚ย mesajul transmisร‚ย ??n numele Primร„?riei Municipiului Ploie??ti, semnat de primarul Andrei Volosevici ??i de viceprimarul Daniel Nicodim, se evocร„? faptul cร„? Majestatea Sa, alร„?turi de ??ntreaga Familie Regalร„? a Rom??niei,ร‚ย a sprijinit energic eforturile comunitร„???ilor locale de a se dezvolta ??i a se afirma, fiind alร„?turi mereu de to??i rom??nii care au avut nevoie de sprijin. Asocia??ia Studen??ilor la Istorie din cadrul Facultร„???ii de Istorie a Universitร„???ii din Bucure??tiร‚ย o nume??teร‚ย pe Majestatea Saร‚ย un exemplu de energie, modestie, elegan??ร„?, empatie ??i iubire pentru ceilal??i, ??ntr-un cuv??nt, regalitate. Alian??a Na??ionalร„? pentru Restaurarea Monarhieiร‚ย a afirmat:ร‚ย Ne dorim sร„? vinร„? c??t mai repede vremea c??nd ??i noi ne vom bucura, la fel ca ??nainta??ii no??tri de la 1881, de proclamarea Regatului Rom??niei. Atunci a fost ??ncoronat primul Rege. Noi ne dorim sร„? ??ncoronร„?m prima Reginร„? domnitoare din istoria rom??nilor. Asocia??ia Tineretului Regalist, care ??i-a anun??at astร„?zi lansarea publicร„?,ร‚ย sus??ine cร„?ร‚ย Legร„?m??ntul Dinastiei fa??ร„? de Na??iunea Rom??nร„?, continuat de Majestatea Voastrร„?, ne obligร„? pe noi, beneficiarii eforturilor Casei Regale, sร„? ne ridicร„?m la ??nร„?l??imea ??nainta??ilor care au pus binele general deasupra propriilor interese. Clubul Monarhi??tilor Bistri??eniร‚ย a eviden??iatร‚ย cร„?ร‚ย Majestatea Sa este o persoanร„? deosebit de activร„? ??n via??a politicร„? ??i socialร„? a Rom??niei. Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร„?ร‚ย ??i dore??teร‚ย Majestร„???ii Saleร‚ย sร„? primeascร„? iubirea ??i ??nvร„???ร„?tura lui Iisus Hristos. Mesajul, publicat alร„?turi de o fotografie cu nepotul Reginei, Nicolae, indicร„? dorin??a organiza??iei pentru o ??mpร„?care ??n cadrul Familiei Regale. La r??ndul sร„?u, Nicolaeร‚ย a adresat mร„?tu??ii saleร‚ย unร‚ย cร„?lduros la mul??i ani. Ateneul Na??ional din Ia??iร‚ย a amintitร‚ย cร„? se bucurร„? de ?ลฝnaltul Patronaj Regal al Majestร„???ii Sale.ร‚ย Asemenea, The Duke of Edinburghรข??s International Award Rom??nia. Rom??nia are Coroanร„?,ร‚ย a amintitร‚ย publicistul Valerian Stan, cu ocazia aniversร„?rii de astร„?zi. A maiร‚ย adresatร‚ย felicitร„?ri profesorul Daniel ??andru, Directorul General interimar al Operei Na??ionale Ia??i, care,ร‚ย ??n numele institu??iei, a evocatร‚ย activitatea neobositร„?ร‚ย a Majestร„???ii Saleร‚ย de promovare a valorilor ??i a culturii na??ionale. Urร„?ri aniversareร‚ย a transmis ??iร‚ย domnul Ion-Andrei Gherasim, Pre??edintele Executiv al Funda??iei Coposu, el ??nsu??i aniversat ??n aceastร„? zi. ??i ??ndrร„?gita artistร„? Paula Selingร‚ย s-a alร„?turatร‚ย celor care au felicitat-o pe Majestatea Sa cu ocazia zilei de na??tere. monarhiasalveazaromania.wordpress.com
๐Ÿ‘ 3
Ecaterina Lupu, Lidia Coroian, Daniel Froni
👍 3 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
--- ????15 Octombrie 1893: Na??terea Regelui Carol II ???? --- La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreรข?ย, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncร„? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatร„?, conform tradi??iei, cu o sutร„? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sร„?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatร„? pe pร„?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nร„?scut ??n ??ara noastrร„?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxร„?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticร„?, prin??ul Carol beneficiazร„? din partea regelui Carol I de o neasemuitร„? afec??iune. Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilร„?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educร„?rii micului vlร„?star regal, ignor??nd adesea opiniile pร„?rin??ilor. ?ลฝmpreunร„? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rร„?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rร„?sfร„?????ndu-l peste mร„?surร„?. Cele douร„? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cร„?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strร„?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. Pregร„?tirea sa a fost ??ncredin??atร„? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinร„? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nร„?, M. Blumel- limba germanร„?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezร„?, B. Ionescu- matematicร„?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicร„?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturร„? rom??n, cel care aprofundeazร„? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??ร„?rii. Inteligen??a vlร„?starului regal nu l-a lร„?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: รข?ลพchiar dacร„? nu cete??te mult, el ??tie sร„? asculte ??i sร„? re??ie รข?? ??i cu spirit critic!- ce auziseรข?ย. La v??rsta de nouร„? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??ร„?, prin??ul era preocupat de lecturร„?, botanicร„? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??ร„? a tatร„?lui sร„?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazร„? Academia Militarร„? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nร„?r cultivat, cu o personalitate puternicร„?. ?ลฝn timpul celui de-al doilea Rร„?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului Rร„?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nร„? ??i participร„? la inspec??iile armatei, atrร„?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni. La 21 februarie 1920 principele Carol plecร„? ??n cร„?lร„?torie ??n jurul lumii. ?ลฝn urmร„?toarele ??apte luni viziteazร„? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunร„? mai t??rziu sร„? se re??ntoarcร„? ??n Rom??nia. ?ลฝn acestร„? perioadร„?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitร„???i ale ??ร„?rilor vizitate. ?ลฝn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferร„? regelui Carol al II-lea pe l??ngร„? valoroasa garniturร„? de mobilier din lemn de tek ??i o casetร„? av??nd ??n interior o fiolร„? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezร„?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah. Carol II si Mihai I?ลฝn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sร„? se cร„?sร„?toreascร„? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nร„???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?ลฝn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sร„? joace un rol fundamental ??n biografia regalร„?. Dupร„? renun??ร„?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicร„? rom??neascร„? ??i familia regalร„?, profund afectate, decid mร„?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatร„? hotร„?r??rea Consiliului de Coroanร„?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotร„?rร„???te sร„?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??ร„?rii este ??ncredin??atร„? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetร„???eanul Carol Caraiman. ?ลฝntre anii 1925-1930, destinul ??l poartร„? ??n Fran??a, alร„?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pร„?rea sร„? urmร„?reascร„? ??nsร„? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??ร„?toare, se stinge din via??ร„? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??ร„?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cร„?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?ลฝn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevร„?d unica solu??ie salvatoare. ?ลฝn ciuda declara??iilor sale, ??ncร„? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arร„?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurร„? prin??ului bunร„?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarร„? fร„?rร„? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sร„? mร„? ??napoiez, prin voin??a voastrร„?, spre a conduce Rom??niaรข?ย ??i face publicร„? o listร„? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??ร„?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de Vintilร„? Brร„?tianu demisioneazร„?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??ร„?rร„?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupร„? sine un enorm capital de popularitate, ??nsร„? criza economicร„? mondialร„?, ca ??i problemele interne accentueazร„? instabilitatea politicร„?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigร„? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupร„? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sร„?rbร„?toritร„? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei. Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fร„?rร„? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??ร„?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalร„? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfร„???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impร„?timit filatelist, v??nร„?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). Dezamร„?girea regelui Carol al II-lea fa??ร„? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinร„? sร„? ia mร„?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmร„? la ??ngrร„?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatร„? dictatura regalร„? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatร„? de contextul european ??i de dezamร„?girea popula??iei fa??ร„? de partidele politice, mร„?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??ร„?rii. Mi??cร„?ri extremiste, precum Mi??carea Legionarร„?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??ร„? ??i antisemitism, devin cร„?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?ลฝn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??ร„?rร„?nistul Armand Cร„?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?ลฝn tot acest timp, deasupra Europei se adunร„? nori negri, prevestitori ai unui nou Rร„?zboi Mondial. ?ลฝnconjurat de o camarilร„? alcร„?tuitร„? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sร„? grร„?beascร„? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristร„? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpร„?r??irea teritorialร„? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceastร„? ??n??elegere a fost pusร„? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitร„? de cร„?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fร„?rร„? sร„? se fi tras nici un foc de armร„? a fost consideratร„? o ru??ine na??ionalร„?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??ร„? manifestร„?rilor de nemul??umire, il determinร„? pe regele Carol II sร„? abdice, la 6 septembrie 1940. ?ลฝn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pร„?rร„?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. Dupร„? ??ndelungi peregrinร„?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??ร„?, la 3 aprilie 1953. Sursa: Pele??.ro
๐Ÿ‘ 2
Lidia Coroian, Daniel Froni
👍 2 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
--- ????15 Octombrie 1893: Na??terea Regelui Carol II ???? --- La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreรข?ย, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncร„? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatร„?, conform tradi??iei, cu o sutร„? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sร„?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatร„? pe pร„?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nร„?scut ??n ??ara noastrร„?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxร„?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticร„?, prin??ul Carol beneficiazร„? din partea regelui Carol I de o neasemuitร„? afec??iune. Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilร„?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educร„?rii micului vlร„?star regal, ignor??nd adesea opiniile pร„?rin??ilor. ?ลฝmpreunร„? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rร„?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rร„?sfร„?????ndu-l peste mร„?surร„?. Cele douร„? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cร„?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strร„?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. Pregร„?tirea sa a fost ??ncredin??atร„? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinร„? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nร„?, M. Blumel- limba germanร„?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezร„?, B. Ionescu- matematicร„?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicร„?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturร„? rom??n, cel care aprofundeazร„? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??ร„?rii. Inteligen??a vlร„?starului regal nu l-a lร„?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: รข?ลพchiar dacร„? nu cete??te mult, el ??tie sร„? asculte ??i sร„? re??ie รข?? ??i cu spirit critic!- ce auziseรข?ย. La v??rsta de nouร„? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??ร„?, prin??ul era preocupat de lecturร„?, botanicร„? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??ร„? a tatร„?lui sร„?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazร„? Academia Militarร„? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nร„?r cultivat, cu o personalitate puternicร„?. ?ลฝn timpul celui de-al doilea Rร„?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului Rร„?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nร„? ??i participร„? la inspec??iile armatei, atrร„?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni. La 21 februarie 1920 principele Carol plecร„? ??n cร„?lร„?torie ??n jurul lumii. ?ลฝn urmร„?toarele ??apte luni viziteazร„? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunร„? mai t??rziu sร„? se re??ntoarcร„? ??n Rom??nia. ?ลฝn acestร„? perioadร„?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitร„???i ale ??ร„?rilor vizitate. ?ลฝn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferร„? regelui Carol al II-lea pe l??ngร„? valoroasa garniturร„? de mobilier din lemn de tek ??i o casetร„? av??nd ??n interior o fiolร„? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezร„?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah. Carol II si Mihai I?ลฝn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sร„? se cร„?sร„?toreascร„? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nร„???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?ลฝn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sร„? joace un rol fundamental ??n biografia regalร„?. Dupร„? renun??ร„?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicร„? rom??neascร„? ??i familia regalร„?, profund afectate, decid mร„?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatร„? hotร„?r??rea Consiliului de Coroanร„?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotร„?rร„???te sร„?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??ร„?rii este ??ncredin??atร„? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetร„???eanul Carol Caraiman. ?ลฝntre anii 1925-1930, destinul ??l poartร„? ??n Fran??a, alร„?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pร„?rea sร„? urmร„?reascร„? ??nsร„? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??ร„?toare, se stinge din via??ร„? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??ร„?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cร„?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?ลฝn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevร„?d unica solu??ie salvatoare. ?ลฝn ciuda declara??iilor sale, ??ncร„? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arร„?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurร„? prin??ului bunร„?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarร„? fร„?rร„? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sร„? mร„? ??napoiez, prin voin??a voastrร„?, spre a conduce Rom??niaรข?ย ??i face publicร„? o listร„? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??ร„?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de Vintilร„? Brร„?tianu demisioneazร„?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??ร„?rร„?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupร„? sine un enorm capital de popularitate, ??nsร„? criza economicร„? mondialร„?, ca ??i problemele interne accentueazร„? instabilitatea politicร„?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigร„? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupร„? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sร„?rbร„?toritร„? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei. Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fร„?rร„? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??ร„?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalร„? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfร„???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impร„?timit filatelist, v??nร„?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). Dezamร„?girea regelui Carol al II-lea fa??ร„? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinร„? sร„? ia mร„?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmร„? la ??ngrร„?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatร„? dictatura regalร„? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatร„? de contextul european ??i de dezamร„?girea popula??iei fa??ร„? de partidele politice, mร„?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??ร„?rii. Mi??cร„?ri extremiste, precum Mi??carea Legionarร„?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??ร„? ??i antisemitism, devin cร„?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?ลฝn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??ร„?rร„?nistul Armand Cร„?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?ลฝn tot acest timp, deasupra Europei se adunร„? nori negri, prevestitori ai unui nou Rร„?zboi Mondial. ?ลฝnconjurat de o camarilร„? alcร„?tuitร„? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sร„? grร„?beascร„? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristร„? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpร„?r??irea teritorialร„? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceastร„? ??n??elegere a fost pusร„? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitร„? de cร„?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fร„?rร„? sร„? se fi tras nici un foc de armร„? a fost consideratร„? o ru??ine na??ionalร„?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??ร„? manifestร„?rilor de nemul??umire, il determinร„? pe regele Carol II sร„? abdice, la 6 septembrie 1940. ?ลฝn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pร„?rร„?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. Dupร„? ??ndelungi peregrinร„?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??ร„?, la 3 aprilie 1953. Sursa: Pele??.ro
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
--- ????15 Octombrie 1893: Na??terea Regelui Carol II ???? --- La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreรข?ย, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncร„? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatร„?, conform tradi??iei, cu o sutร„? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sร„?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatร„? pe pร„?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nร„?scut ??n ??ara noastrร„?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxร„?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticร„?, prin??ul Carol beneficiazร„? din partea regelui Carol I de o neasemuitร„? afec??iune. Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilร„?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educร„?rii micului vlร„?star regal, ignor??nd adesea opiniile pร„?rin??ilor. ?ลฝmpreunร„? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rร„?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rร„?sfร„?????ndu-l peste mร„?surร„?. Cele douร„? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cร„?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strร„?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. Pregร„?tirea sa a fost ??ncredin??atร„? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinร„? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nร„?, M. Blumel- limba germanร„?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezร„?, B. Ionescu- matematicร„?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicร„?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturร„? rom??n, cel care aprofundeazร„? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??ร„?rii. Inteligen??a vlร„?starului regal nu l-a lร„?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: รข?ลพchiar dacร„? nu cete??te mult, el ??tie sร„? asculte ??i sร„? re??ie รข?? ??i cu spirit critic!- ce auziseรข?ย. La v??rsta de nouร„? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??ร„?, prin??ul era preocupat de lecturร„?, botanicร„? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??ร„? a tatร„?lui sร„?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazร„? Academia Militarร„? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nร„?r cultivat, cu o personalitate puternicร„?. ?ลฝn timpul celui de-al doilea Rร„?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului Rร„?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nร„? ??i participร„? la inspec??iile armatei, atrร„?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni. La 21 februarie 1920 principele Carol plecร„? ??n cร„?lร„?torie ??n jurul lumii. ?ลฝn urmร„?toarele ??apte luni viziteazร„? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunร„? mai t??rziu sร„? se re??ntoarcร„? ??n Rom??nia. ?ลฝn acestร„? perioadร„?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitร„???i ale ??ร„?rilor vizitate. ?ลฝn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferร„? regelui Carol al II-lea pe l??ngร„? valoroasa garniturร„? de mobilier din lemn de tek ??i o casetร„? av??nd ??n interior o fiolร„? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezร„?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah. Carol II si Mihai I?ลฝn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sร„? se cร„?sร„?toreascร„? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nร„???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?ลฝn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sร„? joace un rol fundamental ??n biografia regalร„?. Dupร„? renun??ร„?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicร„? rom??neascร„? ??i familia regalร„?, profund afectate, decid mร„?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatร„? hotร„?r??rea Consiliului de Coroanร„?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotร„?rร„???te sร„?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??ร„?rii este ??ncredin??atร„? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetร„???eanul Carol Caraiman. ?ลฝntre anii 1925-1930, destinul ??l poartร„? ??n Fran??a, alร„?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pร„?rea sร„? urmร„?reascร„? ??nsร„? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??ร„?toare, se stinge din via??ร„? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??ร„?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cร„?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?ลฝn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevร„?d unica solu??ie salvatoare. ?ลฝn ciuda declara??iilor sale, ??ncร„? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arร„?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurร„? prin??ului bunร„?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarร„? fร„?rร„? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sร„? mร„? ??napoiez, prin voin??a voastrร„?, spre a conduce Rom??niaรข?ย ??i face publicร„? o listร„? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??ร„?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de Vintilร„? Brร„?tianu demisioneazร„?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??ร„?rร„?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupร„? sine un enorm capital de popularitate, ??nsร„? criza economicร„? mondialร„?, ca ??i problemele interne accentueazร„? instabilitatea politicร„?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigร„? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupร„? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sร„?rbร„?toritร„? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei. Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fร„?rร„? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??ร„?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalร„? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfร„???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impร„?timit filatelist, v??nร„?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). Dezamร„?girea regelui Carol al II-lea fa??ร„? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinร„? sร„? ia mร„?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmร„? la ??ngrร„?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatร„? dictatura regalร„? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatร„? de contextul european ??i de dezamร„?girea popula??iei fa??ร„? de partidele politice, mร„?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??ร„?rii. Mi??cร„?ri extremiste, precum Mi??carea Legionarร„?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??ร„? ??i antisemitism, devin cร„?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?ลฝn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??ร„?rร„?nistul Armand Cร„?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?ลฝn tot acest timp, deasupra Europei se adunร„? nori negri, prevestitori ai unui nou Rร„?zboi Mondial. ?ลฝnconjurat de o camarilร„? alcร„?tuitร„? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sร„? grร„?beascร„? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristร„? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpร„?r??irea teritorialร„? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceastร„? ??n??elegere a fost pusร„? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitร„? de cร„?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fร„?rร„? sร„? se fi tras nici un foc de armร„? a fost consideratร„? o ru??ine na??ionalร„?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??ร„? manifestร„?rilor de nemul??umire, il determinร„? pe regele Carol II sร„? abdice, la 6 septembrie 1940. ?ลฝn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pร„?rร„?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. Dupร„? ??ndelungi peregrinร„?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??ร„?, la 3 aprilie 1953. Sursa: Pele??.ro
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
--- ????15 Octombrie 1893: Na??terea Regelui Carol II ???? --- La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreรข?ย, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncร„? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatร„?, conform tradi??iei, cu o sutร„? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sร„?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatร„? pe pร„?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nร„?scut ??n ??ara noastrร„?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxร„?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticร„?, prin??ul Carol beneficiazร„? din partea regelui Carol I de o neasemuitร„? afec??iune. Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilร„?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educร„?rii micului vlร„?star regal, ignor??nd adesea opiniile pร„?rin??ilor. ?ลฝmpreunร„? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rร„?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rร„?sfร„?????ndu-l peste mร„?surร„?. Cele douร„? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cร„?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strร„?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. Pregร„?tirea sa a fost ??ncredin??atร„? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinร„? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nร„?, M. Blumel- limba germanร„?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezร„?, B. Ionescu- matematicร„?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicร„?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturร„? rom??n, cel care aprofundeazร„? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??ร„?rii. Inteligen??a vlร„?starului regal nu l-a lร„?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: รข?ลพchiar dacร„? nu cete??te mult, el ??tie sร„? asculte ??i sร„? re??ie รข?? ??i cu spirit critic!- ce auziseรข?ย. La v??rsta de nouร„? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??ร„?, prin??ul era preocupat de lecturร„?, botanicร„? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??ร„? a tatร„?lui sร„?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazร„? Academia Militarร„? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nร„?r cultivat, cu o personalitate puternicร„?. ?ลฝn timpul celui de-al doilea Rร„?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului Rร„?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nร„? ??i participร„? la inspec??iile armatei, atrร„?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni. La 21 februarie 1920 principele Carol plecร„? ??n cร„?lร„?torie ??n jurul lumii. ?ลฝn urmร„?toarele ??apte luni viziteazร„? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunร„? mai t??rziu sร„? se re??ntoarcร„? ??n Rom??nia. ?ลฝn acestร„? perioadร„?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitร„???i ale ??ร„?rilor vizitate. ?ลฝn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferร„? regelui Carol al II-lea pe l??ngร„? valoroasa garniturร„? de mobilier din lemn de tek ??i o casetร„? av??nd ??n interior o fiolร„? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezร„?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah. Carol II si Mihai I?ลฝn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sร„? se cร„?sร„?toreascร„? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nร„???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?ลฝn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sร„? joace un rol fundamental ??n biografia regalร„?. Dupร„? renun??ร„?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicร„? rom??neascร„? ??i familia regalร„?, profund afectate, decid mร„?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatร„? hotร„?r??rea Consiliului de Coroanร„?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotร„?rร„???te sร„?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??ร„?rii este ??ncredin??atร„? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetร„???eanul Carol Caraiman. ?ลฝntre anii 1925-1930, destinul ??l poartร„? ??n Fran??a, alร„?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pร„?rea sร„? urmร„?reascร„? ??nsร„? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??ร„?toare, se stinge din via??ร„? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??ร„?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cร„?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?ลฝn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevร„?d unica solu??ie salvatoare. ?ลฝn ciuda declara??iilor sale, ??ncร„? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arร„?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurร„? prin??ului bunร„?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarร„? fร„?rร„? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sร„? mร„? ??napoiez, prin voin??a voastrร„?, spre a conduce Rom??niaรข?ย ??i face publicร„? o listร„? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??ร„?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de Vintilร„? Brร„?tianu demisioneazร„?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??ร„?rร„?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupร„? sine un enorm capital de popularitate, ??nsร„? criza economicร„? mondialร„?, ca ??i problemele interne accentueazร„? instabilitatea politicร„?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigร„? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupร„? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sร„?rbร„?toritร„? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei. Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fร„?rร„? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??ร„?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalร„? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfร„???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impร„?timit filatelist, v??nร„?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). Dezamร„?girea regelui Carol al II-lea fa??ร„? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinร„? sร„? ia mร„?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmร„? la ??ngrร„?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatร„? dictatura regalร„? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatร„? de contextul european ??i de dezamร„?girea popula??iei fa??ร„? de partidele politice, mร„?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??ร„?rii. Mi??cร„?ri extremiste, precum Mi??carea Legionarร„?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??ร„? ??i antisemitism, devin cร„?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?ลฝn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??ร„?rร„?nistul Armand Cร„?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?ลฝn tot acest timp, deasupra Europei se adunร„? nori negri, prevestitori ai unui nou Rร„?zboi Mondial. ?ลฝnconjurat de o camarilร„? alcร„?tuitร„? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sร„? grร„?beascร„? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristร„? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpร„?r??irea teritorialร„? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceastร„? ??n??elegere a fost pusร„? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitร„? de cร„?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fร„?rร„? sร„? se fi tras nici un foc de armร„? a fost consideratร„? o ru??ine na??ionalร„?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??ร„? manifestร„?rilor de nemul??umire, il determinร„? pe regele Carol II sร„? abdice, la 6 septembrie 1940. ?ลฝn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pร„?rร„?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. Dupร„? ??ndelungi peregrinร„?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??ร„?, la 3 aprilie 1953. Sursa: Pele??.ro
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
--- ????15 Octombrie 1893: Na??terea Regelui Carol II ???? --- La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreรข?ย, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncร„? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatร„?, conform tradi??iei, cu o sutร„? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sร„?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatร„? pe pร„?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nร„?scut ??n ??ara noastrร„?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxร„?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticร„?, prin??ul Carol beneficiazร„? din partea regelui Carol I de o neasemuitร„? afec??iune. Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilร„?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educร„?rii micului vlร„?star regal, ignor??nd adesea opiniile pร„?rin??ilor. ?ลฝmpreunร„? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rร„?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rร„?sfร„?????ndu-l peste mร„?surร„?. Cele douร„? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cร„?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strร„?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. Pregร„?tirea sa a fost ??ncredin??atร„? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinร„? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nร„?, M. Blumel- limba germanร„?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezร„?, B. Ionescu- matematicร„?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicร„?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturร„? rom??n, cel care aprofundeazร„? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??ร„?rii. Inteligen??a vlร„?starului regal nu l-a lร„?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: รข?ลพchiar dacร„? nu cete??te mult, el ??tie sร„? asculte ??i sร„? re??ie รข?? ??i cu spirit critic!- ce auziseรข?ย. La v??rsta de nouร„? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??ร„?, prin??ul era preocupat de lecturร„?, botanicร„? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??ร„? a tatร„?lui sร„?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazร„? Academia Militarร„? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nร„?r cultivat, cu o personalitate puternicร„?. ?ลฝn timpul celui de-al doilea Rร„?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului Rร„?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nร„? ??i participร„? la inspec??iile armatei, atrร„?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni. La 21 februarie 1920 principele Carol plecร„? ??n cร„?lร„?torie ??n jurul lumii. ?ลฝn urmร„?toarele ??apte luni viziteazร„? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunร„? mai t??rziu sร„? se re??ntoarcร„? ??n Rom??nia. ?ลฝn acestร„? perioadร„?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitร„???i ale ??ร„?rilor vizitate. ?ลฝn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferร„? regelui Carol al II-lea pe l??ngร„? valoroasa garniturร„? de mobilier din lemn de tek ??i o casetร„? av??nd ??n interior o fiolร„? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezร„?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah. Carol II si Mihai I?ลฝn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sร„? se cร„?sร„?toreascร„? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nร„???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?ลฝn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sร„? joace un rol fundamental ??n biografia regalร„?. Dupร„? renun??ร„?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicร„? rom??neascร„? ??i familia regalร„?, profund afectate, decid mร„?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatร„? hotร„?r??rea Consiliului de Coroanร„?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotร„?rร„???te sร„?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??ร„?rii este ??ncredin??atร„? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetร„???eanul Carol Caraiman. ?ลฝntre anii 1925-1930, destinul ??l poartร„? ??n Fran??a, alร„?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pร„?rea sร„? urmร„?reascร„? ??nsร„? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??ร„?toare, se stinge din via??ร„? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??ร„?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cร„?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?ลฝn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevร„?d unica solu??ie salvatoare. ?ลฝn ciuda declara??iilor sale, ??ncร„? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arร„?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurร„? prin??ului bunร„?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarร„? fร„?rร„? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sร„? mร„? ??napoiez, prin voin??a voastrร„?, spre a conduce Rom??niaรข?ย ??i face publicร„? o listร„? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??ร„?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de Vintilร„? Brร„?tianu demisioneazร„?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??ร„?rร„?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupร„? sine un enorm capital de popularitate, ??nsร„? criza economicร„? mondialร„?, ca ??i problemele interne accentueazร„? instabilitatea politicร„?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigร„? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupร„? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sร„?rbร„?toritร„? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei. Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fร„?rร„? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??ร„?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalร„? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfร„???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impร„?timit filatelist, v??nร„?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). Dezamร„?girea regelui Carol al II-lea fa??ร„? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinร„? sร„? ia mร„?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmร„? la ??ngrร„?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatร„? dictatura regalร„? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatร„? de contextul european ??i de dezamร„?girea popula??iei fa??ร„? de partidele politice, mร„?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??ร„?rii. Mi??cร„?ri extremiste, precum Mi??carea Legionarร„?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??ร„? ??i antisemitism, devin cร„?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?ลฝn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??ร„?rร„?nistul Armand Cร„?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?ลฝn tot acest timp, deasupra Europei se adunร„? nori negri, prevestitori ai unui nou Rร„?zboi Mondial. ?ลฝnconjurat de o camarilร„? alcร„?tuitร„? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sร„? grร„?beascร„? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristร„? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpร„?r??irea teritorialร„? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceastร„? ??n??elegere a fost pusร„? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitร„? de cร„?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fร„?rร„? sร„? se fi tras nici un foc de armร„? a fost consideratร„? o ru??ine na??ionalร„?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??ร„? manifestร„?rilor de nemul??umire, il determinร„? pe regele Carol II sร„? abdice, la 6 septembrie 1940. ?ลฝn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pร„?rร„?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. Dupร„? ??ndelungi peregrinร„?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??ร„?, la 3 aprilie 1953. Sursa: Pele??.ro
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
__________รขลก? ???????? รขลก? _________ ?ลฝncoronarea din 1922 a Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria, momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia. รขลก? ?ลฝncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desร„?v??r??it fร„?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalร„? a fost cu privirea a??intitร„? spre ??ara noastrร„?. Ceremonia fastuoasร„? s-a desfร„???urat ??ntr-un orร„???el de provincie, ??nsร„? cu o puternicร„? simbolisticร„? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?ลฝn spatele acelei zile stau ??ncร„? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cร„?tre istorici. Cele mai interesante relatร„?ri despre acea zi se regร„?sesc ??nsร„? ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria: รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย. รข?ลพCetatea lui Mihai Viteazulรข?ย aleasร„? pentru ??ncoronare รขลก? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orร„???el de provincie cu strร„?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gร„?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupร„? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fร„?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingร„?tor ??n Cetatea Bร„?lgradului. Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cร„? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritร„? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicร„? faptul cร„? toate pregร„?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localร„? a fร„?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui รข?ลพt??rgule?? de provincieรข?ย, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sร„? poatร„? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronร„?rii. รข?ลพOra??ul nu era pregร„?tit ??i acest lucru o demonstreazร„? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticร„?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nร„? la poarta I a Cetร„???ii a fost complet refร„?cutร„? pentru cร„? era o stradร„? de pร„?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strร„?zilor din ora??รข?ย, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atร„? รข?ลพprofeticรข?ย ??ncร„? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cร„?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui รข?ลพmร„?rirea ce ??i-o urร„?m, Sire, sร„? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sร„? mori pe c??mpia de la Turdaรข?ย. รขลก? Constantin Inel afirmร„? cร„? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regร„?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritร„???ile au pregร„?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922. รขลก? Pregร„?tirea ??ncoronร„?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernร„?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatร„? o comisie a ??ncoronร„?rii, condusร„? de generalul Coandร„? ??i din care fร„?ceau parte mari personalitร„???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastร„? formulร„? p??nร„? la abdicarea lui Avrร„?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel Brร„?tianu a ??nfiin??at o nouร„? comisie condusร„? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodร„?. Catedrala din Alba Iulia, construitร„? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxร„? din Alba Iulia a fost construitร„? special pentru momentul ??ncoronร„?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clร„?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clร„?diri militare. Construc??ia lร„?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitร„? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni. รขลก?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pร„?r??i a zidului cetร„???ii ??i a fost dร„?r??matร„? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatร„? panorama de astร„?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ลฝncoronร„?rii din Alba Iulia: ???? รข?ลพAlba Iulia este frumoasร„?. Un orร„???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micร„? unde urma sร„? aibร„? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clร„?dire ca o m??nร„?stire. A fost foarte mult criticatร„? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratร„? extrem de frumoasร„? si plร„?cutร„? ??i a fost minunat ??mpodobitร„? ??i ??ngrijitร„?รข??. ???????? Coroane cu poveste specialร„?: fร„?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douร„? simboluri ale regalitร„???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditร„?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sร„?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fร„?uritร„? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul Rร„?zboiului de Independen??ร„?. ?ลฝn schimb, coroana reginei a fost comandatร„? special la o casร„? de bijuterii celebrร„? din Paris, fiind construitร„? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptร„? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngร„? simbolul heraldic al casei reginei din Borough. รขลก?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douร„? mantii, cea a regelui fiind fร„?cutร„? ??n strร„?inร„?tate, iar cea a reginei ??n ??arร„?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitร„???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presร„? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datร„? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatร„? chiar ??i o paradร„? militarร„?. ?ลฝn micul orร„???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sร„? devinร„? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialร„? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??ร„?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??ร„? ineditร„? ??i care este ??i imortalizatร„? ??ntr-o fotografie este cea a t??nร„?rului George, duce la acea datร„?, tatร„?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupร„? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronร„?rii รข?? o zi fastuoasร„? ??ncร„?rcatร„? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cร„? ziua ??ncoronร„?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cร„? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrร„?. รข?ลพAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfร„?ptuia practic prin aceastร„? ??ncoronare de la Alba Iuliaรข?ย, explicร„? Inel. รขลก? Cele mai interesante relatร„?ri despre ziua ??ncoronร„?rii se regร„?sesc ??nsร„? tot ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria. รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie รข?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย, se aratร„? ??n ??nsemnร„?rile reginei. Festivitร„???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia Regalร„? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatร„? de primul-ministru Ionel Brร„?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadร„?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunร„? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douร„? cale??ti p??nร„? la Catedralร„?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n Catedralร„? cele doua troร‚ยญnuri impร„?rร„?te??ti, a??ezate unul ??n fata celuiร‚ยญlalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialร„? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatร„?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sร„?rutat-o pe frunte. ???? รข?ลพEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand รข?? n.red), care a pus greaua coroanร„? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun รข?? n.red) au fost traseรข??, poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronร„?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cร„? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronร„?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsร„? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealร„? faptul cร„? pentru acesta a fost contractatร„? o firmร„? specialร„? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altร„? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casร„? de Culturร„? a Studen??ilor. Dupร„? terminarea dineului, Familia Regalร„? a ie??it ??n partea de vest a Cetร„???ii, unde a avut loc o impresionatร„? paradร„? militarร„? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginร„?, fiecare cร„?lร„?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nร„?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarร„? a ??ncheiat festivitร„???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922. Sursa FOTO, VIDEO รข?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA Sursa text: libertatea.ro
๐Ÿ‘ 2
Lidia Coroian, Daniel Froni
👍 2 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
__________รขลก? ???????? รขลก? _________ ?ลฝncoronarea din 1922 a Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria, momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia. รขลก? ?ลฝncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desร„?v??r??it fร„?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalร„? a fost cu privirea a??intitร„? spre ??ara noastrร„?. Ceremonia fastuoasร„? s-a desfร„???urat ??ntr-un orร„???el de provincie, ??nsร„? cu o puternicร„? simbolisticร„? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?ลฝn spatele acelei zile stau ??ncร„? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cร„?tre istorici. Cele mai interesante relatร„?ri despre acea zi se regร„?sesc ??nsร„? ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria: รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย. รข?ลพCetatea lui Mihai Viteazulรข?ย aleasร„? pentru ??ncoronare รขลก? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orร„???el de provincie cu strร„?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gร„?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupร„? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fร„?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingร„?tor ??n Cetatea Bร„?lgradului. Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cร„? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritร„? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicร„? faptul cร„? toate pregร„?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localร„? a fร„?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui รข?ลพt??rgule?? de provincieรข?ย, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sร„? poatร„? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronร„?rii. รข?ลพOra??ul nu era pregร„?tit ??i acest lucru o demonstreazร„? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticร„?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nร„? la poarta I a Cetร„???ii a fost complet refร„?cutร„? pentru cร„? era o stradร„? de pร„?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strร„?zilor din ora??รข?ย, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atร„? รข?ลพprofeticรข?ย ??ncร„? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cร„?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui รข?ลพmร„?rirea ce ??i-o urร„?m, Sire, sร„? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sร„? mori pe c??mpia de la Turdaรข?ย. รขลก? Constantin Inel afirmร„? cร„? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regร„?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritร„???ile au pregร„?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922. รขลก? Pregร„?tirea ??ncoronร„?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernร„?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatร„? o comisie a ??ncoronร„?rii, condusร„? de generalul Coandร„? ??i din care fร„?ceau parte mari personalitร„???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastร„? formulร„? p??nร„? la abdicarea lui Avrร„?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel Brร„?tianu a ??nfiin??at o nouร„? comisie condusร„? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodร„?. Catedrala din Alba Iulia, construitร„? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxร„? din Alba Iulia a fost construitร„? special pentru momentul ??ncoronร„?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clร„?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clร„?diri militare. Construc??ia lร„?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitร„? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni. รขลก?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pร„?r??i a zidului cetร„???ii ??i a fost dร„?r??matร„? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatร„? panorama de astร„?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ลฝncoronร„?rii din Alba Iulia: ???? รข?ลพAlba Iulia este frumoasร„?. Un orร„???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micร„? unde urma sร„? aibร„? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clร„?dire ca o m??nร„?stire. A fost foarte mult criticatร„? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratร„? extrem de frumoasร„? si plร„?cutร„? ??i a fost minunat ??mpodobitร„? ??i ??ngrijitร„?รข??. ???????? Coroane cu poveste specialร„?: fร„?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douร„? simboluri ale regalitร„???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditร„?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sร„?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fร„?uritร„? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul Rร„?zboiului de Independen??ร„?. ?ลฝn schimb, coroana reginei a fost comandatร„? special la o casร„? de bijuterii celebrร„? din Paris, fiind construitร„? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptร„? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngร„? simbolul heraldic al casei reginei din Borough. รขลก?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douร„? mantii, cea a regelui fiind fร„?cutร„? ??n strร„?inร„?tate, iar cea a reginei ??n ??arร„?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitร„???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presร„? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datร„? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatร„? chiar ??i o paradร„? militarร„?. ?ลฝn micul orร„???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sร„? devinร„? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialร„? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??ร„?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??ร„? ineditร„? ??i care este ??i imortalizatร„? ??ntr-o fotografie este cea a t??nร„?rului George, duce la acea datร„?, tatร„?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupร„? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronร„?rii รข?? o zi fastuoasร„? ??ncร„?rcatร„? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cร„? ziua ??ncoronร„?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cร„? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrร„?. รข?ลพAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfร„?ptuia practic prin aceastร„? ??ncoronare de la Alba Iuliaรข?ย, explicร„? Inel. รขลก? Cele mai interesante relatร„?ri despre ziua ??ncoronร„?rii se regร„?sesc ??nsร„? tot ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria. รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie รข?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย, se aratร„? ??n ??nsemnร„?rile reginei. Festivitร„???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia Regalร„? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatร„? de primul-ministru Ionel Brร„?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadร„?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunร„? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douร„? cale??ti p??nร„? la Catedralร„?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n Catedralร„? cele doua troร‚ยญnuri impร„?rร„?te??ti, a??ezate unul ??n fata celuiร‚ยญlalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialร„? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatร„?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sร„?rutat-o pe frunte. ???? รข?ลพEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand รข?? n.red), care a pus greaua coroanร„? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun รข?? n.red) au fost traseรข??, poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronร„?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cร„? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronร„?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsร„? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealร„? faptul cร„? pentru acesta a fost contractatร„? o firmร„? specialร„? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altร„? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casร„? de Culturร„? a Studen??ilor. Dupร„? terminarea dineului, Familia Regalร„? a ie??it ??n partea de vest a Cetร„???ii, unde a avut loc o impresionatร„? paradร„? militarร„? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginร„?, fiecare cร„?lร„?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nร„?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarร„? a ??ncheiat festivitร„???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922. Sursa FOTO, VIDEO รข?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA Sursa text: libertatea.ro
👍 0 · 💬 0
Elena-Cristina
Fotografie · 4 ani รฎn urmฤƒ
Fotografie
__________รขลก? ???????? รขลก? _________ ?ลฝncoronarea din 1922 a Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria, momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia. รขลก? ?ลฝncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desร„?v??r??it fร„?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalร„? a fost cu privirea a??intitร„? spre ??ara noastrร„?. Ceremonia fastuoasร„? s-a desfร„???urat ??ntr-un orร„???el de provincie, ??nsร„? cu o puternicร„? simbolisticร„? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?ลฝn spatele acelei zile stau ??ncร„? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cร„?tre istorici. Cele mai interesante relatร„?ri despre acea zi se regร„?sesc ??nsร„? ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria: รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย. รข?ลพCetatea lui Mihai Viteazulรข?ย aleasร„? pentru ??ncoronare รขลก? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orร„???el de provincie cu strร„?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gร„?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupร„? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fร„?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingร„?tor ??n Cetatea Bร„?lgradului. Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cร„? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritร„? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicร„? faptul cร„? toate pregร„?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localร„? a fร„?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui รข?ลพt??rgule?? de provincieรข?ย, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sร„? poatร„? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronร„?rii. รข?ลพOra??ul nu era pregร„?tit ??i acest lucru o demonstreazร„? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticร„?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nร„? la poarta I a Cetร„???ii a fost complet refร„?cutร„? pentru cร„? era o stradร„? de pร„?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strร„?zilor din ora??รข?ย, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atร„? รข?ลพprofeticรข?ย ??ncร„? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cร„?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui รข?ลพmร„?rirea ce ??i-o urร„?m, Sire, sร„? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sร„? mori pe c??mpia de la Turdaรข?ย. รขลก? Constantin Inel afirmร„? cร„? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regร„?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritร„???ile au pregร„?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922. รขลก? Pregร„?tirea ??ncoronร„?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernร„?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatร„? o comisie a ??ncoronร„?rii, condusร„? de generalul Coandร„? ??i din care fร„?ceau parte mari personalitร„???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastร„? formulร„? p??nร„? la abdicarea lui Avrร„?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel Brร„?tianu a ??nfiin??at o nouร„? comisie condusร„? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodร„?. Catedrala din Alba Iulia, construitร„? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxร„? din Alba Iulia a fost construitร„? special pentru momentul ??ncoronร„?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clร„?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clร„?diri militare. Construc??ia lร„?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitร„? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni. รขลก?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pร„?r??i a zidului cetร„???ii ??i a fost dร„?r??matร„? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatร„? panorama de astร„?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ลฝncoronร„?rii din Alba Iulia: ???? รข?ลพAlba Iulia este frumoasร„?. Un orร„???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micร„? unde urma sร„? aibร„? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clร„?dire ca o m??nร„?stire. A fost foarte mult criticatร„? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratร„? extrem de frumoasร„? si plร„?cutร„? ??i a fost minunat ??mpodobitร„? ??i ??ngrijitร„?รข??. ???????? Coroane cu poveste specialร„?: fร„?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douร„? simboluri ale regalitร„???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditร„?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sร„?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fร„?uritร„? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul Rร„?zboiului de Independen??ร„?. ?ลฝn schimb, coroana reginei a fost comandatร„? special la o casร„? de bijuterii celebrร„? din Paris, fiind construitร„? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptร„? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngร„? simbolul heraldic al casei reginei din Borough. รขลก?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douร„? mantii, cea a regelui fiind fร„?cutร„? ??n strร„?inร„?tate, iar cea a reginei ??n ??arร„?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitร„???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presร„? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datร„? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatร„? chiar ??i o paradร„? militarร„?. ?ลฝn micul orร„???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sร„? devinร„? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialร„? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??ร„?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??ร„? ineditร„? ??i care este ??i imortalizatร„? ??ntr-o fotografie este cea a t??nร„?rului George, duce la acea datร„?, tatร„?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupร„? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronร„?rii รข?? o zi fastuoasร„? ??ncร„?rcatร„? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cร„? ziua ??ncoronร„?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cร„? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrร„?. รข?ลพAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfร„?ptuia practic prin aceastร„? ??ncoronare de la Alba Iuliaรข?ย, explicร„? Inel. รขลก? Cele mai interesante relatร„?ri despre ziua ??ncoronร„?rii se regร„?sesc ??nsร„? tot ??n ??nsemnร„?rile Reginei Maria. รข?ลพPloaie! Aceasta a fost prima impresie รข?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturร„? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnร„? cร„? erau doar picร„?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidรข?ย, se aratร„? ??n ??nsemnร„?rile reginei. Festivitร„???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia Regalร„? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatร„? de primul-ministru Ionel Brร„?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadร„?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunร„? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douร„? cale??ti p??nร„? la Catedralร„?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n Catedralร„? cele doua troร‚ยญnuri impร„?rร„?te??ti, a??ezate unul ??n fata celuiร‚ยญlalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialร„? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatร„?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sร„?rutat-o pe frunte. ???? รข?ลพEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand รข?? n.red), care a pus greaua coroanร„? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun รข?? n.red) au fost traseรข??, poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronร„?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cร„? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronร„?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsร„? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealร„? faptul cร„? pentru acesta a fost contractatร„? o firmร„? specialร„? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altร„? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casร„? de Culturร„? a Studen??ilor. Dupร„? terminarea dineului, Familia Regalร„? a ie??it ??n partea de vest a Cetร„???ii, unde a avut loc o impresionatร„? paradร„? militarร„? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginร„?, fiecare cร„?lร„?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nร„?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarร„? a ??ncheiat festivitร„???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922. Sursa FOTO, VIDEO รข?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA Sursa text: libertatea.ro
👍 0 · 💬 0
Se incarca...