รข???ยธลฝรข???ยธลฝรข???ยธลฝ| Istoricul Marius Oprea cere restaurarea Monarhiei ??n Rom??nia: Dosar penal ??mpotriva Republicii |รข???ยธลฝรข???ยธลฝรข???ยธลฝ
Mi??carea pentru Regat ??i Coranร? a depus la PG o pl??ngere penalร?, ??n vederea รข?ย??nlร?turร?rii consecin??elor decurg??nd din actele criminale care, dupa 6 martie 1945, ce au determinat rร?sturnarea ordinii constitu??ionale care a urmat la data de 30 Dec. 1947". Detaliat ??ntr-un material semnat de Marius Oprea
BUCURE?ลพTI, (28.10.2019)
?ลฝn 22 iunie 2016, prin Decizia Civilร? cu numร?rul 2584 a Tribunalului Bucure??ti, a luat fiin??ร? Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร?, ca asocia??ie constituitร? de Marilena Rotaru (pre??edinte), Marius Oprea (vicepre??edinte) ??i Antonie Popescu (secretar general). Trecuserร? mai bine de 12 ani, de c??nd mร? re??nt??lneam cu aceea??i salร? de judecatร? ??n care m-am aflat la finele anului 2003 ??n calitate de inculpat ??n proces cu generalul SRI Marian Ureche, fostul ??ef al SIPA, c??nd am demonstrat at??t cร? acesta a fร?cut poli??ie politicร?, c??t ??i cร? o racolase ca informatoare pe Rodica Stร?noiu, ministrul justi??iei de atunci. Eu am fost achitat, iar cei doi au demisionat. Sala mi-a purtat ??i de astร? datร? noroc รข?? at??t eu, c??t ??i Marilena Rotaru am convins completul de judecatร? sร? legalizeze Mi??carea, de??i aceasta este singura organiza??ie care sus??ine ??i militeazร? prin statutul ei restaurarea Monarhiei ??n Rom??nia ??i s-ar fi putut ridica obiec??ii de neconstitu??ionalitate ??n instan??ร?. De astร? datร? ??nsร?, nu se afla ??n salร? niciun รข?ยsereistรข?ย din Divizia de Apร?rare a Constitu??iei, ca sร? ne ??mpiedice existen??a.
Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร?, versus Republicร?
Un an mai t??rziu, pe 10 mai 2017, Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร? a depus la Parchetul General o pl??ngere penalร?, ??n vederea รข?ย??nlร?turร?rii consecin??elor decurg??nd din actele criminale care, dupa 6 martie 1945, au determinat rร?sturnarea ordinii constitu??ionale care a urmat la data de 30 Decembric 1947, determinand aservirea ??ร?rii unei puteri strร?ine ostile ??i Armatei UR??S de ocupa??ie, sub care s-?ยฐ instaurat dictatura comunistร? ??n Rom??niaรข?ย. Prin argumenta??ia pl??ngerii, am arร?tat cร? Republica a fost instrumentul constitu??ional genocidar al regimului de ocupa??ie sovieto-comunist din Rom??nia, c??t ??i cร? modul ??n care ea a fost instauratร? a fost unul ilegitim, prin uz de for??ร? ??i cร? forma de drept a adoptร?rii ei a fost, la vremea respectivร?, una ilegalร?. Cu alte cuvinte, cร? Rom??nia nu este, istoric, de fapt ??i de drept, republicร?. ?ลพi cร? acest adevร?r trebuie cosacrat juridic ??i ulterior legiferat. Cu alte cuvinte, am dat ??n judecatร? Republica.
La mai multร? vreme dupร? depunerea pl??ngerii, am fost primi??i ??n audien??ร? de procurorul general de atunci, Augustin Lazร?r, care era ??nso??it de doi consilieri. Noi, cei din conducerea MRC, ne-am sus??inut demersul, at??t conform cu statutul nostru, al Mi??cร?rii pentru Regat ??i Coroanร?, c??t ??i cu argumentele istorice ??i de drept expuse ??n pl??ngere, pe care le-am nuan??at ??i explicat. Am subliniat utilizarea Republicii ca instrument genocidar al regimului de ocupa??ie impus de URSS Rom??niei, la finalul celui de-al doilea rร?zboi mondial, ca ??i ??n cazul celorlalte state din estul ??i centrul Europei, intrate sub ocupa??ia Armatei Ro??ii.
Am citat, dealtfel, o mul??ime de Decrete ale Marii Adunร?ri Na??ionale sau Hotร?r??ri ale Consiliului de Mini??tri, de la ??nfiin??area Securitร???ii Poporului, la cele care au stat la baza unor arestร?ri ale opozan??ilor politici, a uciderii lor sau a ??ncarcerร?rii arbitrare, a condamnร?rilor a??a-zis รข?ยadministrativeรข?ย ??i p??nร? la cele care au dus la deportร?ri, act recunoscut ??n dreptul interna??ional drept genocid. Discu??a s-a lungit aproape douร? ore. ?ลฝn fond, de admiterea acestei pl??ngeri depindea ??ntreg demersul ??i, ??n cele din urmร?, argumentele aduse au prevalat asupra unei dificultร???i pe care o avea ??n sine Ministerul Public รข?? anume de a aduce ??n discu??ie legitimitatea Republicii, ale cร?rei interese le reprezintร?.
Au urmat lungi perioade de deliberare ??n cadrul insitu??iei, din cauza ineditului situa??iei รข?? procurorii s??nt pu??i, ??n fond, sร? constate cร? au gre??it jurร?m??ntul, pe care nu trebuiau sร?-l depunร? cu m??na pe o constitu??ie republicanร?, ci pe aceea a unei Monarhii Constitu??ionale, care nu ??i-a ??ncetat, ??n opinia mea, legal, existen??a ??n Rom??nia niciodatร?. Nici mร?car dupร? 1989, cร?ci ??nainte de adoptarea Constitu??iei postrevolu??ionare prin consultarea poporului, nu s-a pus ??n discu??ie, tot prin referendum, forma de guvernร?m??nt pe care aceasta o prelua ca atare de la comuni??ti. Pur ??i simplu s-a prelungit o stare de ilegaltate, impusร? de ocupantul sovietic, cu o alta, generatร? de o loviturร? de stat datร? revolu??iei anticomuniste, de cร?tre รข?ยemana??iiรข?ย acesteia. ?ลฝntreba??i fiind la acea discu??ie cu procurorul general dacร? nu credem cร? o discu??ie despre reistaurarea Monarhiei ar trebui sร? facร? obiectul unui referendum ??i nu al ac??iunii noastre ??n instan??ร?, eu am rร?spuns cร?, nefiind ??nlร?turatร? prin referendum (nu a??a s-a ??nt??mplat ??n 1947), nu poate fi reinstauratร? ca formร? de guvernร?m??nt tot prin referendum, ci numai prin recunoa??terea Monarhiei de cร?tre o instan??ร? de judecatร? drept legalร? ??i legitimร?, ca act final al รข?ยprocesului comunismuluiรข?ย ??n Rom??nia.
Dacร? e sร? credem ??n bunele inten??ii ale celor care declarร? cร? sus??in, politic ??i juridic, desprinderea de comunism. รข?ย?ลพi ce-ar urma?รข?ย a ??ntrebat procurorul general. รข?ยCeea ce e legal ??i necesarรข?ย, am rร?spuns, รข?ยinclusiv pentru stabilitatea, siguran??a ??i viitorul ??ร?rii. Punerea ??n executare a sentin??ei, adicร? transformarea Parlamentului ??n Constituantร?, adoptarea Constitu??iei dn 1923, cu actualizร?rile care se cuvin ??i alegerea unui nou Rege, dat fiind decesul Regelui Mihaiรข?ย. Cred cร? a fost ??i pentru domnul Lazร?r clar cร? acel procuror care se va ocupa de acest dosar va avea pe umerii sร?i cea mai grea sarcinร? รข?? aceea de a alege sร? intre ??n istorie, trimi????nd ??n judecatร? Republica pe care o reprezintร?, cu tot cu Constitu??ia ei pe care a jurat sร? o apere, sau de a rร?m??ne a??a cum e. Un slujba?? mai mult sau mai pu??in anonim, trร?ind comod. C??nd am fost ??ntrebat ce a?? rร?spunde unei obiec??iuni de neconstitu??ionalitate ??n dosar, eu am rร?spuns scurt cร? ??n acest caz Curtea Constitu??ionalร? nu poate avea nicio competen??ร?, ??ntruc??t odatร? admisร? pl??ngerea noastrร?, ea devine parte ??n cauzร?.
รข?ยExcelenta dezorganizareรข?ย republicanร?, sau ordinea constitu??ionalร? monarhicร??
?ลพi apoi timpul s-a scurs. Evident, e de ??n??eles: procurorii s??nt pu??i ??ntr-o situa??iei insolitร?, aceea de a trimite ??n instan??ร? un dosar care are ca obiect Republica, pe care o reprezintร?. Am fost ??n??tiin??a??i ??n cele din urmร?, dupร? mai multe luni, cร? รข?ยdosarulรข?ย (care avea acum ??i un numร?r, 467/D/P/2018) se aflร? spre competentร? solu??ionare la DIICOT. Nu a trecut mult ??i la ??nceputul anului trecut am fost audiat, alร?turi de Marilena Rotaru, ??n dosarul cauzei Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร? versus Republicร?. Sau, mai bine zis, al recunoa??terii Monarhiei Constitu??ionale ca regim politic, cร?ci nu po??i vorbi de stat de drept ??i de รข?ยconsolidarea statului de dreptรข?ย, deziderat at??t de des invocat de politicieni, de magistra??i, de anali??ti politici ??i de partenerii europeni, care invocร? slร?biciunea lui ??n Rom??nia, at??ta vreme c??t fundamentul acestuia este a??ezat str??mb de la bazร?. Pe temeiul unui regim republican instaurat ilegal, de cร?tre ocupan??ii sovieto-comuni??ti ai Rom??niei ??i perpetuat, dupร? 22 decembrie 1989. Am stat la DIICOT cam douร? ore ??i jumร?tate ??i am rร?spuns la ??ntrebร?rile puse, toate pertinente.
Apoi iar am a??teptat, p??nร? ce o solu??ie comodร? ??i cร?ldu??ร? ne-a fost transmisร?: anume, cร? o parte a cauzei (cea privind abolirea Monarhiei prin for??ร? ??i instaurare a Republicii fร?rร? temei legal) a fost clasatร?, ??ncadr??ndu-se la infrac??iunea de sine stร?tร?toare de rร?sturnare a ordinii constitu??ionale, prevร?zute de art.397 Cod Penal ??i fiind, prin urmare, prescrisร?. Pentru restul cauzei, cea privind genocidul antrenat odatร? cu instaurarea Republicii, competen??a a fost declinatร? cร?tre Parchetul Militar. Fa??ร? de aceastร? comunicare, Antonie Popescu, cel care este ??i avocatul Mi??cร?rii pentru Regat ??i Coroanร?, a formulat o contestare a concluziilor procurorului de la DIICOT, รข?ย??ntruc??t NU putem accepta solu??ia, c??tร? vreme instaurarea Republicii a fost o modalitate de comitere a infrac??iunilor contra umanitร???ii ??i de genocid, infrac??iuni comise de grupร?rile organizate politic ??i militar, care au ac??ionat cu scop criminal.
Prin urmare, vร? solicitร?m sร? infirma??i ordonan??a, sร? dispune??i reluarea cercetร?rilor statu??nd cร? faptele const??nd ??n opera??iunile convergente ??n rezultatul de rร?sturnare a ordinii constitu??ionale sunt circumscrise aceleiasi rezolu??ii infrac??ionale, de exterminare a unei pร?r??i din grupul etnic/grupurile etnice (??i aici e vorba de rom??ni, nota bene!) din Regatul Rom??niei, pentru a ocupa ??ara ??i a o aservi URSSรข?ย. Ceea ce, istoric vorbind, e taman a??a รข?? se recunoa??te oficial ??i ??n raportul Tismร?neanu!
Nu micร? mi-a fost surpriza c??nd am fost solicitat (??i am dat curs cu plร?cere) sร? mร? pun la dispozi??ia Direc??iei Parchetelor Militare din Parchetul General, unde a ajuns acum dosarul D 467/P/2018. M-am ??nfiin??at acolo de bunร? voie ??i am dat o declara??ie, ??n care sus??ineam cele spuse anterior la DIICOT, angaj??ndu-mร? ??i sร? pun la dispozi??ia procurorilor militari documente ??i ??nscrisuri care fac dovada faptului cร? Republica s-a instaurat ??n Rom??nia printr-un abuz de for??ร? al regimului de ocupa??ie sovieto-comunistร? a ??ร?rii ??i cร? a fost un instrument al genocidului, practicat de regimul republican comunist ??mpotriva rom??nilor. Ceea ce o sร? fac, cu multร? plร?cere. ?ลพi, dacร? se va ajunge ??i ??n sferele lumii ??nalte la concluzia cร? nu se mai ??ntrevede la orizont niciun preziden??iabil serios ??i cร? Monarhia poate oferi un viitor mult mai sigur ??i predictibil pentru securitatea na??ionalร? ??i viitorul Rom??niei, n-ar fi exclus ca Mi??carea pentru Regat ??i Coroanร? sร? ??i c????tige procesul cu Republica. Noi, conducerea ei (Marilena Rotaru, Antonie Popescu ??i subsemnatul) am primit ??n acest demers ??ntreaga sus??inere, la congresul Mi??cร?rii, desfร???urat s??mbร?tร?, 26 octombrie, la R??mnicu V??lcea.
Poate cร? se va ajunge la sa??ietate ??i la nevoia de a ie??i din aceastร? รข?ยexcelentร? dezorganizareรข?ย, cum descria generalul Berthelot starea rom??nilor ??n 1917, la primul contact cu noi. O sintagmร? care se potrive??te de minune Rom??niei republicane de azi.
C??t despre cine ar putea fi rege (sau reginร??) dacร? revenim la normalitaea Monarhiei Constitu??ionale, asta e cu totul altร? discu??ie. Am vร?zut ??ntr-un sondaj de opinie realizat de Avantgarde ??n 2018 cร? prin??ul Charles se bucurร? de ??ncrederea a 54% dintre rom??ni. C??t despre Republicร?, ea se aflร? deja ??n cร?dere. Acela??i sondaj aratร? cร? 37% ar dori un referendum pentru reintroducerea Monarhiei, ??n vreme ce 46% s??nt vร?dit ??mpotrivร?. Diferen??a dintre republicani ??i monarhi??ti s-a redus la nouร? procente. Restul de 17% dintre rom??ni nu s-au hotร?r??t ??ncร? รข?? nu pot aprecia, dar nici nu mai s??nt, ??n mod evident, adep??ii fร?rร? rezerve ai Republicii. Ce se va ??nt??mpla dupร? un posibi al doilea mandat al lui Klaus Johannis, c??nd oferta de pre??edin??i o sร? mai scadร? cu unul?
Sursa: Mediafax.ro
