Versuri Mihai Eminescu - Scrisoarea III
" Au prezentul nu ni-i mare? N-o sฤ-mi dea ce o sฤ cer?
N-o sฤ aflu รฎntr-ai noลtri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lรขngฤ capiลtea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradฤ ลi la uลa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptฤ cu retoricele suliลฃi
รn aplauzele grele a canaliei de uliลฃi,
Panglicari รฎn ale ลฃฤrii, care joacฤ ca pe funii,
Mฤลti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeลte liberalul,
De ai crede cฤ viaลฃa-i e curatฤ ca cristalul?
Nici visezi cฤ รฎnainte-ลฃi stฤ un stรขlp de cafenele,
Ce รฎลi rรขde de-aste vorbe รฎngรขnรขndu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fฤrฤ suflet, fฤrฤ cuget,
Cu privirea-mpฤroลatฤ ลi la fฤlci umflat ลi buget,
Negru, cocoลat ลi lacom, un izvor de ลiretlicuri,
La tovarฤลii sฤi spune veninoasele-i nimicuri;
Toลฃi pe buze-avรขnd virtute, iar รฎn ei monedฤ calpฤ,
Chintesenลฃฤ de mizerii de la creลtet pรขnฤ-n talpฤ.
ลi deasupra tuturora, oastea sฤ ลi-o recunoascฤ,
รลi aruncฤ pocitura bulbucaลฃii ochi de broascฤ...
Dintr-aceลtia ลฃara noastrฤ รฎลi alege astฤzi solii!
Oameni vrednici ca sฤ ลazฤ รฎn zidirea sfintei Golii,
รn cฤmeลi cu mรขneci lunge ลi pe capete scufie,
Ne fac legi ลi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioลฃii! Virtuoลii, ctitori de aลezฤminte,
Unde spumegฤ desfrรขul รฎn miลcฤri ลi รฎn cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca รฎn strane, ลed pe locuri
ลi aplaudฤ frenetic schime, cรขntece ลi jocuri...
ลi apoi รฎn sfatul ลฃฤrii se adun sฤ se admire
Bulgฤroi cu ceafa groasฤ, grecotei cu nas subลฃire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toatฤ greco-bulgฤrimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninatฤ, astฤ plebe, ฤst gunoi
Sฤ ajung-a fi stฤpรขnฤ ลi pe ลฃarฤ ลi pe noi!
Tot ce-n ลฃฤrile vecine e smintit ลi stรขrpiturฤ,
Tot ce-i รฎnsemnat cu pata putrejunii de naturฤ,
Tot ce e perfid ลi lacom, tot Fanarul, toลฃi iloลฃii,
Toลฃi se scurserฤ aicea ลi formeazฤ patrioลฃii,
รncรขt fonfii ลi flecarii, gฤgฤuลฃii ลi guลaลฃii,
Bรขlbรขiลฃi cu gura strรขmbฤ sunt stฤpรขnii astei naลฃii!
Voi sunteลฃi urmaลii Romei? Niลte rฤi ลi niลte fameni!
I-e ruลine omenirii sฤ vฤ zicฤ vouฤ oameni!
ลi aceastฤ ciumฤ-n lume ลi aceste creaturi
Nici ruลine n-au sฤ ieie รฎn smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocarฤ,
รndrฤznesc ca sฤ rosteascฤ pรขn&
#039; ลi numele tฤu... ลฃarฤ!"