Foto
Mihai Eminescu: CINE CONDUCE OPINIA PUBLICฤ
Cea mai superficialฤ socotealฤ din lume ar dovedi, รฎndestul, cฤ puterea productivฤ a naลฃiei romรขneลti n-a crescut, n-a putut sฤ creascฤ รฎn raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaลฃie strฤinฤ, introduse cu grฤmada รฎn ลฃara noastrฤโฆ Clasele productive au dat รฎndฤrฤt; proprietarii mari ลi ลฃฤranii au sฤrฤcit; industria de casฤ ลi meลteลugurile s-au stins cu desฤvรขrลire โ iar clasele improductive, oamenii ce รฎncurcฤ douฤ buchi pe hรขrtie ลi aspirฤ a deveni deputaลฃi ลi miniลtri, advocaลฃii, s-au รฎnmulลฃit cu asuprฤ de mฤsurฤ, dau tonul, conduc opinia publicฤ.
Am admis legi strฤine รฎn toatฤ puterea cuvรขntului, care substituie, pretutindenea ลi pururea, รฎn locul noลฃiunilor naลฃie, ลฃarฤ, romรขn, noลฃiunea om, cetฤลฃean al universuluiโฆ Am creat o atmosferฤ publicฤ pentru plante exotice, de care planta autohtonฤ moareโฆ Azi avem cele mai รฎnaintate instituลฃii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii judeลฃene ลi comunale. Stฤm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rฤu, cฤci instituลฃiile noi nu se potriveau cu starea noastrฤ de culturฤ, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, รฎncรขt trebuie sฤ le sleim pe acestea pentru a รฎntreลฃine aparatul costisitor al statului modern.
Cestiunea economicฤ la noi nu e numai o cestiune a miลcฤrii bunurilor; ea e mai adรขncฤ, e socialฤ ลi moralฤ. Fฤrฤ muncฤ ลi fฤrฤ capitalizarea ei, adicฤ fฤrฤ economie, nu existฤ libertate. Celui care n-are nimic ลi nu ลtie sฤ se apuce de nici un meลteลug dฤ-i toate libertฤลฃile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintรขi care ลฃine o bucatฤ de pรขine รฎn mรขnฤ. Nu existฤ alt izvor de avuลฃie decรขt sau munca, fie actualฤ, fie capitalizatฤ, sau sustragerea, furtul. Cรขnd vedem milionari fฤcรขnd avere fฤrฤ muncฤ ลi fฤrฤ capital nu mai e รฎndoialฤ cฤ ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare sฤ pฤtrunzฤ oriลiunde รฎn ลฃara aceasta, pentru mitฤ capetele cele mai de sus ale administraลฃiei vรขnd sรขngele ลi averea unei generaลฃiiโฆ Oameni care au comis crime grave se plimbฤ pe strade, ocupฤ funcลฃiuni รฎnalte, รฎn loc de a-ลi petrece viaลฃa la puลcฤrieโฆ Funcลฃiunile publice sunt, adesea, รฎn mรขinile unor oameni stricaลฃi, loviลฃi de sentinลฃe judecฤtoreลti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheลeftarii de toatฤ mรขna, care, รฎn schimbul foloaselor lor individuale, dau conducฤtorilor lor o supunere mai mult decรขt oarbฤ.
Elemente economice nesฤnฤtoase, jucฤtori la bursฤ ลi รฎntreprinzฤtori ลarlatani, se urcฤ, cu repejune, รฎn clasele superioare ale societฤลฃii omeneลtiโฆ Justiลฃia, subordonatฤ politicii, a devenit o ficลฃiune. Spre exemplu: un om e implicat รฎntr-o mare afacere pe cรขt se poate de scandaloasฤ, care se denunลฃฤ. Acest om este menลฃinut รฎn funcลฃie, dirijazฤ รฎnsuลi cercetฤrile fฤcute contra sa; partidul ลฃine morลฃiล a-l reabilita, alegรขndu-l รฎn Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcฤ fฤgฤduielile fฤcute naลฃiei รฎn ajunul alegerilor ลi trec, totuลi, drept reprezentanลฃi ai voinลฃei legale ลi sincere a ลฃฤriiโฆ Cauza acestei organizฤri stricte e interesul bฤnesc, nu comunitatea de idei, organizare egalฤ cu aceea a partidei ilustre Mafia ลi Camorra, care miroase de departe a puลcฤrie.
Vom avea de-acum รฎnainte dominaลฃia banului internaลฃional, impusฤ de strฤini; libertatea de muncฤ ลi tranzacลฃiuni; teoria de luptฤ pe picior รฎn aparenลฃฤ egal, รฎn realitate inegal. ลi, รฎn aceastฤ luptฤ รฎnvinge cel pentru care orice mijloc de cรขลtig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui sฤ fie ลi sฤ rฤmรขnฤ ceea ce este prin natura lui, adicฤ un rezultat al muncii ลi, totodatฤ, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individualฤ, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatฤrii publicului prin รฎntreprinderi hazardate ลi fฤrฤ trฤinicie, a jocului de bursฤ, a minciunii.
Peste tot credinลฃele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mรขnฤ-n mรขnฤ cu sฤrฤcia claselor lucrฤtoare, ameninลฃฤ toatฤ clฤdirea mฤreaลฃฤ a civilizaลฃiei creลtine. Shakespeare cedeazฤ รฎn faลฃa bufoneriilor ลi dramelor de incest ลi adulteriu, cancanul alungฤ pe Beethoven, ideile mari asfinลฃesc, zeii mor.
(Articol apฤrut รฎn TIMPUL, la 9 ianuarie 1879, cu titlul โCredem cฤ destul am vorbitโฆโ)