Viorel Georgescu

Eram in clasa12 ,putină chică și perciunii mari..dirigintele mi -a spus mie și unui coleg să venim tunși a doua zi .Nu ne-am tuns și a doua zi dirigintele ne-a așteptat cu mașina de tuns pe catedră ..primul ,,client " a fost colegul ,căruia i- a făcut o cărare in creștetul capului..când a ajuns la mine ,i- am spus,, dirigului" să mă ia puțin la spate cu bordura și perciunii la jumătatea urechii...a izbucnit în râs,m- a prins de obraz ( cu degetul mare și arătătorul ) și mi-a scăpat o palmă de mi s-au zgâlțâit creierii...dar am scăpat ...credeți că am avelut curaj să le spun părinților?? Nu...tata nu mi-ar fi spus nimic ( nu m-a atins în viața lui ) dar mama...ehee..mama ar fi rupt o mătură pe mine...cu matura ( de paie fara coadă ) mă ,,altoia " până se rupea matura... Fetele..cu bentiță,nepensate,fără ciorapi de mătase,fusta la jumătatea genunchiului,fără bijuterii ( cerceii erau admiși) ...Acum eleve de clasa 5a să meargă vopsite...și tot părinții fac gălăgie,depun plângere...păi acești copii vor educație sau modă? Exista regulamente permisive...ne mai mirăm că nasc la 11 ani...rușine părinților..care își trimit odraslele la școală într-o competiție de modă...Noi ne respectam profesorii și am ajuns oameni...copii din zilele de azi .. modă,destrăbălare,alcool, țigări,sex...o generație care va ajunge sa îngroașe rândurile boschetarilor,curvelor,a celor needucați,care vor produce violențe... Legislația este permisiva și blândă .. rușine părinților care nu vad cum pleacă copii la școală...?

Cârmacii ~ Alexandru Vlahuţă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, şi văzut-am a lor feţe luminoase, Ş-am văzut maimuţăria, strâmbăturile greţoase Astor molii, astor ciocli, dezmăţaţi copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiţii, sufletul şi cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuţi, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuţi. I-am văzut păpuşi gătite, tologiţi în jeţuri moi, Trântori, fără nici o grijă, şi străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale ţării măruntaie Şi cătând, nesocotiţii, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii şi sub hainele bogate Clocoteşte-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocoteşte crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceţi, stoarceţi măduva din ţară! Nu vă pese! Striviţi totul! Cugetaţi că poate mâini O să pierdeţi cârma ţării ş-or să vină alţi stăpâni. Deci, pârjol şi jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alţii, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri şi-n dantele Vă-nveliţi a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtaţi hrana ce lipseşte unei jumătăţi de ţară, Spuneţi, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc şi vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoşi sub geana serii Credeţi voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile ţării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călăreţul, o maimuţă, care ţine-n a ei mână Frâul tău a ta viaţă. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ţi trosnesc dinţii din gură, Te opreşte: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi fără milă l-au străpuns Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi. Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împăraţi călări pe trestii. Ei sunt mari şi tari, şi nu au nici ruşine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmaşii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma ţării Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, şi pe valurile mării! Şi când cugeţi c-aceşti trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri şi prin intrigi au ajuns puternici, mari, Şi când vezi pe-a vieţii scară unde-au fost şi unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeţi şi crunt Privesc azi din înălţime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiţi cum se răsfaţă, cum îşi fac de cap mişeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ş-apoi, după ce-au dat palme, şi-au scuipat în faţa ţării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul aceşti oameni de nimic, aceşti mişei Au curaju-n faţa lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea ţara! Îi vrea ţara? Auziţi neruşinare! Vai, de-ar fi pe voia ţării, ştiţi voi unde v-aţi trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în ţară cinste, muncă, propăşire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin linguşire Şi făţărnicii, netoţii, au ajuns aşa departe! Cum să-ţi mai trudeşti viaţa ca să-nveţi puţină carte Când te uiţi că-n astă ţară, dată pradă celor răi, Înţelepţii sunt victime, ticăloşii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ţi mască, fă-te blând, Pleacă-ţi fruntea ta cucernic, bate-ţi pieptul tău strigând: Scumpa, draga Românie, idolul vieţii mele! Şi când vei fi Leu, pisică, scoate-ţi ghearele din piele! Iată norma după care poţi s-ajungi unde pofteşti! Ş-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roşeşti, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ţi sabia în gâtul conştiinţei tale-ntăi! Asta-i lecţia pe care o lăsaţi posterităţii! Ah, cumplit v-aţi râs de lege şi de cumpăna dreptăţii, Şi de oameni, şi de ţară, şi de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Şi vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiţi, Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiţi. (Lui Vasile Alexandrescu-Urechia) , 1881

Semnificația zilei de 16 aprilie...: 73: Masada, o cetate evreiească cade în mâinile romanilor după câteva luni de asalt, ducând la sfârșitul Marii Revolte a Evreilor. 1520: În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul. 1705: Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge. 1746: Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția. 1846: Atentat eșuat contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Atentatorul a fost executat la 8 iunie. 1850: Podul suspendat peste râul Maine din Angers, Franța se prăbușește din cauza rezonanței în timp ce un batalion de soldați francezi mărșăluiau la pas, ucigând 226 dintre ei. 1869: A apărut, la București, revista „Traian", editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu. 1917: Vladimir Lenin s-a întors la Petrograd (în prezent Petersburg) după ani de exil pentru a prelua rolul de lider al Revoluției bolșevice. Cu o lună mai înainte țarul Nicolae al II-lea fusese înlăturat de la putere. 1917: Primul Război Mondial: Începe A Doua Bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor; a fost o tentativă franceză de a rupe frontul german între Soissons și Reims, sub ordinele generalului Nivelle. 1925: Comuniștii bulgari cu ajutorul sovietic comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia în Sofia, Bulgaria, în care mai mult de 150 de persoane au murit, inclusiv politicieni și militari de rang înalt. 1930: Declanșarea războiului civil în China. 1938: Au fost arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. 1943: Chimistul elvețian Albert Hofmann descoperă accidental efectele halucinogene ale LSD-ului, în căutarea unui stimulent circulator. 1947: Explozia din portul Texas City a unei nave de marfă încărcată cu aproximativ 2.300 de tone de azotat de amoniu a ucis 581 de persoane, 5.000 de răniți, sute de persoane fără adăpost și 65 de milioane de dolari daune.[1] Forța exploziei a făcut ca 16 km distanță, jumătate din ferestrele din Galveston să fie spulberate.[2] A fost cel mai mortal accident industrial din istoria Statelor Unite și una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie. 1953: Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia. 1972: La Cape Canaveral, Florida, a fost lansată naveta spațială Apollo 16, care a aselenizat la 20 aprilie 1972. 2007: Un student din Statele Unite, a ucis 32 de oameni și a rănit alți 23 înainte de a se sinucide, într-o Universitate din statul Virginia. Evenimentul a rămas cunoscut sub numele de: masacrul de la Virginia Tech. 2017: Circa 55 de milioane de turci cu drept de vot sunt chemați la un referendum pentru a spune "da" sau "nu" în privința modificării a 18 articole din Constituție care ar institui un sistem prezidențial, cu puteri ample în locul actualului model parlamentar. Prezența la vot a fost de 85,43% din care 51,41% au votat „Da” și 48,59% au votat „Nu”.

George Topirceanu Tristeţi provinciale ,,Tristeţi de după-amezi ploioase Şi de nostalgice obsesii, Când stai cu storurile trase Şi-aştepţi să vie ora mesii... Tristeţi de străzi pustii şi mute, Cu ziduri vechi şi cu faţade De edificii cunoscute În care nu ştii cine şade... De domicilii spaţioase Cu flori la geam şi cu salon, Din care pe la ceasul şase Auzi urlând un gramofon... Tristeţi adânci de guvernante Ce nu ştiu bine româneşte Şi de flaşnete ambulante Cu papagal care ghiceşte... De cartiere suferinde, De uşi cu lacăte-n verigi Şi de dugheană care vinde Fitil de lampă şi covrigi... Tristeţi de goarnă funerară, Melancolii de căţeluşi Uitaţi de cineva pe-afară Să scheaune pe lângă uşi... Tristeţi romantice de fată Cu nasul lung şi demodat, Şi de odaie mobilată În care-a stat un magistrat... Tristeţi adânci de pui de mâţă Zvârliţi pe undeva, prin scai... De copilaş urât, de ţâţă, Uitat de maică-sa-n tramvai... Tristeţi de garduri invalide, De porţi ieşite din ţâţâni, De doici care-au rămas gravide Şi-acum li-i frică de stăpâni... De ordonanţe fără leafă Şi de trăsură cu un cal Şi cu scapetul ras la ceafă... Tristeţi de bâlci provincial, De panorămi, cu-o ferestruică Şi cu-o maimuţă roasă-n dos, Ce-ar semăna cu domnul Duică De-ar fi oleacă mai frumos... Tristeţi de cioară-mbătrânită Ce stă aşa, pe-un vârf de pom, Şi de fântână părăsită În care s-a-necat un om... Tristeţi pustii, molipsitoare... De ce mă urmăriţi mereu Şi, fie ploaie ori ninsoare, Vă ţineţi scai de capul meu?..." George Topîrceanu a fost un poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Wikipedia Anul nașterii: 20 martie 1886, București Data morții: 7 mai 1937, Iași

Semnificația istorică a zilei de 14 aprilie.. 971: Împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes cucerește Preslavul. 1205: Bătălia de la Adrianople între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. 1457 - Ștefan cel Mare a urcat pe tronul Moldovei. 1574: Victoria de la Jiliștea a lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572 –1574), împotriva turcilor. 1758: Rinocerul Clara, care timp de 17 ani a făcut turul Europei, moare la Londra. Acesta este primul rinocer care a făcut demonstrații în captivitate. 1865: Recompensa pentru capturarea conspiratorilor asasinatului lui Lincoln, ilustrate cu printuri fotografice ale lui John H. Surratt, John Wilkes Booth și David E. Herold. 1828: Lexicograful și publicistul american Noah Webster și-a însușit drepturile de autor ale primei ediții a dicționarului care-i poartă numele. 1849: Kossuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenția habsburgică și țaristă duce la înăbușirea în sânge a revoluției declanșate la 15 martie 1848. 1935: Are loc Duminica Neagră în cadrul Dust Bowl din SUA, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, cea mai puternică furtună de praf din istorie. 1865: Abraham Lincoln este împușcat de John Wilkes Booth; a decedat a doua zi. 1879: Agenția diplomatică a României la Belgrad este ridicată la rangul de legație. 1884: A apărut, la Sibiu, publicația politică și culturală Tribuna. 1891: A fost semnat Acordul de la Madrid în problema Convenției internaționale de combatere a mărcilor false privind proveniența mărfurilor. 1912: Vasul de pasageri RMS Titanic lovește un iceberg în Atlanticul de Nord la ora 11:40pm (se va scufunda în dimineața zilei de 15 aprilie). 1916: Bulgaria adoptă calendarul gregorian. 1924: Se înființează, la București, Asociația Românească pentru Liga Națiunilor. 1931: Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei a fost nevoit să abdice și să fugă din țară. Spania s-a proclamat, pentru a doua oară, republică. 1933: A apărut legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României. 1935: Are loc Duminica Neagră în cadrul Dust Bowl din SUA, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, cea mai puternică furtună de praf din istorie. 1956: HCM nr. 623 dădea dreptul de a se întoarce în localitățile de origine tuturor persoanelor strămutate, redându-le casele și terenurile posedate anterior. 1958: Satelitul sovietic Sputnik 2 cade de pe orbită, după o misiune cu o durată de 162 de zile. 1986: Ronald Reagan ordonă lansarea de atacuri aeriene împotriva Libiei, care vor duce la decesul a 60 de oameni, ca răspuns la atacul terorist din 5 aprilie din Berlinul de Vest, când doi soldați americani au fost uciși. 2000: Președintele rus, Vladimir Putin, începe o vizită la Londra, unde se întâlnește cu premierul Tony Blair și cu regina Elisabeta a II-a, aceasta fiind prima ieșire în Occident de la alegerea sa. 2004: Actrițele Tamara Buciuceanu-Botez și Maia Morgenstern au primit Diploma de Societar de Onoare al Teatrului Național din București. 2008: Uniunea Europeană a adoptat o nouă legislație pentru combaterea poluării aerului în orașe, eliminând astfel "o cauză a mortalității premature". 2010: Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt, formând un nor de cenușă care a cuprins întregul continent european.[1] 2018: Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva Siriei, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane.Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a se discuta despre "acțiunile de agresiune ale Statelor Unite și ale aliaților lor".

Semnificația zilei de 13 aprilie: 1111: Papa Pascal al II-lea, care este ținut ostatic, îl încoronează pe Henric al V-lea ca împărat al Sfântului Imperiu Roman pe baza Tratatului de la Ponte Mammolo de la Roma, care a fost încheiat sub constrângere.[1] 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.[2] 1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia" a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 1849: Ungaria a devenit republică. 1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris. 1862, România : A intrat în vigoare legea presei. 1864: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române. 1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română". 1904: Nava amiral a Flotei Ruse din Pacific, Petropavlovsk, a lovit o mină japoneză și s-a scufundat în timpul războiului ruso-japonez. Printre alții, au murit comandantul amiralul Stepan Makarov și cunoscutul pictor de bătălii Vassili Vereșciaghin. Printre puținii supraviețuitori se numără Marele Duce Kiril Vladimirovici Romanov. 1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați. 1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii. 1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator. 1939: Marea Britanie și Franța au acordat garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei. 1941: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, s-a semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS. 1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele celui de-al Treilea Reich au ocupat Belgradul. 1941: Al Doilea Război Mondial: Se semnează un pact de neutralitate între URSS și Japonia. 1945: Al Doilea Război Mondial: Înlăturarea ocupației germane din Viena. 1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945. 1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov. 1948: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza. 1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA. 1964: La Premiile Oscar, Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Cel mai bun actor, pentru filmul Crinii câmpului. 1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen. 1973: România: S-a constituit Institutul Central de Matematică. 1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990). 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.

La 13 aprilie 2005 - Parlamentul European a aprobat aderarea României la UE .Inceputul pierderii independentei si suveranitatii