Eminescu interzis..
„La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin
introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu
stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea
scump şi nu produce nimic”38.
„Există două naţiuni deosebite (distincte n.n.) în această
ţară: una stoarsă şi sărăcită, de producători, alta îmbuibată, de
miljocitori (spoliatori n.n.)
39”40… „Averea se urcă (creşte n.n.) numai în
oraşe şi, chiar şi aici, nu în populaţiunea română, ci în cea străină.„Avem de-o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate ţările -
ţinuturile n.n. - pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr
şi de patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă,
un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor
orientale şi a celor occidentale, incapabilă de adevăr şi patriotism”., idem,
43…„Rasa determinantă a sorţii acestei
ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi - veneticii
care-au obţinut cetăţenia română n.n. - de ieri-alaltăieri”44, iar
autoapărarea împotriva lor e „disproporţionat de grea, de vreme ce
aceşti oameni au sprijin pe străini, pârghiile care-i ridică sunt
aşezate în afară, pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru
propriu, scăzând numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce
trebuie să facă”45.
„Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot
schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce
nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă”46…
„Cârciumile sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie
sufletească”47… Mai mult, „a fost natural ca, în urma acestei
extenuaţiuni de putere, multe rele endemice, şi altele de caracter
endemic, să se ivească şi să decimeze populaţiile. Astfel, rasa
română48 scade49 şi străinii sporesc. Numărul infirmilor la
recrutaţie a crescut an de an, ţara a fost bântuită de pelagră, de
intoxicaţiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma
influenţei pernicioase ce o exercită asupra sănătăţii mlaştinile,
locuinţele insalubre şi neaerate, hrana neîndestulătoare şi munca
excesivă”50, „sărăcia şi urmările ei morale - adică asupra moralului
precum şi asupra moralei n.n. -, decăderea vieţii de familie”51…
„Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte; cărţi nu se citesc; pătura
dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi,
aşa repărţită, încât prea puţin din ea e în mâini indigene”., idem, Câteodată ne
cuprinde…, Timpul, 25 septembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 193
42 „În evul nostru mediu străinii de altă lege erau opriţi de-a avea moşii, iar
domnii expropriau cu bani din vistierie chiar pe străinii ortodocşi”(idem, Deşi
cestiunea Dunării…, Timpul, 1 decembrie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 425), „pentru ca nu
străinii să fie proprietari în ţară”., idem, Nenorocitele astea de ţări…, Timpul, 22 ianuarie
«Românul» a contractat năravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 267
40 idem, Naţiunea perindând acuzările…, Timpul, 3 iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 130