,,Înmulţirea claselor consumatoare
şi scăderea claselor productive, iată
răul organic, în contra căruia o
organizare bună trebuie să găsească
remedii."
Mihai Eminescu, După cum se poate
prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, în
Opere, vol. X, Ediţie critică întemeiată de
Perpessicius, Editura Academiei, Bucureşti,
1989, pag. 323
TESTAMENTUL
EMINESCU interzis
„Acei ce compun
grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii,
cumularzii, gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor
lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât
oarbă. Acei ce conduc nu sunt decât străini, străini prin origine,
prin moravuri, prin educaţie – interesele străinilor dar, şi numai
aceste interese, sunt dezideratul «patrioticului guvern» (persoanelor
aflate la cârma ţării n.n.)”33… „Pretutindeni, în administraţie, în finanţe,
în universităţi, la Academie, în corpurile de selfgovernment, pe
jeţurile de miniştri, nu întâlnim, în mare majoritate, decât, iarăşi şi
iarăşi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceeaşi protoplasmă de
postulanţi, de reputaţii uzurpate, care se grămădeşte înainte în
toate şi care tratează c-o egală suficienţă toate ramurile
administraţiei publice”34. Şi-aceasta, în timp ce „patru din cinci
părţi ale poporului nostru, nu iau parte la viaţa publică, ale cărei
sarcini le poartă, însă, mai greu decât oricine altul”35, iar „miile de
funcţii administrative şi sutele de funcţii judecătoreşti, sunt puse
în mişcare într-un singur scop, pentru a le stoarce voturile36”37.
32 idem, Am văzut cu înlesnire…, Timpul, 24 februarie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 31, 30
33 idem, Faceţi interesele, Timpul, 17 ianuarie 1880, în Opere, vol. X, pag. 390
34 idem, E clar că un stat…, Timpul, 12 noiembrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 400
35 idem, În numărul său de azi…, Timpul, 20 februarie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 75
36 „Administraţia, în mare şi în mic, nu e decât o unealtă pentru falsificarea alegerilor
Eminescu interzis..
„La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin
introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu
stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea
scump şi nu produce nimic”38.
„Există două naţiuni deosebite (distincte n.n.) în această
ţară: una stoarsă şi sărăcită, de producători, alta îmbuibată, de
miljocitori (spoliatori n.n.)
39”40… „Averea se urcă (creşte n.n.) numai în
oraşe şi, chiar şi aici, nu în populaţiunea română, ci în cea străină.„Avem de-o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate ţările -
ţinuturile n.n. - pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr
şi de patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă,
un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor
orientale şi a celor occidentale, incapabilă de adevăr şi patriotism”., idem,
43…„Rasa determinantă a sorţii acestei
ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi - veneticii
care-au obţinut cetăţenia română n.n. - de ieri-alaltăieri”44, iar
autoapărarea împotriva lor e „disproporţionat de grea, de vreme ce
aceşti oameni au sprijin pe străini, pârghiile care-i ridică sunt
aşezate în afară, pe când înlăuntru n-avem decât poporul nostru
propriu, scăzând numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce
trebuie să facă”45.
„Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot
schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce
nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă”46…
„Cârciumile sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie
sufletească”47… Mai mult, „a fost natural ca, în urma acestei
extenuaţiuni de putere, multe rele endemice, şi altele de caracter
endemic, să se ivească şi să decimeze populaţiile. Astfel, rasa
română48 scade49 şi străinii sporesc. Numărul infirmilor la
recrutaţie a crescut an de an, ţara a fost bântuită de pelagră, de
intoxicaţiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma
influenţei pernicioase ce o exercită asupra sănătăţii mlaştinile,
locuinţele insalubre şi neaerate, hrana neîndestulătoare şi munca
excesivă”50, „sărăcia şi urmările ei morale - adică asupra moralului
precum şi asupra moralei n.n. -, decăderea vieţii de familie”51…
„Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte; cărţi nu se citesc; pătura
dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi,
aşa repărţită, încât prea puţin din ea e în mâini indigene”., idem, Câteodată ne
cuprinde…, Timpul, 25 septembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 193
42 „În evul nostru mediu străinii de altă lege erau opriţi de-a avea moşii, iar
domnii expropriau cu bani din vistierie chiar pe străinii ortodocşi”(idem, Deşi
cestiunea Dunării…, Timpul, 1 decembrie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 425), „pentru ca nu
străinii să fie proprietari în ţară”., idem, Nenorocitele astea de ţări…, Timpul, 22 ianuarie
«Românul» a contractat năravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 267
40 idem, Naţiunea perindând acuzările…, Timpul, 3 iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 130
Potrivit tradiţiei, în vremea împăratului Licinius (începutul secolului al IV- lea e.n.), 40 de soldaţi creştinaţi din Sevastia (Armenia) au refuzat să mai aducă jertfe idolilor. În timpul persecuţiei împotriva creştinilor, soldaţii au fost aruncaţi în temniţă. Aici s-au rugat la Dumnezeu pentru întărirea credinţei şi i-au impresionat pe romani prin ţinuta lor demnă.
Guvernatorul imperial Agricola şi inspectorul roman Lizios au încercat să-i convingă pe soldaţi să se lepede de credinţa creştină. Aceştia au refuzat, iar autorităţile romane au ordonat să fie dezbrăcaţi şi aruncaţi într-un lac îngheţat de la poalele muntelui Ararat, pentru a-i determina să renunţe la creştinism.
Un singur soldat a cedat, dar, după ce a fost băgat în apă caldă, a murit. Peste noapte, ceilalţi 39 de soldaţi rămaşi în apa îngheţată, s-au îmbrăţişat şi au început să cînte imnuri de slavă către Dumnezeu. Privind spre lac, Aglaios, şeful închisorii, a observat că deasupra creştetelor soldaţilor pluteau aure. Emoţionat, el a intrat în lac, alături de soldaţi şi şi-a mărturisit credinţa în Hristos.
Sporind severitatea pedepselor, inspectorul Lizios a ordonat ca cei 40, încă în viaţă, să fie scoşi din apa îngheţată şi să li se zdrobească fluierele picioarelor cu un ciocan. Supravieţuitorii acestei torturi au fost arşi de vii. Istoria creştinismului consemnează data de 9 martie ca ziua morţii celor 40 de mucenici.
Semnificația zilei de 9 martie...
1796: Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnais, văduva unui ofițer francez executat.
1831: A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I.
1842: A avut loc premiera absolută a operei "Nabucco" de Giuseppe Verdi (Milano).
1862: A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate.
1916: Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei.
1962: Începe construcția Teatrului 'Ahmanson'.
1967: Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India.
1987: Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree.
1991: Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).
1991: La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.
Orașul meu Buzău cu o vechime de peste 1600 de ani! ❤️?
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.
Orașul meu Buzău ❤️?
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.
Orașul meu Buzău ❤️?
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.
Orașul meu Buzău ❤️?
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.
Orașul meu Buzău ❤️?
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.
Ţara mea
de Otilia Cazimir
Frumoasă mi-e ţara străveche,
Întinsă pe munţi şi pe văi,
Cu fete cu flori la ureche,
Cu mândri şi ageri flăcăi!
Frumoasă mi-e ţara cea nouă,
Când râde cu râs tineresc,
Cum râde grădina când plouă
Şi florile când înfloresc.
La12 februarie 1894s-a nascut Otilia Cazimir (născută Alexandrina Gavrilescu, Cotu Vameș, județul Neamț – d. 8 iunie 1967, Iași) a fost o scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă română, supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută ca autoare de versuri pentru copii.?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
Dan_Puric_(3)
La multi ani! ?
Dan Puric (n. 12 februarie 1959, Buzău, România) este un actor, eseist, autor și regizor de teatru român și militant politic de extrema dreaptă.
Spectacolele sale - Toujours l'amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote - au fost reprezentate în mai multe țări. În film, a jucat rolul principal în coproducția româno-sârbă Broken Youth, iar spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile: BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt și RTL Luxemburg. A mai jucat în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644624043633
Se apropie primăvara? ?
U
Utilizator șters
a cui este poza/fotografia?
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644535749688
La 11 februarie1866 Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal–radicali ("monstruoasa coaliție")
Și ne-au pricopsit cu un prinț cu origini obscure și neamț ?
Și atunci că și în zilele noastre liberalii au batjocorit poporul român ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644452888761
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644452879447
pentru cei ce cred ca Pe SE DE a condus 30 de ani Romania
[user=1170]George Urdea[/user]nu au cum sa fie 48 ani , ca trebuie sa tinem cont cat au guvernat si in,, concubinaj,,."" au coabitat ceva timp.....
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644377330245
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
17:29:05 GMT+0200
Aleșii au preocupări selecte.Ce ni se mai pregătește în numele siguranței naționale? ??
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1643073224200
Dacă iei pe cineva după gât și-i șoptești ceva la ureche e agresiune? Agresat a fost Bacalbașa,Agresați suntem NOI de ani buni de toată clica asta hămesită a ,,românilor" MEI,care ani buni ne-a dat plăcuțe suedeze drept opinii politice.Agresați am fost de navetistul din deal....Ce a făcut Simion nu a fost agresiune,a fost drăgălășenie ..??
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1635991048079
Dacă iei pe cineva după gât și-i șoptești ceva la ureche e agresiune? Agresat a fost Bacalbașa,Agresați suntem NOI de ani buni de toată clica asta hămesită a ,,românilor" MEI,care ani buni ne-a dat plăcuțe suedeze drept opinii politice.Agresați am fost de navetistul din deal....Ce a făcut Simion nu a fost agresiune,a fost drăgălășenie ..??
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1599489045893
Dacă iei pe cineva după gât și-i șoptești ceva la ureche e agresiune? Agresat a fost Bacalbașa,Agresați suntem NOI de ani buni de toată clica asta hămesită a ,,românilor" MEI,care ani buni ne-a dat plăcuțe suedeze drept opinii politice.Agresați am fost de navetistul din deal....Ce a făcut Simion nu a fost agresiune,a fost drăgălășenie ..??
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1644286802478
8 februarie 1907 incepe răscoală de la Flămânzi.Guvernul conservator este depășit și demisionează. Liberalii lui Dimitrie Sturza preiau puterea, mobilizează peste 140.000 soldați, armata cu artileria rade numeroase sate și ucide peste 11.000 de țărani..
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1643417240439
Dragnea și PeSeDe nu mai sunt un pericol.
Acum pericolul este in viziunea stăpânilor Simion și partidul AUR ce trebuie demonizati și desființați
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1642551328192
Dragnea și PeSeDe nu mai sunt un pericol.
Acum pericolul este in viziunea stăpânilor Simion și partidul AUR ce trebuie demonizati și desființați
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1641083202565
Dragnea și PeSeDe nu mai sunt un pericol.
Acum pericolul este in viziunea stăpânilor Simion și partidul AUR ce trebuie demonizati și desființați
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1640661141643
Dragnea și PeSeDe nu mai sunt un pericol.
Acum pericolul este in viziunea stăpânilor Simion și partidul AUR ce trebuie demonizati și desființați
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1640308529660
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1609555356289
Să nu uiți DARIE?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1613125770281
Să nu uiți DARIE?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1607140733384
Oamenii nu se nasc nici liberi și nici egali.
De la naștere suntem programați să fim sclavi?
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.