IatÄ ce scria la vremea sa marele Eminescu ??
""De o parte vom întâlni fanarioÈii Èi strÄinii, de orice credinÈe politice ar fi, de alta românii proprii Èi cei asimilaÈi, abstracÈie fÄcând de principii politice.
Evreii au zis Congresului de la Berlin: ,"Sau Èara sa fie cum o vrem noi sau sÄ nu fie". Un apropiat viitor va zice: "Sau Èara aceasta sa fie în adevar româneascÄ, sau nici nu meritÄ sÄ fie".
De unde sÄ rezulte în adevÄr obligaÈiunea pentru ÈÄran ori pentru fostul boier sÄ se lupte în razboi sau sÄ plateasca dÄri pentru ca Caradalele si Goldnerii de toate categoriile sa aibÄ liniÈtea Èi mijloacele de-a-i exploata în bunÄ voie?
Oare poporul nostru nu are alta misiune pe pÄmânt decât de-a plÄti pensii reversibile dlui C.A. Rosetti Èi a muri în razboi pentru a pune fundament siguranÈei falimentelor frauduloase ?
Espresia etnologicÄ Èi geograficÄ a statului român sÄ nu fie decat un pretest pentru Chiritopoli de a-Åi face mendrele, pentru ca strÄinii sÄ se îmbogÄÈeascÄ Èi sÄ se încarce cu onorile create in numele acestui popor?...
Èara RomâneascÄ nu mai e decât ocazia datÄ unui grec ca d. C.A. Rosetti de a se gera în om de stat Èi de a-Åi face nume?
E condamnat acest popor ca paginele istoriei lui sa fie mânjite de indivizi strÄini, fÄrÄ ca aceÈtia sa justifice prin muncÄ sau inteligenÈÄ o asemenea suplantare?
"CumpÄna" ne citeaza însÄ state în cari împrejurÄrile ar fi ca Èi la noi: Statele Unite Èi Belgia.
Sunt tocmai statele contra compararii cu cari am protestat totdauna.
AmândouÄ formaÈiuni nouÄ, fÄrÄ caracter naÈional propriu, în cari originea locuitorilor e indiferentÄ, amândouÄ fÄrÄ trecut.
Tocmai cerinÈa de-a lÄsa Romania sÄ se prefacÄ Ã®ntr-o AmericÄ sau o Belgie a Orientului este aceea cÄreia ne opunem din toate puterile.
NouÄ nu ne e deloc indiferent elementul ce are a determina caracterul Èi soarta acestei tari. Pretindem în mod absolut ca el sa fie acelaÈ care-a determinat caracterul ÈÄrii de la 1200 - 1700 Èi de la 1821 - 1866.
O ÈarÄ care ar apuca cÄile americanismului deplin, devine indiferentÄ pentru român Èi e cel mult o espresie geograficÄ, o firmÄ, un oÈel, nu o patrie, nu un stat naÈional.Stejarul nu creÈte pretutindenea, buruienele în tot locul.""
ParcÄ sunt 40% ruÈi, 40% de aÈa ziÈi ucrainieni Èi 20% minoritÄÈi.
Un stat format prin asimilarea de teritorii altor state nu este stat, este doar o improvizaÈie menitÄ sÄ fie de tip tampon.