Viorel Georgescu

Semnificația zilei de 28 martie 193: Împăratul Roman Pertinax este asasinat de Garda Pretoriană care apoi vinde tronul lui Didius Iulianus. Acesta moare și el prin violență după câteva săptămâni. 364: Împăratul Roman Valentinian I îl numește pe fratele său Flavius Valens co-împărat. 1776: A fost fondat „Balșoi Teatr" (Moscova). 1791: Supplex Libellus Valachorum – cel dintâi program politic al românilor din Transilvania – este trimis Curții din Viena. 1842: Primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena a fost dirijat de Otto Nicolai. 1848: Revoluția Română din 1848: este emisă Petițiunea Proclamațiune la Iași, redactată de Vasile Alecsandri. 1854: Războiul Crimeei: Marea Britanie și Franța declară război Rusiei. 1882: În Franța, școala devine obligatorie. 1910: Pionierul francez al aviației Henri Fabre devine prima persoană care zboară cu un hidroavion, după decolarea de pe o pistă de apă lângă Martigues, Franța. 1915: La Ateneu a avut loc prima audiție a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor. 1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp. 1926: Premiera filmului Iadeș, prima producție a regizorului Horia Igiroșeanu. Societatea sa, "Clipa-Film", inițiase și prima formă a cinecluburilor românești, asociația "Amicii Filmului". 1930: Orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea în Istanbul și, respectiv, Ankara. 1939: S-a încheiat războiul civil din Spania. 1947: A fost creată Comisia Economică și Socială a ONU pentru Asia și Pacific. 1947: A fost creată Comisia Economică ONU pentru Europa. 1948: În Republica Populară Română au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate. 1974: Marea Adunare Națională instituie funcția de președinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceaușescu. 1983: Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consumul propriu. 1983: Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate. 1995: A fost înființat Teatrul "George Ciprian" din Buzău. 1995: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, în Italia și la Vatican. 1999: Partidul "Alternativa României", condus de Varujan Vosganian, devine "Uniunea Forțelor de Dreapta". 2005: Un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra și având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane și importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra.

Pentru ce tot acest război? De ce contează Ucraina? locul 1 în Europa în rezervele dovedite recuperabile de minereuri de uraniu; locul 10 în lume în ceea ce privește rezervele de minereu de titan; Al doilea - minereuri de mangan sau 12% din rezervele lumii 2 - rezerve de minereu de mercur; Al treilea - rezerve de gaze de șist (22 trilioane de metri cubi) al 7-lea -rezerve de cărbune (33,9 miliarde de tone) a 3-a - suprafata de sol negru (25% din volumul lumii); 1 - la exporturile de ulei de floarea soarelui și floarea soarelui; 2 - la producția de orz și locul 4 la exporturile de orz; al patrulea cel mai mare exportator de porumb din lume; Al patrulea mare producător de cartofi Al 5-lea producător de secară locul 5 în lume la producția de albine (75.000 de tone); locul 8 la exporturile de grâu; a 9-a producție de ouă de pui; 1 în producția de amoniac; Al patrulea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale locul 8 ca mărime din lume în ceea ce privește capacitatea instalată a centralelor nucleare; Locul 11 ​​în lume în ceea ce privește lungimea rețelei feroviare Al patrulea cel mai mare exportator de turbine pentru energie nucleară al patrulea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete; Al 10-lea cel mai mare producător de oțel (32,4 milioane de tone

Mihai Eminescu Împărat şi proletar Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin. Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră Şi le subjugă munca vieţii lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă, Trec zilele voioase şi orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă, Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă - Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă V-o predică, căci trebui să fie braţe tari, A statelor greoaie care trebuie-mpinse Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse, Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari. Şi flotele puternice ş-armatele făloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă, Şi-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o frază de dânşii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată, Aţi mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi... Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea - Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi. Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine, Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin; Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine, Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine, Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân'. De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste, Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi? De ce boala şi moartea să fie partea voastră, Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri? De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere? Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi. Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi. Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă, Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug; Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase: Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug. Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne? Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri, Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine, Copilelor pătate mizeria-n ruşine... Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri! De lege n-au nevoie - virtutea e uşoară Când ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi sunt pentru voi, Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare, Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi. Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă, Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi! Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice, Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori; Ele stârnesc în suflet ideea neferice A perfecţiei umane şi ele fac să pice În ghearele uzurei copile din popor! Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă, Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund, Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă, Să spele de pe pietre până şi urma sclavă Celor ce le urmează pân' la al lumii fund! Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere, O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit, De purpură, de aur, de lacrimi, de urât - Să fie un vis numai, să fie o părere, Ce făr' de patimi trece în timpul nesfârşit. Zidiţi din dărmăture gigantici piramide Ca un memento mori pe al istoriei plan; Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean. O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias'; Nimic... Locul hienei îl luă cel vorbareţ, Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ, Formele se schimbară, dar răul a rămas. Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite, Ce mitele albastre ni le şoptesc ades, Plăcerile egale egal vor fi-mpărţite, Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des. Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă, Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit, Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă Pentru acel de care norocul avu grijă; Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit. Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi; Va creşte tot ce-n lume este menit să crească, Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobească, Căci va muri când nu va avea la ce trăi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe malurile Senei, în faeton de gală, Cezarul trece palid, în gânduri adâncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală; Poporul loc îi face tăcut şi umilit. Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută, Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti, Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti, Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută. Mărirea-i e în taină legată de aceşti. Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară Lipsită de iubire, cum că principiul rău, Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu; Istoria umană în veci se desfăşoară, Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. Şi el - el vârful mândru al celor ce apasă - Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut. De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă, Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut. Cu ale voastre umbre nimica crezătoare, Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit, Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare, Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare, La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt - Prin limbile de flăcări, ce-n valuri se frământ, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru, Paris - al lui mormânt. Pe stradele-ncruşite de flăcări orbitoare, Suiţi pe baricade de bulgări de granit, Se mişc batalioane a plebei proletare, Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare, Şi clopote de-alarmă răsună răguşit. Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ, Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară Şi sânii lor acopăr - e ură şi turbare În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi. O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate, Eroic este astăzi copilul cel pierdut! Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate; Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scânteie marea lină, şi placele ei sure Se mişc una pe alta ca pături de cristal Prin lunce prăvălite; din tainica pădure Apare luna mare câmpiilor azure, Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal. Pe undele încete îşi mişcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn; Trecând încet ca umbre - ţin pânzele umflate În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate, Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn. Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat Al salciei pletoase - şi-ntinse-a apei arii În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării A zefirului nopţii şi sună cadenţat. Îi pare că prin aer în noaptea înstelată, Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri, Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată Cununa cea de paie îi atârna uscată - Moşneagul rege Lear. Uimit privea Cezarul la umbra cea din nouri, Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar, I se deschide-n minte tot sensul din tablouri A vieţii sclipitoare... A popoarelor ecouri Par glasuri ce îmbracă o lume de amar: "În orice om o lume îşi face încercarea, Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van; În orice minte lumea îşi pune întrebarea Din nou: de unde vine şi unde merge floarea Dorinţelor obscure sădite în noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea, În inima oricărui i-ascuns şi trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire, Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă, Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viaţă Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă - Faţa - căci înţelesul i-acelaşi la toţi dat. În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină, Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om - În multe forme-apare a vieţii crudă taină, Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină, Dorinţi nemărginite plantând într-un atom. Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte, Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi Oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte Eterna alergare... ş-un gând te-ademeneşte: Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi." 1874, 1 decembrie

S- a întâmplat pe 27 februarie 1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Romanească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron. 1477: Cu o bulă papală Papa Sixt al IV-lea a aprobat înființarea unei universități în Uppsala, Suedia. Este cea mai veche universitate existentă din Scandinavia. 1510: Afonso de Albuquerque cucerind Indiile Orientale, pune stăpânire pe cetatea Goa. 1560: Se semnează Tratatul de la Berwick între Anglia și nobilii scoțieni, care avea să conducă la alungarea francezilor din Scoția. 1594: Henric al IV-lea este încoronat rege al Franței, punând astfel bazele dinastiei Bourbonilor. 1617: Suedia și Rusia încheie Tratatul de la Stolbovo punând capăt Războiului ingrian, care avea să închidă accesul Rusiei la Marea Baltică. 1626: Un edict promulgat de cardinalul Richelieu interzice practicarea duelurilor. 1700: Se descoperă Insula Noua Britanie. 1844: Republica Dominicană își câștigă independența față de Haiti. 1861: Trupele rusești trag asupra unei mulțimi din Varșovia care protesta împotriva ocupației ruse. Sunt uciși cinci protestatari. 1866: A apărut la București revista "Sarsailă" (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orășanu; a continuat revista "Nichipercea", căreia i-a preluat și numărătoarea anilor și a numerelor de apariție. 1881: Prințul Wilhelm al Prusiei se căsătorește la Berlin cu Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein. Cei doi sunt viitorul împărat german Wilhelm al II-lea și împărăteasa Augusta. 1882: Premiera, la Gimnaziul român din Brașov, a primei operete românești: "Crai nou", de Ciprian Porumbescu. (27 februarie/11 martie) 1898: Regele George I al Greciei supraviețuiește unei încercări de asasinat. 1900: Este fondat Partidul Laburist britanic. 1900: Este fondat FC Bayern München. 1916: Armata austro-ungară a ocupat orașul albanez Durres. 1932: Revista Nature a publicat un articol de James Chadwick prin care se descrie existența neutronului. 1933: Clădirea Reichstag-ului german din Berlin a fost distrusă într-un incendiu, moment-cheie în preluarea puterii de către naziști în Germania. 1938: A fost promulgată noua Constituție a României, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea și sfârșitul regimului parlamentar. 1940: Biochimiștii americani Martin Kamen și Sam Ruben descoperă izotopul carbon-14. 1951: În SUA intră în vigoare al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite care limitează termenul prezidențial la un maxim de două mandate. 1964: Guvernul italian anunță că acceptă sugestii cu privire la modul de a salva de la prăbușire renumitul Turn înclinat din Pisa. 1967: Dominica își câștigă independența față de Marea Britanie.

Semnificația zilei de 26 februarie ...: 364: Valentinian I este proclamat împărat al Imperiului Roman. 1794: Palatul regal Christianborg din Copenhaga este distrus de un incediu. Reconstrucția a durat până în 1828 dar clădirea nu a mai fost folosită ca reședință regală, devenind sediul al Parlamentului danez. 1815: Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba, unde fusese exilat cu un an în urmă. 1848: Este proclamată a doua republică franceză. 1861: Împăratul Franz Joseph promulgă Patenta din Februarie, constituția "erei liberale" a Imperiului Austriac (1860-1867). 1891: S-a înființat Societatea Arhitecților Români. 1914: HMHS Britannic, sora vaporului RMS Titanic, este lansată în Belfast. 1935: Adolf Hitler semnează un decret care autoriza înființarea Reich Luftwaffe, fiind al treilea serviciu militar german, alături de armata și marina Reich-ului. 1952: Primul ministru Winston Churchill al Marii Britanii anunță că națiunea sa deține bomba atomică. 1980: Egiptul și Israel stabilesc relații diplomatice.