,, Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!"
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască...
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!
(Scrisoarea III )
,,Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!"
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască...
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!
(Scrisoarea III )
Alexandru Vlahuță
Cârmacii
Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea
Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea
Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase,
Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase
Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei,
Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei,
Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți,
Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți.
I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi,
Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi,
Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie
Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie
Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai
rămas teafăr.
Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr.
Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate
Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate,
La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară
Clocotește crima............................................ Stoarceți, stoarceți măduva din țară!
Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini
O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni.
Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os
Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros.......................
Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele
Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele
Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară,
Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară
Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată
Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată?
Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii
Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării!
Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână
Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână
Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă!
Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă,
Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură,
Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură.
Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns
Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău!
Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,
Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,
Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi.
Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii,
Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii.
Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială
Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală
De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma țării
Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, și pe valurile mării!
Și când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari
Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari,
Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt,
Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt
Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit
În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit,
Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii,
Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii!
Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării,
După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării,
După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei,
Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei
Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare:
Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare!
Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi!
Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi!
Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire,
Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire
Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe!
Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte
Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi,
Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi!
Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ți mască, fă-te blând,
Pleacă-ți fruntea ta cucernic, bate-ți pieptul tău strigând:
Scumpa, draga Românie, idolul vieții mele!
Și când vei fi Leu, pisică, scoate-ți ghearele din piele!
Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești!
Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești,
Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi,
Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi!
Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!
Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,
Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume!
Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume,
Și vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiți,
Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiți.
*** Text copiat din
aplicatia Poezii Romanesti
La 2 februarie...
962: Papa Ioan al XII-lea l-a încoronat pe Otto I ca împărat al Sfântului Imperiu Roman.
1032: Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Roman devine rege al Burgundiei.
1119: Calixt al II-lea devine papă.
1536: Conchistadorul spaniol Pedro de Mendoza a înființat orașul Buenos Aires (Argentina).
1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor.
1744: Papa Benedict al XIV-lea a publicat Scrisoarea Enciclică „Inter omnigenas”, cu privirea la responsabilitatea morală a creștinilor care se rușinează să mărturisească propria credință.
1808: Papa Pius al VII-lea nu a aderat la blocada continentală impusă de Napoleon tuturor statelor europene pentru a izola Anglia. Napoleon, drept represalii, a ocupat Roma, pe care a înglobat-o în Regatul Italiei împreună cu Ancona, Macerata, Urbino și Camerino.
1812: Rusia a fondat o colonie pentru comerțul de piei în Fort Ross (California).
1848: Războiul Mexicano-American: A fost semnat Tratatul de pace de la Guadalupe Hidalgo, tratat care punea capăt războiului.
1848: Goana după aur în California: prima navă de emigranți chinezi debarcă pe țărmul californian (San Francisco) în căutarea norocului.
1870: A fost demascată minciuna evoluționiștilor: s-a demonstrat că faimosul Gigant din Cardiff nu era altceva decât ghips și nicidecum resturi petrificate ale unei ființe omenești.
1871: Orașul Roma devine capitala Italiei.
1889: În fața Teatrului Național București sunt instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public.
1901: Funeraliile reginei Victoria a Regatului Unit.
1922: Apare la Paris romanul lui James Joyce Ulise.
1928: Apare revista „Bilete de Papagal" (până în 1945, în mai multe serii), sub direcția lui Tudor Arghezi
1943: Al Doilea Război Mondial: Victoria Armatei Sovietice în celebra Bătălie de la Stalingrad marchează un moment de cotitură în desfășurarea războiului.
1971: Idi Amin a devenit dictator al Ugandei.
Rugă pentru părinţi
Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.......
............
A. Paunescu...
Rugă pentru părinţi
Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.......
............
A. Paunescu...
Mama - George Coşbuc
În vaduri ape repezi curg
Şi vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară -
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.
Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacăra lor geme:
Clipeşte-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie,
Lumini cu umbre-amestecând
Prin colţuri de odaie.
Cu tine două fete stau
Şi torc în rând cu tine;
Sunt încă mici şi tată n-au
Şi George nu mai vine.
Un basm cu pajuri şi cu zmei
Începe-acum o fată,
Tu taci ş-asculţi povestea ei
Şi stai îngândurată.
Şi firul tău se rupe des,
Căci gânduri te frământă.
Spui şoapte fără de-nţeles,
Şi ochii tăi stau ţântă.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Când fusul se desfiră...
Te uiţi la el şi nu-l ridici,
Şi fetele se miră.
...O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!
La geam tu sari deodată,
Prin noapte-afară lung priveşti -
- "Ce vezi?î întreab-o fată.
- "Nimic... Mi s-a părut aşa!
Şi jalea te răpune,
Şi fiecare vorbă-a ta
E plâns de-ngropăciune.
Într-un târziu, neridicând
De jos a ta privire:
- "Eu simt că voi muri-n curând,
Că nu-mi mai sunt în fire...
Mai ştiu şi eu la ce gândeam?
Aveţi şi voi un frate...
Mi s-a părut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el!... Să-l văd venind,
Aş mai trăi o viaţă.
E dus, şi voi muri dorind
Să-l văd o dată-n faţă.
Aşa vrea poate Dumnezeu,
Aşa mi-e datul sorţii,
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morţii!
Afară-i vânt şi e-nnorat,
Şi noaptea e târzie;
Copilele ţi s-au culcat -
Tu, inimă pustie,
Stai tot la vatră-ncet plângând:
E dus şi nu mai vine!
Ş-adormi târziu cu mine-n gând
Ca să visezi de mine!
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646690563516
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
1-nucleare
Știți ce s-a ales din Libia condusă de Gaddafi?
O țară împărțită în zeci de triburi adversare, măcinată de războaie.
Asta se poate întâmpla cu Federația rusă ,numai că aici țările componente pot pune mana pe arme de distrugere în masă.Se mai poate negocia cu 88 de subiecte federale (entități constituente), din care 21 sunt republici in cazul dispariției unei conduceri autoritare? ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
Foto
Știți ce s-a ales din Libia condusă de Gaddafi?
O țară împărțită în zeci de triburi adversare, măcinată de războaie.
Asta se poate întâmpla cu Federația rusă ,numai că aici țările componente pot pune mana pe arme de distrugere în masă.Se mai poate negocia cu 88 de subiecte federale (entități constituente), din care 21 sunt republici in cazul dispariției unei conduceri autoritare? ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1643327868331
Salariile și pensiile sunt îndestulătoare,preturile atractive,
energia , gazele, carburanti au fost ieftinite,
poporul stă la televizor și se uită la comediantul ucrainean ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1643417240439
Salariile și pensiile sunt îndestulătoare,preturile atractive,
energia , gazele, carburanti au fost ieftinite,
poporul stă la televizor și se uită la comediantul ucrainean ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1640394978603
Salariile și pensiile sunt îndestulătoare,preturile atractive,
energia , gazele, carburanti au fost ieftinite,
poporul stă la televizor și se uită la comediantul ucrainean ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646459318228
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646432093678
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1640140829606
Mihai Eminescu
""ce cauta aceste elemente nesanatoase in viata publica a statului uzurpatori demagogi capete desarte lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic ciocoi boierosi si fuduli alungati turma acestor netrebnici '"
De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.»”
Mihai Eminescu - Timpul - 1877
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1635991048079
Mihai Eminescu
""ce cauta aceste elemente nesanatoase in viata publica a statului uzurpatori demagogi capete desarte lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic ciocoi boierosi si fuduli alungati turma acestor netrebnici '"
De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.»”
Mihai Eminescu - Timpul - 1877
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646407383430
Mă simt foarte confortabil și nu ii pup in cur pe yankei , ruși și bruxellezi ?
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
Foto
Nu pot sa am o parere despre ceea ce se intampla intre Rusia si Ucraina pentru ca nu am informatii...si oricum nu ar conta fiind in dezacord cu parerile voastre care judecati cu dubla masura agresiunea unui stat fata de altul .Cand americanii si aliatii bombardeaza nu este razboi ci ,, interventie "cu acordul ONU , dar tot victime omenesti rezulta...Imi e scarba de gaselnita asta care da LEGALITATE unor actiuni militare ce au ca scop impunerea unor masuri chipurile democratice (unde o fi vointa poporului).Asa ca dragilor continuati sa va uitati la tv sa fiti indoctrinati si spalati pe creier si sa credeti ce vor EI sa credeti si veti fi partasi la instaurarea neomarxismului progresist cu toate ,,binefacerile" propavaduite de acesta
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1643417240439
PAX AMERICANA ??
Acum 33 ani soarta a fost hotarata de altii la Malta....si atunci au fost cozi de topor (tineri frumusi si liberi )..tot scoliti si instruiti afara..totul a fost si ne este impus de inalta poarta...(acum batalia se da intre neocolonialismul franco- german si USA....totul este o mascarada...ne amagim ca votul conteaza dar nu..iese cine trebuie...cand se produce o eroare ca in toamna 2016,..se incearca repararea cu ajutorul interventiilor straine si a slugilor din servicii si alte inst .de forta...sa aveti o sera linistita.
Nu mai e nimic de facut..libera a fost Romania numai in perioada '57-89....acum santem OCUPATI de "aliati"...
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1641083202565
PAX AMERICANA ??
Acum 33 ani soarta a fost hotarata de altii la Malta....si atunci au fost cozi de topor (tineri frumusi si liberi )..tot scoliti si instruiti afara..totul a fost si ne este impus de inalta poarta...(acum batalia se da intre neocolonialismul franco- german si USA....totul este o mascarada...ne amagim ca votul conteaza dar nu..iese cine trebuie...cand se produce o eroare ca in toamna 2016,..se incearca repararea cu ajutorul interventiilor straine si a slugilor din servicii si alte inst .de forta...sa aveti o sera linistita.
Nu mai e nimic de facut..libera a fost Romania numai in perioada '57-89....acum santem OCUPATI de "aliati"...
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1640394978603
PAX AMERICANA ??
Acum 33 ani soarta a fost hotarata de altii la Malta....si atunci au fost cozi de topor (tineri frumusi si liberi )..tot scoliti si instruiti afara..totul a fost si ne este impus de inalta poarta...(acum batalia se da intre neocolonialismul franco- german si USA....totul este o mascarada...ne amagim ca votul conteaza dar nu..iese cine trebuie...cand se produce o eroare ca in toamna 2016,..se incearca repararea cu ajutorul interventiilor straine si a slugilor din servicii si alte inst .de forta...sa aveti o sera linistita.
Nu mai e nimic de facut..libera a fost Romania numai in perioada '57-89....acum santem OCUPATI de "aliati"...
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1610334097795
PAX AMERICANA ??
Acum 33 ani soarta a fost hotarata de altii la Malta....si atunci au fost cozi de topor (tineri frumusi si liberi )..tot scoliti si instruiti afara..totul a fost si ne este impus de inalta poarta...(acum batalia se da intre neocolonialismul franco- german si USA....totul este o mascarada...ne amagim ca votul conteaza dar nu..iese cine trebuie...cand se produce o eroare ca in toamna 2016,..se incearca repararea cu ajutorul interventiilor straine si a slugilor din servicii si alte inst .de forta...sa aveti o sera linistita.
Nu mai e nimic de facut..libera a fost Romania numai in perioada '57-89....acum santem OCUPATI de "aliati"...
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646362208433
4 MARTIE 1977 ....Romania a pierdut multi oameni de calitate...
1977 - A încetat din viaţă Toma Caragiu, actor român. (teatru: "Azilul de noapte", "O noapte furtunoasă"; film: "Actorul şi sălbaticii", "Operaţiunea Monstrul") (n. 21 august 1925)
- A încetat din viaţă Alexandru Ivasiuc, prozator român ("Apa", "Păsările", "Cunoaşterea de noapte", "Iluminări", "Racul") (n. 1933)
- A încetat din viaţă A.E. Baconsky poet, prozator, eseist şi traducător. A fost tatăl lui Teodor Baconschi. (poeme: "Fluxul memoriei", "Cadavre in vid"; proză: "Echinoxul nebunilor" (antologie de povestiri) (n. 1925)
- A încetat din viaţă Savin Bratu, critic, istoric şi teoretician literar ("Ipoteze si ipostaze"; "De la Sainte Beuve la noua critica"; "Ibraileanu - omul"; "Mihail Sadoveanu". "A literary production biography" (în colaborare cu criticul şi istoricul literar Zoe Dumitrescu Busulenga); "Ion Creanga", etc.)(n. 1925)
- A încetat din viaţă Daniela Caurea, poetă. ("Primejdii lirice", "Cartea anotimpurilor", "Adalbert Ignotus" - manuscris) (n. 1951)
- A încetat din viaţă Mihail Petroveanu, critic şi istoric literar (n. 28 octombrie 1923)
- A încetat din viaţă Veronica Porumbacu, poetă şi prozatoare (n. 1921)
- A încetat din viaţă Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (n. 1923)
- A încetat din viaţă Alexandru Bocăneţ, reputat regizor TV (n. 15 februarie 1944)
- A încetat din viaţă Doina Badea, interpretă de muzică uşoară şi romanţe (n. 1940)
- A încetat din viaţă Eliza Petrăchescu, actriţă de teatru şi film (din filmografie: "Felix şi Otilia", "Nunta de piatră") (n. 15 iunie 1911)
Îmi amintesc cu groaza seara aceea. Eram în ultimul an de liceu. La TV se dădea un film bulgăresc, Dulce și amar. A fost o seara friguroasa, dar senina. Ai noștri nu spuneau nimic la radio știrile au venit din Bulgaria, care știa limba ne a spus. După 10 incepusera sa ajungă în cartier oamenii veniți din centru și ne povesteau ce grozăvie era. A căzut Dunărea, a căzut Casata...
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646362041316
4 martie 1821
Revoluția de la 1821: Oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina.
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
small-modular-reactor
Acum ca trebuie sa terminam cu dependenta de gazul din Rusia , este momentul ca yankeii sa ne trimita spre cumparare microcentralele nucleare (Reactoare Modulare Mici -SMR-) care nu au fost testate la ei in USA
(Uniunea Sovietica Ailalta)
deoarece nu ar fi primit aviz favorabil nefiind testate nu au nici-o garantie ca nu vor fi probleme...?
ce nu a rezolvat covidul si razboiul pote fi rezolvat ...?
Ce știu ei, că noi nu știm.
Oricum este amuzant, mai ales că vine din partea presei, oricare ar fi ea, tot globaliștilor aparține.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646274233966
Mihai Eminescu: "Când un popor încape de ex. sub dominațiunea străină, învins prin superioritatea numerică , elementele sale viguroase si statornice vor rămânea jos, iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei , lingușitorii, mincinoșii, viclenii, se vor ridica.
Astfel grija cea dentăi a fanarioților a fost de-a desființa armata noastră, corp cu corp, pentru a nimici mediul în care calitățile rasei române si puterea ei de viață se putea exercita".
Viorel Georgescu
4 ani în urmă
FB_IMG_1646274081105
Iată ce scria la vremea sa marele Eminescu ??
""De o parte vom întâlni fanarioții și străinii, de orice credințe politice ar fi, de alta românii proprii și cei asimilați, abstracție făcând de principii politice.
Evreii au zis Congresului de la Berlin: ,"Sau țara sa fie cum o vrem noi sau să nu fie". Un apropiat viitor va zice: "Sau țara aceasta sa fie în adevar românească, sau nici nu merită să fie".
De unde să rezulte în adevăr obligațiunea pentru țăran ori pentru fostul boier să se lupte în razboi sau să plateasca dări pentru ca Caradalele si Goldnerii de toate categoriile sa aibă liniștea și mijloacele de-a-i exploata în bună voie?
Oare poporul nostru nu are alta misiune pe pământ decât de-a plăti pensii reversibile dlui C.A. Rosetti și a muri în razboi pentru a pune fundament siguranței falimentelor frauduloase ?
Espresia etnologică și geografică a statului român să nu fie decat un pretest pentru Chiritopoli de a-şi face mendrele, pentru ca străinii să se îmbogățească și să se încarce cu onorile create in numele acestui popor?...
Țara Românească nu mai e decât ocazia dată unui grec ca d. C.A. Rosetti de a se gera în om de stat și de a-şi face nume?
E condamnat acest popor ca paginele istoriei lui sa fie mânjite de indivizi străini, fără ca aceștia sa justifice prin muncă sau inteligență o asemenea suplantare?
"Cumpăna" ne citeaza însă state în cari împrejurările ar fi ca și la noi: Statele Unite și Belgia.
Sunt tocmai statele contra compararii cu cari am protestat totdauna.
Amândouă formațiuni nouă, fără caracter național propriu, în cari originea locuitorilor e indiferentă, amândouă fără trecut.
Tocmai cerința de-a lăsa Romania să se prefacă într-o Americă sau o Belgie a Orientului este aceea căreia ne opunem din toate puterile.
Nouă nu ne e deloc indiferent elementul ce are a determina caracterul și soarta acestei tari. Pretindem în mod absolut ca el sa fie acelaș care-a determinat caracterul țării de la 1200 - 1700 și de la 1821 - 1866.
O țară care ar apuca căile americanismului deplin, devine indiferentă pentru român și e cel mult o espresie geografică, o firmă, un oțel, nu o patrie, nu un stat național.Stejarul nu crește pretutindenea, buruienele în tot locul.""
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.