Semnificatia zilei de 22 ianuarie:
Semnificația zilei de 22 ianuarie....
1506: Este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului.
1517: Sultanul Selim I a zdrobit armata sultanului mameluc al Egiptului și a cucerit orașul Cairo, după care urmează supunerea întregului Egipt.
1521: Împăratul Carol al V-lea deschide Dieta de la Worms.
1771: Spania cedează Port Egmont din Insulele Falkland Regatului Unit.
1862: Se formează primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu.
1879: Peste 1.500 de soldați britanici și-au pierdut viața în urma unei înfrângeri umilitoare în confruntarea cu zulușii, în bătălia de la Isandlwana.
1901: Eduard al VII-lea devine rege al Regatului Unit, în urma decesului mamei sale, regina Victoria.
1905: În Rusia izbucnește prima revoluție cu caracter democratic (Duminica însângerată), îndreptată împotriva autocratismului țarului Nicolae al II-lea (revoluția burghezo-democratică din 1905-1907), reprimată de autoritățile țariste.
1917: Primul Război Mondial: Președintele american, Woodrow Wilson, cere o "pace fără victorie" în Europa.
1939: Pentru prima oară, în cadrul Universității Columbia, a fost divizat un atom de uraniu.
1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie a capturat orașul libanez Tobruk de la forțele naziste.
1952: Se înființează, la București, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie "Dr. Ana Aslan".
1980: Andrei Saharov, fizician nuclear de naționalitate sovietică, militant și reformator pentru drepturile omului, este arestat la Moscova.
1981: La Academia Franceză are loc ședința de recepție a primei femei, scriitoarea Marguerite Yourcenar, autoarea romanului istoric Memoriile lui Hadrian.
1983: Björn Borg se retrage din tenis după ce câștigă de cinci ori consecutiv Turneul de tenis de la Wimbledon.
1993: Reuniune la nivel înalt la Minsk. Doar 7 state din cele 10 prezente (din fosta URSS) semnează Carta CSI. Se abțin Moldova, Ucraina și Turkmenistanul, pentru că nu sunt de acord cu crearea unor structuri care să ducă la un grad înalt de integrare, în special economică, și să asigure Rusiei rolul de lider.
1995: Israelul marchează împlinirea a 50 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, Polonia.
1999: A cincea mineriadă: "Pacea de la Cozia", încep negocierile dintre comisia condusă de Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18:30, negocierile se încheie, primul-ministru declarând: "Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara".
1999: A fost semnată, la București, Convenția dintre guvernul român și cel bulgar privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ și a titlurilor știintifice din cele două state. Legea pentru ratificarea Convenției a fost promulgată la 1 noiembrie 1999.
La 19 ianuarie 1821 avea loc constituirea Comitetului de Oblăduire, menit să asigure conducerea Ţării Româneşti până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Suţu, decedat cu o zi înainte. Comitetul l-a desemnat pe Tudor Vladimirescu „să ridice norodul la arme” pentru răsturnarea regimului fanariot, înlăturarea stăpânirii otomane şi cucerirea independenţei ţării. Dar programul lui Vladimirescu nu se limita la cucerirea independenţei, ci dorea eliminarea corupţiei și a fiscalității excesive, abolirea privilegiilor boiereşti, dreptate și egalitatea tuturor în faţa legii. Astfel, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureştiul şi s-a îndreptat spre zona Olteniei în vederea pregătirii revoluției, urmând ca pe 23 ianuarie să adreseze către norodul românesc „Proclamația de la Padeș”, unul dintre documentele programatice ale Revoluției de la 1821, revoluție care a marcat începutul procesului de renaştere naţională a României moderne
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Mulțumim din inima partidului!
Mulțumim din inima, UE !
De abia căzusem din copaci și daca nu veneai tu, muream proști.Tu ne-ai învățat cum se taie porcul ca sa nu sufere, cum se fac cârnații fără carne, doar din șorici si E-uri, pâinea cu mult aer, laptele fără gust si miros că, dacă-l bei cu ochii închiși, zici că-i apă.
Rușii și comuniștii ne puneau la dieta și era salam cu soia.Tu ne-ai învățat cum se face smântâna cu 12% grăsime. Restul ce-o fi? Probabil lapte închegat cu cheag ca să nu fie acră si asta explică de ce când o pui in ciorba fierbinte, in loc sa se împrăștie, se coagulează. Nu mai găsești smântână care bătută să devina frișcă. Păi da, acum există frișcă artificială ca spuma de ras. Tu ne-ai învățat cum se face untul fără miros, cu 25% grăsime (restul ce dracu’ o fi, săpun?)
Rușii și comuniștii ne puneau la dieta și stateam la cozi și aveam cupoane pentru lactate.Iti mulțumim că ne aduci mere, care nu se strică luni de zile, oricât de lovite ar fi. Ale țăranului au viermi, ale tale nu. Oare de ce? Nu cumva nu sunt mere, ci otrăvuri?Iti mulțumim că ne-ai învățat țăranii cum se fac roșiile frumoase, fără gust si care scârțâie-n dinți. Rușii și comuniștii ne lăsau sa mancăm merele și roșiile din grădinile bunicilor de la țară.Si câte si mai câte nu ne-ai învățat!
Iti mulțumim că ne-ai dat lumină UE!
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Mulțumim din inima partidului!
Mulțumim din inima, UE !
De abia căzusem din copaci și daca nu veneai tu, muream proști.Tu ne-ai învățat cum se taie porcul ca sa nu sufere, cum se fac cârnații fără carne, doar din șorici si E-uri, pâinea cu mult aer, laptele fără gust si miros că, dacă-l bei cu ochii închiși, zici că-i apă.
Rușii și comuniștii ne puneau la dieta și era salam cu soia.Tu ne-ai învățat cum se face smântâna cu 12% grăsime. Restul ce-o fi? Probabil lapte închegat cu cheag ca să nu fie acră si asta explică de ce când o pui in ciorba fierbinte, in loc sa se împrăștie, se coagulează. Nu mai găsești smântână care bătută să devina frișcă. Păi da, acum există frișcă artificială ca spuma de ras. Tu ne-ai învățat cum se face untul fără miros, cu 25% grăsime (restul ce dracu’ o fi, săpun?)
Rușii și comuniștii ne puneau la dieta și stateam la cozi și aveam cupoane pentru lactate.Iti mulțumim că ne aduci mere, care nu se strică luni de zile, oricât de lovite ar fi. Ale țăranului au viermi, ale tale nu. Oare de ce? Nu cumva nu sunt mere, ci otrăvuri?Iti mulțumim că ne-ai învățat țăranii cum se fac roșiile frumoase, fără gust si care scârțâie-n dinți. Rușii și comuniștii ne lăsau sa mancăm merele și roșiile din grădinile bunicilor de la țară.Si câte si mai câte nu ne-ai învățat!
Iti mulțumim că ne-ai dat lumină UE!
Pe data de 18 ianuarie 1848, se năÅŸtea la Åžiria, Arad, scriitorul Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg ÅŸi gazetar (m. 1925).
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Totul se rezumă la exploatarea individului.
Vaccinarea nu este pt binele individului ci pt a proteja activitatea economică,care are de suferit dacă se îmbolnăvesc multi indivizi ?
17 ianuarie Sf. Cuv. Antonie cel Mare (calendar creștin-ortodox; greco-catolic; romano-catolic)
La mulți ani!
celor cu numele sfântului Anton
, Antonela Popa , Anton Popa ??
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
„Despreţuind Biserica noastră naţională şi înjosind-o, atei şi francmasoni cum sunt toţi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta naţională; dispreţuind limba prin împestriţări şi prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de unitate; despreţuind datinele drepte şi vechi şi introducând la noi moravurile statelor în decadenţă, ei au modificat toată viaţa noastră publică şi privată în aşa grad încât românul ajunge a se simţi străin în ţara sa proprie. Odinioară o Biserică plină de oameni, toţi având frica lui Dumnezeu, toţi sperând de la El mântuire şi îndreptându-şi vieţile după învăţăturile Lui. Spiritul speculei, al vânătorii după avere fără muncă şi după plăceri materiale a omorât sufletele. (…) Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e azilul de mântuire naţională în ţări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine.” (14 august 1882, Mihai Eminescu, „Timpul”, în „Opere”, Vol. XIII, pp. 168-169)
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Știați că Eminescu a scris cea mai frumoasă rugăciune ?
Noi ce din mila Sfântului
Facem umbrã pãmântului,
Rugãndu-ne'ndurãrilor,
Luceafãrului mãrilor.
Ascultã-a nostre plângeri,
Regina peste îngeri;
Din neguri te aratã,
Luminã dulce, clarã,
O, Maicã Preacuratã
Si pururea Fecioarã,Marie!
Crãiasã alegându-te,
Îngenunchem rugându-te:
Înaltã-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întãrire
Si zid de mântuire.
Privirea-ti adoratã
Asuprã-ne coboarã,
O, Maicã Preacuratã
Si pururea fecioarã, Marie!
Mihai Eminescu a scris această Rugăciune, care a fost recitată în limba româna de către Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican .
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Sa fiti atenți astazi 15 ianuarie....ce de emisiuni, cenaclu, simpozioane..discutii ....
dar nu ...nu despre "Luceafarul poeziei romanesti"...poate despre niste nulitati invitate de alte nulitati ...emisiuni cu si despre fătuci siliconate,agramate, emisiuni despre pensii,revolte locale, minorități,căsătorii ,
mirese ,etc.
uite asa se "educă" o generatie ...planul de distrugere pus bine la punct se desăvârșește incetul cu incetul,pas cu pas.Promiscuitate, dezmăț, destrabalare, incultură, ... vânzarea istoriei odata cu vanzarea pamantului=dispariția identității naționale =dispariția poporului roman DESTEAPTA-TE ROMANE? până nu devi o populație(pana si imnul national e la "misto"..santem intr-o letargie , intr-o somnolenta de neexplicat, vedem că suntem furați pe față, ca suntem distruși până si fizic, si ne mulțumim sa ne uitam la alde Capatos,Teo, Gherghe ,Las fierbinți, Măruță ...prezentandu-ne nulitatile si promiscuitatea societatii democratice si libere,(non) valorile Vestului decadent.Să aveti o zi senina si linistita și citiți o poezie de M.Eminescu?
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
CEA DE PE URMĂ NOAPTE A LUI MIHAI CEL MARE
Ca un glob de aur luna strălucea
Şi pe-o vale verde oştile dormea;
Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă
Şi pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.
Stă în capul mesei, între căpitani
Şi recheamă dulce tinerii săi ani.
Viaţa noastră trece ca suava rouă
Când speranţa dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viaţa lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsă raze dulci şi argintoase;
Austrul le suflă coamele pletoase;
Căpitanii toarnă prin pahare vin
Şi în sănătatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoală şi le mulţumeşte
Şi luând paharul astfel le vorbeşte:
„Nu vă urez viaţă, căpitanii mei!
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viaţa noastră în sclavie oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul ş-a trăi mai vor,
Merită să-l poarte spre ruşinea lor!
Sufletul lor nu e mai presus de fierul
Ce le-ncinge braţul, iau de martur cerul!
Dar românul nu va câmpuri fără flori,
Zile lungi şi triste fără sărbători.
Astfel e vulturul ce pe piscuri zboară:
Aripile taie-i, că ar vrea să moară!
Astfel e românul şi român sunt eu
Şi sub jugul barbar nu plec capul meu.“
DIMITRIE BOLINTINEANU
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
14 ianuarie 1825 - S-a născut poetul Dimitrie Bolintineanu (m. 20 august 1872
Dimitrie Bolintineanu a fost un poet român, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 şi diplomat
Muma lui Ştefan cel Mare
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- �Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărămată.
Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...
Vântul suflă rece... Rănile mă dor!�
Tânăra domniţă la fereastră sare.
- �Ce faci tu, copilă?� zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
- �Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!�
III
Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;
Oastea lui zdrobită de prin văi adună.
Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Astăzi, mitul acesta, atâta vreme netulburat şi masiv, e pe cale de a se disloca. Pentru unii, nevoia de Eminescu e mai mare ca oricând (dacă nu vrem să ne pierdem identitatea într-o lume globalizată şi uniformizatoare), pentru alţii (care-i consideră poezia desuetă şi ideologia cu totul nerecomandabilă) nu mai e nevoie câtuşi de puţin. Şi cu siguranţă sunt tot mai mulţi cei care n-ar şti să spună dacă mai e sau nu nevoie, pentru simplul motiv că subiectul a încetat să-i intereseze. Caracteristic e însă că şi unii, şi alţii îl citesc tot mai puţin pe Eminescu, pe poetul Eminescu (iar versurile sale pe de rost, ca pe vremuri, câţi le-or mai şti?)
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
La 13 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamație locuitorilor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.?
Azi nu mai ne salvează nimeni ??
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
PSD încotro?
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Foto
”Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor!”
Tudor Vladimirescu
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.