Foto
A.Vlahuศฤ a murit la Bucureศti la 19 noiembrie 1919. Casa รฎn care a locuit este astฤzi Muzeul Memorial โAlexandru Vlahuศฤโ.
Un liceu cu profil uman din Bรขrlad รฎi poartฤ numele, iar รฎn Rรขmnicu Sฤrat existฤ Colegiul Naศional โAlexandru Vlahuศฤโ.
Romania pitoreasca
CรRMACII
de Alexandru Vlahuศฤ
Din bordei de lรขngฤ vatra unde stฤ nenorocirea
Ca o strajฤ neclintitฤ ridicatu-mi-am privirea
Sus, spre sfetnici, ลi vฤzut-am a lor feลฃe luminoase,
ล-am vฤzut maimuลฃฤria, strรขmbฤturile greลฃoase
Astor molii, astor ciocli, dezmฤลฃaลฃi copii ai spumei,
Care-n aur vฤd, smintiลฃii, sufletul ลi cinstea lumei;
Inimi dogorรขte-n para poftei de-a se-navuลฃi,
Stรขnd ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuลฃi.
I-am vฤzut pฤpuลi gฤtite, tologiลฃi รฎn jeลฃuri moi,
Trรขntori, fฤrฤ nici o grijฤ, ลi strฤini de-orice nevoi,
Rฤscolind รฎn a lor cuget ale ลฃฤrii mฤruntaie
ลi cฤtรขnd, nesocotiลฃii, ca din trupul ei sฤ taie
Partea ce-a mai rฤmas bunฤ, membrul ce-a mai rฤmas teafฤr.
Pieptul lor, plin de medalii, strฤlucea ca un luceafฤr.
Dar รฎnnuntru sub medalii ลi sub hainele bogate
Clocoteลte-n oala cฤrnei, otrฤvitฤ de pฤcate,
La a negrelor lor pofte, la a infamiei parฤ
Clocoteลte crima... stoarceลฃi, stoarceลฃi mฤduva din ลฃarฤ!
Nu vฤ pese! Striviลฃi totul! Cugetaลฃi cฤ poate mรขini
O sฤ pierdeลฃi cรขrma ลฃฤrii ล-or sฤ vinฤ alลฃi stฤpรขni.
Deci, pรขrjol ลi jaf! Opinca hoitul sฤ rฤmรขnฤ os
Ca sฤ nu mai aibฤ alลฃii, dupฤ voi, nimic de ros.
Voi, cucoane mari, avute, ce-n mฤtฤsuri ลi-n dantele
Vฤ-nveliลฃi a voastrฤ carne, voi, ce-n cรขteva inele
Purtaลฃi hrana ce lipseลte unei jumฤtฤลฃi de ลฃarฤ,
Spuneลฃi, nu cumva vrodatฤ s-a-ntรขmplat sฤ vi se parฤ
Cฤ a voastre diamante se topesc ลi vi s-aratฤ
Ca atรขtea lฤcrimi curse dintr-o geanฤ รฎntristatฤ?
Vai, acele pietre scumpe ochi focoลi sub geana serii
Credeลฃi voi cฤ sunt podoabe? Nu! sunt lฤcrimile ลฃฤrii!
Dar te-a-ncฤlecat de-acuma, cal, te du unde te mรขnฤ
Cฤlฤreลฃul, o maimuลฃฤ, care ลฃine-n a ei mรขnฤ
Frรขul tฤu a ta viaลฃฤ. Du-o unde vrea sฤ meargฤ!
Cรขnd uscatele-i cฤlcรขie bat รฎn burta ta, aleargฤ,
Iar cรขnd frรขul tฤu รฎl strรขnge, de-ลฃi trosnesc dinลฃii din gurฤ,
Te opreลte: sฤ rฤsufle vrea scรขrboasa pociturฤ.
Vai, nenorocitฤ ลฃarฤ, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu-ลฃi, fฤrฤ milฤ l-au strฤpuns
ลi-n bucฤลฃi รฎmpart, infamii, carnea ta, avutul tฤu!
Tot ce s-a gฤsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rฤu,
ฤลti nemernici fฤrฤ suflet, fฤrฤ nici un cฤpฤtรขi,
ลขin a tale zile-n mรขnฤ, ล-a ta cinste sub cฤlcรขi.
ลi cฤlฤri pe tine, ลฃarฤ, se cred zei aceste bestii,
Cum se cred ades copiii รฎmpฤraลฃi cฤlฤri pe trestii.
Ei sunt mari ลi tari, ลi nu au nici ruลine, nici sfialฤ
Cฤ-ntr-o zi, poate, urmaลii le vor cere socotealฤ
De-a lor fapte. Ce le pasฤ? Lopฤtari, la cรขrma ลฃฤrii
Sunt stฤpรขni pe vas, pe vรขnturi, ลi pe valurile mฤrii!
ลi cรขnd cugeลฃi c-aceลti trรขntori, astฤ haitฤ de samsari
Prin tertipuri ลi prin intrigi au ajuns puternici, mari,
ลi cรขnd vezi pe-a vieลฃii scarฤ unde-au fost ลi unde sunt,
Cรขnd รฎi vezi cu ce mรขndrie, cu ce ochi semeลฃi ลi crunt
Privesc azi din รฎnฤlลฃime spre norodul tฤvฤlit
รn mizeriile-n care ei, cฤlฤii, l-au trรขntit,
Cรขnd te uiลฃi cum se rฤsfaลฃฤ, cum รฎลi fac de cap miลeii,
Vai, รฎncepi sฤ crezi cฤ-n ceruri adormit-au de mult zeii!
ล-apoi, dupฤ ce-au dat palme, ลi-au scuipat รฎn faลฃa ลฃฤrii,
Dupฤ ce-a-mbrรขncit poporul รฎn prฤpastia pierzฤrii,
Dupฤ ce n-a rฤmas lucru nebatjocorit de ei,
Au curajul aceลti oameni de nimic, aceลti miลei
Au curaju-n faลฃa lumii ca sฤ strige-n gura mare:
Ne vrea ลฃara! รi vrea ลฃara? Auziลฃi neruลinare!
Vai, de-ar fi pe voia ลฃฤrii, ลtiลฃi voi unde v-aลฃi trezi!
รntr-o ocnฤ da! acolo oasele v-ar putrezi!
Cum sฤ mai vedem รฎn ลฃarฤ cinste, muncฤ, propฤลire,
Cรขnd spoiala azi e totul, cรขnd vezi cฤ prin linguลire
ลi fฤลฃฤrnicii, netoลฃii, au ajuns aลa departe!
Cum sฤ-ลฃi mai trudeลti viaลฃa ca sฤ-nveลฃi puลฃinฤ carte
Cรขnd te uiลฃi cฤ-n astฤ ลฃarฤ, datฤ pradฤ celor rฤi,
รnลฃelepลฃii sunt victime, ticฤloลii sunt cฤlฤi!
Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ลฃi mascฤ, fฤ-te blรขnd,
Pleacฤ-ลฃi fruntea ta cucernic, bate-ลฃi pieptul tฤu strigรขnd:
Scumpa, draga Romรขnie, idolul vieลฃii mele!
ลi cรขnd vei fi Leu, pisicฤ, scoate-ลฃi ghearele din piele!
Iatฤ norma dupฤ care poลฃi s-ajungi unde pofteลti!
ล-apoi, ca sฤ n-ai mustrare, nici vreodatฤ sฤ roลeลti,
รnainte de-a purcede pe-ale crimei negre cฤi,
Cearcฤ-ลฃi sabia รฎn gรขtul conลtiinลฃei tale-ntฤi!
Asta-i lecลฃia pe care o lฤsaลฃi posteritฤลฃii!
Ah, cumplit v-aลฃi rรขs de lege ลi de cumpฤna dreptฤลฃii,
ลi de oameni, ลi de ลฃarฤ, ลi de tot ce-i sfรขnt pe lume!
Peste veacuri depฤrtate vor pluti a voastre nume,
ลi vor spune cฤ sub soare n-au stat rฤi, cฤlฤi, bandiลฃi,
Nici atรขt de cruzi la suflet, nici atรขt de iscusiลฃi.