Foto
Mica ÃnÅ£elegere
Reuniunea Consiliului Permanent al Micii ÃnÅ£elegeri, Praga, 29 mai - 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard BeneÅ¡ Åi Bogoljub Jevtic
Mica ÃnÅ£elegere (cunoscutÄ Åi sub numele Mica AntantÄ) a fost o organizaÅ£ie politicÄ defensivÄ, o alianÅ£Ä Ã®ntre Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei Åi Regatul României. FormatÄ Ã®n 1920, Mica ÃnÅ£elegere a avut ca scop menÅ£inerea integritÄÅ£ii teritoriale a celor trei state, în faÅ£a pretenÅ£iilor revizioniste ale Ungariei Åi a tendinÅ£elor restauratoare ale Habsburgilor. ConstruitÄ pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeanÄ Åi a avut un pronunÅ£at caracter federal[1] A constituit pentru mult timp un obstacol real în faÅ£a revizioniÅtilor. Cu toate acestea nu a reuÅit sÄ supravieÅ£uiascÄ Ã®nÅ£elegerilor dintre marile puteri Åi a fost desfiinÅ£atÄ Ã®n 1938, ca urmare a Acordului de la MÃŒnchen.
Premise
Mica ÃnÅ£elegere a fost rezultatul situaÅ£iei internaÅ£ionale nesigure de dupÄ primul rÄzboi mondial, în care Societatea NaÅ£iunilor abia fusese creatÄ, iar puterile învingÄtoare exercitau presiuni asupra aliaÅ£ilor mai mici. Mai mult, alianÅ£a a fost grÄbitÄ de încercarea de restaurare intreprinsÄ de Carol de Habsburg, dar Åi de planul francez de întemeiere a unei confederaÅ£ii danubiene, care ar fi presupus o slÄbire a suveranitÄÅ£ii naÅ£ionale a celor trei state. România, Cehoslovacia Åi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult Åi în final au format o alianÅ£Ä, pentru a impune respectarea tratatelor de pace Åi recunoaÅterea pe plan internaÅ£ional a integritÄÅ£ii lor teritoriale.
ÃnfiinÅ£area
Primul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a ConvenÅ£iei de alianÅ£Ä cehoslovaco-iugoslavÄ. Ãn aceeaÅi lunÄ, ministrul de externe cehoslovac, Edvard BeneÅ¡, s-a deplasat la BucureÅti, moment în care România Åi-a dat pentru prima oarÄ acordul de principiu faÅ£Ä de o posibilÄ alianÅ£Ä cu Cehoslovacia Åi Iugoslavia. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci, plÄnuia o alianÅ£Ä mai mare care sÄ includÄ Åi Polonia Åi Grecia. Iugoslavia Åi Cehoslovacia erau Åi ele foarte favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianÅ£Ä care se înfiripa, avea susÅ£inerea FranÅ£ei, Marii Britanii Åi, la început, a Italiei. Proiectul alianÅ£ei celor 5 s-a lovit de neînÅ£elegerile cehoslovaco-poloneze, între care exista o disputÄ teritorialÄ. Cu toate acestea, Polonia s-a arÄtat foarte dispusÄ sÄ se alieze cu România, astfel cÄ, la 3 martie 1921, la BucureÅti, cele douÄ Å£Äri au semnat o ConvenÅ£ie de alianÅ£Ä defensivÄ româno-polonÄ Åi o ConvenÅ£ie militarÄ. Era un pas prin care România a încercat Åi ea sÄ medieze disputa dintre Cehoslovacia Åi Polonia, în scopul final de atragere a polonezilor în alianÅ£Ä, însÄ fÄrÄ un succes direct. Ãn fine, pe 23 aprilie se semneazÄ la BucureÅti ConvenÅ£ia de alianÅ£Ä defensivÄ româno-slovacÄ (intrÄ Ã®n vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 se semneazÄ ConvenÅ£ia de alianÅ£Ä româno-iugoslavÄ, care consfinÅ£eÅte înfiinÅ£area Micii ÃnÅ£elegeri ca organizaÅ£ie politicÄ.
Activitatea Micii ÃnÅ£elegeri
ÃncÄ de la începutul activitÄÅ£ii, organizaÅ£ia a încercat sÄ atragÄ Ã®n interiorul sÄu Polonia Åi Grecia. Mica ÃnÅ£elegere devenise un punct de atracÅ£ie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun început mÄsuri rapide Åi concrete pentru a crea o zonÄ central europeanÄ, aÅa cum Åi-au propus încÄ din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esenÅ£ial ca cele trei state sÄ acÅ£ioneze în mod unitar. Principalul obstacol îl reprezentau cercurile revanÅarde din Ungaria, Germania Åi Italia, care doreau desfiinÅ£area Micii ÃnÅ£elegeri.
ReconstrucÅ£ia Austriei Åi Ungariei
Pentru a apÄra pacea Åi stabilitatea în zonÄ Åi pentru a crea un spaÅ£iu central european viabil, era imperativ ca cele douÄ state învinse, Austria Åi Ungaria, sÄ se redreseze economic, deoarece economiile României, Cehoslovaciei Åi Iugoslaviei continuau sÄ fie interdependente cu cea austriacÄ Åi cea ungarÄ. ÃncÄ de la constituire, Mica ÃnÅ£elegere a fÄcut demersurile necesare pe lângÄ Budapesta Åi Viena pentru a relansa cooperarea, în special pe plan economic. Ãn acest sens, România a renunÅ£at la ipoteca datoratÄ de Ungaria, cu condiÅ£ia ca banii sÄ nu fie folosiÅ£i împotriva alianÅ£ei, iar la 14 martie 1924, FranÅ£a, Marea Britanie, Italia, România, Cehoslovacia Åi Iugoslavia au semnat douÄ protocoale destinate reconstrucÅ£iei financiare a Ungariei. Ãn ce priveÅte Austria, protocoalele pentru reconstrucÅ£ia economicÄ a acesteia s-au semnat la Geneva, la 4 octombrie 1922, iar în urmÄtorii ani au fost semnate numeroase acorduri de colaborare bilaterale între state.
Afirmarea pe arena internaÅ£ionalÄ
Pe plan internaÅ£ional, Mica ÃnÅ£elegere s-a prezentat de la început ca un grup unitar Åi solidar. Problema majorÄ cu care se confrunta era cÄ tratatele semnate de marile puteri dupÄ Ã®ncheierea rÄzboiului, lÄsau cale largÄ revizionismului Åi revanÅismului. De aceea Mica ÃnÅ£elegere era decisÄ sÄ acÅ£ioneze ferm pentru a pÄstra ordinea politicÄ, juridicÄ Åi teritorialÄ instituitÄ dupÄ rÄzboi. Pentru prima datÄ se impune la conferinÅ£a de pace de la Lausanne, unde reuÅeÅte sÄ se afirme, susÅ£inutÄ fiind Åi de statele mici Åi mijlocii. Se poate spune cÄ Mica ÃnÅ£elegere a fost efectiv a cincea mare putere europeanÄ. [2]
Acordurile de la Locarno. Afirmarea fascismului Åi nazismului în Europa
Un capitol important din istoria Micii ÃnÅ£elegeri l-a constituit combaterea agresivitÄÅ£ii crescânde a nazismului Åi fascismului, care începe odatÄ cu semnarea acordurilor de la Locarno dintre Marea Britanie Åi FranÅ£a pe deoparte Åi Germania pe de altÄ parte. Ca rÄspuns, Mica ÃnÅ£elegere creeazÄ un Locarno central european Åi încearcÄ crearea unui Locarno balcanic, care sÄ marginalizeze influenÅ£a marilor puteri Åi sÄ afirme principiile SocietÄÅ£ii NaÅ£iunilor: egalitatea în drepturi a statelor participante, garantarea integritÄÅ£ii teritoriale, rezolvarea litigiilor prin arbitraj.
Atitudinea concesivÄ faÅ£Ä de Germania a dus inevitabil la manifestarea veleitÄÅ£ilor acesteia faÅ£Ä de Austria Åi apoi a ofensivei cÄtre Europa centralÄ. Pe de altÄ parte, Italia era deosebit de iritatÄ de iniÅ£iativele Micii ÃnÅ£elegeri. Mussolini rupe tratatul de pace cu Iugoslavia Åi anexeazÄ Fiume, cÄruia tratatul de pace îi asigura statutul de oraÅ liber. Ãn aceste condiÅ£ii Mica ÃnÅ£elegere este nevoitÄ sÄ treacÄ la mÄsuri serioase de autoapÄrare.
Consolidarea economicÄ Åi militarÄ a Micii ÃnÅ£elegeri
La conferinÅ£a de la Ioachymow din 1927, cele trei state decid elaborarea unui plan economic comun. Fiecare stat îÅi pÄstra suveranitatea, dar urmau sÄ fie înlÄturate slÄbiciunile economice din interiorul alianÅ£ei, pânÄ atunci axatÄ mai mult pe latura politicÄ Åi diplomaticÄ. Sunt semnate numeroase tratate economice bilaterale. Cooperarea economicÄ s-a adâncit odatÄ cu înfiinÅ£area în 1933 a Consiliului Economic al alianÅ£ei. Erau vizate aplicarea de tarife preferenÅ£iale între cele trei state, un sistem de contingentare, colaborarea în industrie Åi agriculturÄ, camere de comerÅ£ mixte, unificarea tarifelor pe cÄile ferate, colaborarea în navigaÅ£ia aerianÄ Åi maritimÄ. Era urmÄritÄ circulaÅ£ia rapidÄ a obiectelor de aprovizionare Åi a armamentului. Cehoslovacia a propus formarea unui cartel industrial care sÄ facÄ faÅ£Ä marilor carteluri internaÅ£ionale. România acorda Cehoslovaciei o zonÄ franco-porto la GalaÅ£i. S-au mai luat mÄsuri de îmbunÄtÄÅ£ire a navigaÅ£iei pe DunÄre, a comunicaÅ£iilor feroviare, aeriene, poÅtale, telefonice, telegrafice Åi radiofonice. Ãn ce priveÅte colaborarea pe latura militarÄ, fiecare stat a pus la punct un plan amÄnunÅ£it de mobilizare economicÄ Åi industrialÄ Ã®n caz de rÄzboi. Toate aceste mÄsuri au iritat Germania Åi Italia, care considerau cÄ astfel statele alianÅ£ei duceau o politicÄ agresivÄ.
DestrÄmarea Micii ÃnÅ£elegeri
Cu toate eforturile depuse pentru menÅ£inerea pÄcii, dupÄ 1936 principiul forÅ£ei se impune definitiv în relaÅ£iile internaÅ£ionale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste Åi revizioniste. Germania Åi Italia reuÅesc sÄ spargÄ solidaritatea alianÅ£ei Åi conving Iugoslavia sÄ semneze pacte separate cu Bulgaria Åi Italia. Ãn acest climat tensionat se constituie un nou Directorat în patru. Sub presiunea Marii Britanii Åi a FranÅ£ei, România Åi Cehoslovacia se vÄd nevoite sÄ adopte o atitudine concesivÄ faÅ£Ä de Ungaria horthystÄ, sperând astfel sÄ Ã®Åi salveze integritatea teritorialÄ. Ãn 1938 Germania anexeazÄ Austria, bizuindu-se pe aceeaÅi politicÄ concesivÄ a Marii Britaniei Åi a FranÅ£ei. Ãn fine, dupÄ mai multe eforturi disperate de a-Åi pÄstra integritatea Åi de a menÅ£ine principiul dreptului în relaÅ£iile internaÅ£ionale, prin Acordurile de la MÃŒnchen din 29 septembrie 1938, Directoratul european în patru distruge Mica ÃnÅ£elegere. Ãn acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia Åi va atrage mai târziu România în rândurile Axei.
Bibliografie
ï§ Campus, Eliza, Mica ÃnÅ£elegere, Editura ÅtiinÅ£ificÄ, BucureÅti, 1968
ï§ Campus, Eliza, Mica ÃnÅ£elegere (ediÅ£ia a II-a), Editura Academiei Române, BucureÅti, 1997 ISBN 973-27-0558-2 247 p.
ï§ Gusti Dimitrie, Enciclopedia României. Vol.3 Economia, 1938 pp.994-998
ï§ Vanku, Milan, Mica ÃnÅ£elegere Åi politica externÄ a Iugoslaviei, Editura PoliticÄ, BucureÅti, 1979
Note
1. Jump upâ Campus, Eliza, 1997, p.9-15. Spre deosebire de concepÅ£ia care a prevalat pânÄ dupÄ 1989, Eliza Campus, în ediÅ£ia revizuitÄ a lucrÄrii Mica ÃnÅ£elegere din 1997 susÅ£ine cÄ organizaÅ£ia a avut un caracter federal. Istorici precum Florin Constanin, Ion Chiper Åi Cristian PopiÅ