Viorel Georgescu

Îmi e dor de Bucureștiul de alta dată ,un chef cu lăutari,la o crâșmă din Obor,său la ,, Cuțitul de argint" ( mai sus de Adesgo),Berlin (desființat),Budapesta ( e sala de jocuri) de ,,Geamuri multe"( pe Viilor) ,,Încurcă drumuri"(Metalurgiei cu Brâncoveanu) ? ,Minis,Capsa,Lido...chiar și în Gara de nord era un restaurant select ....cei mai in vârstă știu ce spun ..??❤️

Versuri George Topârceanu - "Rapsodii de toamnă" I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele. Toate florile şoptiră, Întorcându-şi feţele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coţofană Fără ocupaţie A adus o veste-n goană Şi-a făcut senzaţie: Cică-n munte, la povarnă, Plopii şi răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Şi-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toţi ciulinii pe cărare Fug cuprinşi de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaştină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baştină Şi din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din şanţuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-şi săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ţie-o cuvântare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Şi din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lişiţele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la faţa locului. Un ţânţar, nervos şi foarte Slab de constituţie, În zadar vrea să ia parte Şi el la discuţie. Când deodată un erete, Poliţai din naştere, Peste baltă şi boschete Vine-n recunoaştere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranţa statului... De emoţie, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Îşi îndreaptă talia. Trei petunii subţirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?... " Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au să-i cadă în ţărână Dinţii, de mizerie. Şi cu galbena ei zdreanţă Stă-n lumina matură, Ca un talger de balanţă Aplecat pe-o latură... Între gâze, fără frică Se re-ncep idilele. Doar o gărgăriţă mică, Blestemându-şi zilele, Necăjită cere sfatul Unei molii tinere, Că i-a dispărut bărbatul În costum de ginere. Împrejur îi cântă-n şagă Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro dragă! " Unde să-l mai caute? L-a găsit sub trei grăunţe Mort de inaniţie. Şi-acum pleacă să anunţe Cazul la poliţie. IV Buruienile-ngrozite De-aşa vremi protivnice Se vorbiră pe şoptite Să se facă schivnice. Şi cum ştie-o rugăciune Doamna măsălariţă, Tot soborul îi propune S-o aleagă stariţă. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. Vezi! de-aceea mătrăguna A-nvăţat un brusture Să le spuie-n faţă una Care să le usture!... Jos, pe-un vârf de campanulă Pururea-n vibraţie, Şi-a oprit o libelulă Zborul plin de graţie. Mic, cu solzi ca de balaur, Trupu-i fin se clatină, Giuvaer de smalţ şi aur Cu sclipiri de platină. V Dar deodată, pe coline Scade animaţia... De mirare parcă-şi ţine Vântul respiraţia. Zboară veşti contradictorii, Se-ntretaie ştirile... Ce e?... Ce e?... Spre podgorii Toţi întorc privirile. Iat-o!... Sus în deal, la strungă, Aşternând pământului Haina ei cu trenă lungă De culoarea vântului, S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor, Spaima florilor şi Doamna Cucurbitaceelor... Lung îşi flutură spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste şolduri triumfale Haina iluzorie. Apoi pleacă mai departe Pustiind cărările, Cu alai de frunze moarte Să colinde zările Gâze, flori întârziate! Muza mea satirică V-a-nchinat de drag la toate Câte-o strofă lirică. Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristeţe Iremediabilă...

La 13 septembrie 1848 Bătălia din Dealul Spirii ( pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman. cinstire eroilor , respect pompierilor militari

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.A fost îngropat cu funeralii naționale la 13 septembrie în Panteonul Moților de la Țebea, jud. Hunedoara, lângă "Gorunul lui Horea". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană[117]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu[117]. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat "erou al națiunii"[118]. Înmormântarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din Țebea, după dorința lui Avram Iancu[118]. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia[119]. Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre Țebea. Pe tot parcursul s-a cântat "Marșul lui Iancu" și "Deșteaptă-te, române!". Când primii oameni intrau în Țebea, ultimii din coloană abia porneau din Baia de Criș. În fruntea convoiului mergea un tânăr cu un drapel în culorile românești roșu-galben-albastru, drapate în negru[120]. În momentul în care sicriul a fost coborât în groapă, s-au tras salve de pușcă, în semn de onoruri militare[120]. Crucea de piatră a fost donată de preotul român Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscripționat simplu: "AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1849-9. +1872"[121] Necrologul lui Avram Iancu din "Telegraful român" spune:"viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale"[122].

La multi ani celor ce poartă numele sfântilor Ioachim și Ana.. Pe 9 septembrie, imediat după marele praznic al Naşterii Maicii Domnului, Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria. Ioachim, tatal Fecioarei Maria, era din neamul imparatesc al lui David, din semintia lui Iuda. Ana, sotia lui Ioachim a fost fiica lui Matan si sora cu Iacov, cu Maria, mama Salomeii – sotia lui Zevedei si cu Sovi, care a nascut pe Elisabeta, mama Sfantului Ioan Botezatorul.?

La multi ani ! celor ce poarta numele Sf. Ana.?

La 8 septembrie 1866, s-a născut George Coşbuc, poet, membru al Academiei Române; publicist (revista "Semănătorul", "Viaţa Literară"); traducător: "Odiseea", "Eneida", "Divina Comedie"; poezii: "Nunta Zamfirei", "Noi vrem pământ!", " Trei, Doamne, şi toţi trei", "Paşa Hassan", "Iarna pe uliţă". (n. 8/20 septembrie 1866; data de 8 septembrie este cea dată de poet) (m. 9 mai 1918)

Nasterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care incepe la 1 septembrie. Fecioara Maria s-a nascut din parinti foarte inaintati in varsta, Ioachim si Ana, ca rod al rugaciunii lor. Tatal ei era din semintia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului este prezenta si la copti si la sirieni, separati de Biserica Ortodoxa dupa al patrulea sinod ecumenic, ceea ce denota ca inceputul ei trebuie pus intre sinodul trei ecumenic (431) si sinodul al patrulea (451). Aceasta sarbatoare a fost adoptata in Apus in vremea papei Serghie I (687-701).

??? A fost o personalitate a lumii muzicale românești care a rezistat timpului. Ne-a învățat să-i acceptăm slăbiciunile și a reușit să-și lase amprenta timbrului vocal în memoria fiecăruia dintre noi. Născut: 2 octombrie 1939, Comuna Aliman Decedat: 8 septembrie 2004, București A urmat un lung sir de slagare: „Țărăncuță, țărăncuță”, „Nici o lacrimă”, „Nu-ți șade bine când plângi”, „Nu m-am gândit la despărțire”, „Oare, oare, îți pare rău”, „În rândul patru”, „Drumurile noastre”. Dan Spătaru a bătut recordul la aplauze când era în Cuba: 16 minute și 19 secunde. „Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!” Dan Spătaru a murit în urma unui infarct. Peste zece mii de oameni s-au dus la înmormântarea lui.

La multi ani! celor ce poartă numele de Maria ( și derivate) ?

Pe 7 septembrie 1907 moare la Câmpina Bogdan Petriceicu Hasdeu .A fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Cele mai remarcabile „Ion Vodă cel Cumplit”, „Răzvan și Vidra”, „Istoria critică a românilor”, „Cuvente din bătrâni”, „Arhivă istorică a României” Cunoscut pentru Cea mai mare personalitate a culturii române din toate timpurile

La 6 septembrie 2004 a decedat Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, județul Râmnicu-Sărat ) a fost un general de armată și profesor de matematică român. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie.

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891, Paris), om politic, istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, membru fondator al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Academiei Române. Colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern. Preşedinte al Consiliului de miniştri, titular la Ministerul de Interne şi Ministerul de Externe, Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale. În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România îşi cucereşte Independenţa de stat. Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal. Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. Drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la dezvoltarea culturii, a fost ales preşedinte al Academiei Române.

Fotografie din galeria profilului.

La 5 septembrie 1858 s-a născut ALEXANDRU VLAHUȚĂ ( Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București). A fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Proză Modificare 1886 - Nuvele 1892 - Din goana vieții 1894 - Dan 1895 - Un an de luptă 1895 - Icoane șterse (Nuvele și mintiri) 1897 - În vâltoare 1899 - Clipe de liniște 1901 - România pitorească 1908 - Din trecutul nostru 1908 - Din durerile lumii 1909 - File Rupte 1910 - Pictorul N. I. Grigorescu Poezie Modificare 1887 - Poezii 1894 - Poezii vechi și nouă 1895 - Iubire 1904 - Poezii (1880-1904) 1909 - Poezii (1880-1908) 1911 - La gura sobei 1914 - Dreptate 1915 - Poezii (1880-1915)

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.