Foto
La România
Bogdan Petriceicu Hasdeu
Allons, enfants de la patrie!
Purtând pe trup înfipta ghearÄ
Åi-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sÄrmana Å£arÄ,
RÄmasÄ-n voie la strÄin,
D-abia putând sÄ mai respire,
Mereu lovitÄ de cÄlÄiâ
De ce te plângi c-a-ta peire
ÃÅ£i vine de la fii tÄi?
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Trecut-au vagabunde gloate
Prin ospÄtosul tÄu ogor,
Åi Å£i-au lÄsat în urmÄ toate
GogoÅi de vierme rozÄtor!
Un venetic îţi dÄ cu peatrÄ,
ÃÅ£i dÄ un altul cu ciomag,
PrimiÅ£i la masÄ Åi la vatrÄ
Ãn loc sÄ zacÄ lângÄ prag!
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Ei nu-Å£i sunt fii. PriveÅte-i bine:
CunoaÅte-Å£i laptele din sân
Åi din nÄpârcele strÄine
Alege puiul de român!
Nu blÄstÄma victima frunzÄ,
Ci scutur-o de negrii gâzi:
Ãn foi sÄ nu se mai ascunzÄ
Cumplita droaie de omizii
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Deschide cronica strÄbunÄ
La anii marilor nevoi,
Când soartea fulgerÄ Åi tunÄ
Potop Åi flacÄrÄ pe noi:
SÄ vezi c-acea grozavÄ ciumÄ,
Ce-n veci de veci te-a otrÄvit
Å-acuma iarÄÅi te sugrumÄâ
E veneticul înfiat!
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Românul geme-n bÄtÄturÄ
Pe când strÄinii chiuiesc
Åi urlÄ cântece de urÄ,
Sugând pÄmântul românesc!
Iar tu, o scumpo Românie,
Tu nu Åtii singurÄ ce zici,
Lovind,pe fii-ţi cu mânie
Ãn loc sÄ baÅ£i pe venetici!
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Sunt mulÅ£i românii prin cÄtune,
Sunt mulţi ca stelele din cer,
Dar norul greu când îi supune
Luceferii în ceaÅ£Ä pier!
Sunt mulţi românii în tot locul,
Sunt mulÅ£i ca floarea din grÄdini,
Dar nu s-a dezvÄlit bobocul
Impedecat de mÄrÄcini!
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
De vrei sÄ scapi duioasa razÄ
A mii de stele româneÅti,
Tu norul ce le-nmormânteazÄ
Din cerul Å£Ärei sÄ-l goneÅti!
De vrei sÄ smulgi plÄpânda floare
Din buruieni Åi din scaieÅ£i,
Tu-i fÄ curând un loc la soare:
Hai darÄ la plivit, bÄieÅ£ii
O nu Åi nu, iubito mamÄ!
Acei ce roabÄ te-au trÄdat
Prin furtiÅag români se cheamÄ,
Mânjind un nume uzurpat!
Columna lui Traian, an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871