Viorel Georgescu

5 iulie ,un minut de istorie... 328: Inaugurarea oficială a podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava (Corabia), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius. 1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. 1770: Începe bătălia de la Chesma între Imperiul Rus și Imperiul Otoman finalizată după două zile cu victoria rusă. 1809: Are loc Bătălia de la Wagram, cea mai mare confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții. Forțele lui Napoleon I înfrâng armatele imperiale habsburgice, comandate de arhiducele Carol de Austria. 1811: Venezuela a devenit primul stat sud-american care și-a proclamat independența față de Spania. 1830: Franța invadează Algeria. 1865: A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză în Marea Britanie: 2 mile/h (3,2 km/h) în oraș și 4 mile/h (6,4 km/h) la țară. 1870: Incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 morți și 60.000 persoane rămase fără locuințe. 1884: Germania intră în posesia Camerunului. 1941: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți. 1943: Bătălia de la Kursk–Orel–Belgorod, încheiată la 23 august, desăvârșește cotitura radicală în desfășurarea celui de-Al Doilea Război Mondial, începută la Stalingrad în 1942. 1946: La Paris au fost prezentați primii bikini. 1954: BBC difuzează primul său buletin de știri de televiziune. 1954: Elvis Presley înregistrează primul său single, That's All Right, la Sun Records din Memphis, Tennessee. 1958: Prima ascensiune a vârfului Gasherbrum I - al 11-lea ca înălțime din lume. 1959: Președintele Indoneziei, Ahmed Sukarno, a dizolvat parlamentul și și-a asumat puteri depline, instalând propria-i dictatură. În 1962 s-a declarat președinte pe viață. S-a retras din funcție în 1967. 1962: Algeria devine independentă față de Franța. 1965: Proclamarea noii Constituții a statului Honduras. 1965: Marea soprană Maria Callas a realizat o nouă performanță cântând în opera "Tosca" de Giacomo Puccini la "London's Covent Garden". 1969: La un concert în aer liber gratuit din Hyde Park din Londra, The Rolling Stones îl comemorează pe fondatorul trupei, Brian Jones, care a murit cu două zile mai devreme la vârsta de 27 de ani. 1973: Ministrul apărării Juvénal Habyarimana îl răstoarnă pe verișorul său Grégoire Kayibanda din funcția de președinte al Ruandei într-o lovitură de stat și stabilește o dictatură care va dura 20 de ani. 1975: Capul Verde își câștigă independența față de Portugalia. 1980: Jucătorul de tenis suedez Björn Borg câștigă a cincea finală de la Wimbledon și devine primul jucător de tenis de sex masculin care a câștigat campionatatul de cinci ori la rând (1976–1980). 1989: În Statele Unite se difuzează primul episod al serialului Seinfeld. 1995: Armenia își adoptă constituția, la patru ani după independența de Uniunea Sovietică. 1996: S-a născut Dolly, prima oaie clonată din lume. 1999: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului) începe să se mute oficial din Bonn, la Berlin. 2004: În Indonezia au avut loc primele alegeri prezidențiale directe. Scrutinul, desfășurat după șase ani de la căderea dictatorului Suharto, s-a încheiat cu alegerea generalului Susilo Bambang Yudhoyono în funcția de președinte al țării. 2009: Sunt descoperite primele părți din Tezaurul de la Staffordshire, cea mai mare descoperire de tezaur până în prezent din timpul anglo-saxonilor. Tezaurul este alcătuit din peste 3.500 de articole, însumând un total de 5,1 kg de aur, 1,4 kg de argint și aproximativ 3.500 de bijuterii de granat.[1] 2016: Sonda spațială, Juno, a intrat pe orbita planetei Jupiter, după ce a fost lansată la 5 august 2011 de la Cape Canaveral.

S-au născut pe 4 iulie...?? 1546: Murat al III-lea, sultan otoman (d. 1595) 1715: Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (d. 1769) 1767: Kyokutei Bakin, scriitor japonez (d. 1848) 1790: George Everest, geograf englez (d. 1866) 1799: Oscar I al Suediei, rege al Suediei și Norvegiei (d. 1859) 1801: Infanta Isabel Maria a Portugaliei (d. 1876) 1804: Nathaniel Hawthorne, scriitor american (d. 1864) 1807: Giuseppe Garibaldi, general și om politic italian (d. 1882) 1854: Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de microbiologie, membru al Academiei Române (d. 1926) 1872: Calvin Coolidge, al 30-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1933) 1886: Alice Călugăru, poetă română (d. 1933) 1897: Costică Acsinte, fotograf român (d. 1984) 1900: Robert Desnos, scriitor și jurnalist francez (d. 1945) 1908: Aurelio Peccei, industriaș italian (d. 1984) 1910: Gloria Stuart, actrița americană (d. 2010) 1911: Victor Nadolschi, astronom român (d. 1996) 1918: Johnnie Parsons, pilot american (d. 1984) 1923: Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman, scriitor român (d. 2008) 1924: Eva Marie Saint, actor american 1926: Alfredo Di Stéfano, fotbalist și antrenor de fotbal argentiniano-spaniol (d. 2014) 1927: Gina Lollobrigida, actriță italiană 1927: Neil Simon, scriitor american (d. 2018) 1927: Jim McWithey, pilot american (d. 2009) 1928: Giampiero Boniperti, fotbalist italian 1931: Stephen Boyd (William Miller), actor american (d. 1977) 1938: Bill Withers, muzician american (d. 2020) 1943: Elisabeta Jar, actriță română 1948: René Arnoux, pilot francez 1948: Claudine Bertrand, scriitoare canadiană 1949: Horst Seehofer, politician german 1952: Vladimir Tismăneanu, politolog român 1960: Cristina Țopescu, editor și prezentator de televiziune (d. 2020) 1960: Roland Ratzenberger, pilot austriac 1964: Elie Saab, designer libanez 1973: Tony Popovic, fotbalist australian

Semnificația zilei de 4 iulie: 1054: O supernovă, numită SN 1054, este observată de către chinezi, japonezi, americanii nativi și astronomii persani arabi ca fiind suficient de luminoasă pentru a fi văzut în timpul zilei. Resturile sale formează Nebuloasa Crabului. 1456: Sultanul Mehmed al II-lea încearcă printr-o campanie fulger să subjuge Regatul Ungariei. Începe Asediul Belgradului și a fortăreței sale puternice de graniță însă în timpul nopții de 22 spre 23 iulie sultanul învins și-a retras restul trupelor și s-a întors la Constantinopol. 1534: Christian al III-lea este proclamat rege al Norvegiei și Danemarcei la biserica din orașul Rye. De domnia lui se leagă implementarea reformei protestante în această zonă. 1776: A fost adoptat documentul numit Declarație de independență a Statelor Unite ale Americii prin ratificarea sa de către Congresul Continental, prima entitate conducătoare a noului stat creat. 1826: Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite, moare în aceeași zi cu John Adams, al 2-lea președinte al Statelor Unite, la cea de-a 15-a aniversare a adoptării Declarației de Independență a Statelor Unite. 1827: Sclavia este abolită în statul New York. 1864: Decret domnesc privind înființarea Universității din București, care reunea într-un singur corp facultățile de Drept, Științe și Litere. Primul rector a fost juristul Gh. Costaforu. (4/16) 1876: S-a creat, la București, "Societatea Națională de Cruce Roșie din România". La 23 august același an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internațional al Crucii Roșii de la Geneva. (4/16) 1898: Cu puțin timp înainte de ora cinci dimineața, nava franceză de pasageri La Bourgogne se scufundă după ce s-a ciocnit cu nava britanică de navigație Cromartyshire, la sud de insula Sable, în timpul unei cețe dense. Din cele 730 de persoane aflate la bord, doar 173 supraviețuiesc, printre care o singură femeie din 300 câte se aflau pe navă; toți copii au pierit. 1914: La Viena au loc funeraliile Arhiducelui Franz Ferdinand și ale soției sale Sofia, la șase zile după asasinarea lor la Sarajevo. 1918: Sultanul Mehmed al V-lea moare la vârsta de 73 de ani și este urmat la tronul Imperiului Otoman de fratele său, Mehmed al VI-lea. El va fi ultimul sultan al Porții. 1928: Marea Britanie: Este acordat dreptul deplin de vot pentru femei. 1941: Trupele naziste au masacrat oameni de știință polonezi și scriitori în orașul Lwów (astăzi Liov, în Ucraina). 1946: România și Marele Ducat al Luxemburgului au reluat relațiile diplomatice la nivel delegație. 1950: Prima emisie a postului de radio Europa Liberă. 1954: Germania câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Elveția pentru prima dată - 3:2 cu Ungaria. 1957: S-a înființat, la București, Arhiva Națională de Filme. 1960: A fost inaugurat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. 1970: România și Costa Rica au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă. 1987: A intrat în funcțiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiți. 1987: În Franța, fostul șef al Gestapo-ului Klaus Barbie (poreclit "Măcelarul din Lyon") este condamnat pentru crime împotriva umanității la închisoare pe viață. 1997: Nava spațială americană Pathfinder a aterizat pe Marte. 1998: Japonia lansează sonda Nozomi pe Marte, și se alătură, astfel, Statelor Unite și Rusia în lista națiunilor care explorează spațiul. 1999: Doi jefuitori de situri arheologice au găsit în Germania Discul ceresc de la Nebra, care este considerat a fi cea mai veche reprezentare concretă din lume a cerului. 2005: Sonda spațială NASA Deep Impact a observat impactul unui proiectil lansat de acesta pe cometa Tempel 1. 2006: Coreea de Nord testează patru rachete cu rază scurtă, una cu rază medie și una cu rază lungă de acțiune Taepodong-2. Conform relatărilor, racheta cu rază lungă de acțiune Taepodong-2 a eșuat în aer deasupra Mării Japoniei. 2009: Coroana Statuii Libertății se redeschide pentru public, după opt ani de închidere din motive de securitate în urma atacurilor din 11 septembrie 2001.

Semnificația zilei de 3 iulie: 324: Bătălia de la Adrianopole: Constantin I îl înfrânge pe Licinius, care fuge din Bizanț. 987: Hugo Capet este încoronat rege al Franței, primul din dinastia capețiană, dinastie ce va conduce Franța până în 1328; linia va fi succedată de ramuri ale dinastiei capețiene: Valois și Bourbon care au domnit până la Revoluția franceză din 1792. 993: Prima atestare documentară a orașului Potsdam. 1608: Exploratorul francez Samuel de Champlain a înființat orașul Quebec (Canada). A fost numit "părintele Noii Franțe" și a ocupat funcția de guvernator până la moarte. 1849: Trupele de intervenție franceză și spaniolă cuceresc Roma și restabilesc Statele Papale. Republica Romană este abolită cu forța. 1863: Războiul civil american - Ziua finală a Bătăliei de la Gettysburg, descrisă drept punctul de cotitură al războiului,[1][2] și care se încheie cu victoria Uniunii. 1866: Războiul austro-prusac este decis de Bătălia de la Königgrätz, care se termină cu victoria prusacilor și va duce la preluarea de către Prusia a națiunii germane proeminente din Imperiul austriac. 1886: Inginerul german Karl Benz dezvăluie oficial "Benz Patent Motorwagen", privit ca primul automobil, un vehicul conceput pentru a fi propulsat de un motor. 1898: Joschua Slocum devine primul navigator solitar care realizează înconjurul complet al Pământului. 1928: John Logie Baird englez a enunțat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori. 1940: Atacul de la Mers-el-Kébir: În Operațiunea Catapult, un grup naval britanic a distrus o mare parte a flotei franceze pentru a evita ca aceasta să cadă în mâinile germanilor. 1941: Al Doilea Război Mondial: Stalin își anunță planul canicular împotriva invaziei germane. 1944: Al Doilea Război Mondial: Minsk este eliberat de sub controlul nazist de trupele sovietice în timpul Operațiunii Bagration. 1988: Podul Fatih Sultan Mehmet din Istanbul, Turcia este finalizat, oferind a doua conexiune între continentele Europa și Asia peste Bosfor. 1990: Adunarea generală a Academiei Române reprimește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s–a retras această calitate sau care au fost privați de ea pe nedrept între 1948–1989. 1992: Hunedoara a fost primul județ al României primit ca membru în cadrul Ansamblului Regiunilor Europei. 2013: Președintele Egiptului Mohamed Morsi este răstrurnat de la putere de o lovitură militară după patru zile de proteste în întreaga țară care solicită demisia lui Morsi. Președintele Curții Constituționale Supreme din Egipt, Adly Mansour este declarat președinte în exercițiu.

Accidentul feroviar de la Vintileanca a avut loc pe data de 2 iulie 1923, când un tren accelerat care venea de la București și se îndrepta spre Iași s-a ciocnit, în stația Vintileanca, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni și rănirea a 105 persoane, conform rapoartelor finale ale autorităților. La data accidentului, presa dădea cifre și mai mari.Ancheta care a urmat a stabilit că numeroși călători au murit deoarece călătoreau pe acoperișuri, scări și tampoane și că vinovat de producerea accidentului a fost acarul Ion Păun.[1] Responsabilii pentru sistemul care a făcut posibil accidentul au fost dezvinovățiți, iar de atunci „acarul Păun” indică persoana asupra căreia se aruncă greșelile altora.[2] Presa vremii a declanșat o adevărată campanie în jurul acestui caz, iar ținta lor a vizat demiterea ministrului Traian Moșoiu și a întregului guvern. Din primele cercetări personalul din stația Vintileanca a fost identificat ca vinovat.[4] La momentul accidentului, șeful gării se afla chiar în tren, nefiind la lucru. Din acest motiv, responsabilitatea sa a fost trecută cu vederea, pentru că și el a devenit victimă a evenimentului, fiind grav rănit.[4] Astfel, singura persoană care a fost trasă la răspundere a fost acarul Ion Păun, celălalt angajat al stației, care trebuia să schimbe macazul; el a fost condamnat la închisoare. Totuși, dimensiunile impresionante ale accidentului au avut la bază un cumul de cauze și circumstanțe nefericite. Astfel, pentru că avea o întârziere de cinci minute, mecanicul trenului de persoane a plecat rapid din gara Mizil, intrând la locul accidentului cu o viteză de 50 km/h. O viteză mai mică ar fi făcut ca evenimentul să fie unul minor și poate fără victime. Rezultatul coliziunii a fost distrugerea a șase vagoane ale trenului de marfă și, cel mai grav, a două vagoane de clasa a III-a, a unui vagon poștal și a unuia de bagaje din garnitura trenului accelerat. Distrugerea celor două vagoane de călători – supraaglomerate, ca toate trenurile timpului – a avut drept consecință principală numărul mare de morți și răniți. Între aceștia, numeroși săteni și numeroși soldați, care călătoreau cu trenul respectiv.?