Viorel Georgescu

La 12 mai 1945 - Armata română şi-a încheiat participarea la cel de-Al Doilea Război Mondial. Efectivele sale angajate în luptă s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanţi

✔️ 9 mai 1877 - declarația ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în Camera Deputaților: “Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” ... în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților și se proclamă Independența de Stat a României. ✔️ 10 mai 1877 senatul a votat „Legea independentei”. Aceasta a fost promulgata imediat de către regele Carol I.

Pe 9 mai 1895 s-a născut Lucian Blaga, filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar ÅŸi diplomat

MOTTO : "În data de 9 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul "Afacerilor Străine", Mihail Kogălniceanu, a declarat: "Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă!". !!!" (...) Deci, La leat 2018, sec. XXI, Mil. III, "(...) dară voi, voi ... epigonii !!!", voi ce puteţi să spuneţi că aţi făcut pentru / din "naţiunea cea liberă şi independentă" în ultimii 30 de ani ?! Cu ce vă puteţi "lăuda" ?!!

El-Zorab - George Coşbuc La paşa vine un arab, Cu ochii stinşi, cu graiul slab. - "Sunt, paşă, neam de beduin, Şi de la Bab-el-Manteb vin Să vând pe El-Zorab. Arabii toţi răsar din cort, Să-mi vadă roibul, când îl port Şi-l joc în frâu şi-l las în trap! Mi-e drag ca ochii mei din cap Şi nu l-aş da nici mort. Dar trei copii de foame-mi mor! Uscat e cerul gurii lor; Şi de amar îndelungat, Nevestei mele i-a secat Al laptelui izvor! Ai mei pierduţi sunt, paşă, toţi: O, mântuie-i, de vrei, că poţi! Dă-mi bani pe cal! Că sunt sărac! Dă-mi bani! Dacă-l găseşti pe plac, Dă-mi numai cât socoţi! El poartă calul, dând ocol, În trap grăbit, în pas domol, Şi ochii paşei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind Stă mut, de suflet gol. - "O mie de ţechini primeşti? - "O, paşă, cât de darnic eşti! Mai mult decât în visul meu! Să-ţi răsplătească Dumnezeu, Aşa cum îmi plăteşti! Arabul ia, cu ochii plini De zâmbet, mia de ţechini - De-acum, de-acum ei sunt scăpaţi, De-acum vor fi şi ei bogaţi, N-or cere la străini! Nu vor trăi sub cort în fum, Nu-i vor cerşi copiii-n drum, Nevasta lui se va-ntrema; Şi vor avea şi ei ce da Săracilor de-acum! - El strânge banii mai cu foc, Şi pleacă, beat de mult noroc, Şi-aleargă dus d-un singur gând, Deodată însă, tremurând, Se-ntoarce, stă pe loc. Se uită lung la bani, şi pal Se clatină, ca dus de-un val, Apoi la cal priveşte drept; Cu paşii rari, cu fruntea-n piept, S-apropie de cal. Cuprinde gâtul lui plângând Şi-n aspra-i coamă îngropând Obrajii palizi: - "Pui de leu, Suspină trist. Odorul meu, Tu ştii că eu te vând! Copiii mei nu s-or juca Mai mult cu frunze-n coama ta, Nu te-or petrece la izvor: De-acum smochini, din mâna lor, Ei n-or avea cui da! Ei nu vor mai ieşi cu drag Să-ntindă mâinile din prag, Să-i iau cu mine-n şea pe rând! Ei nu vor mai ieşi râzând În calea mea şirag! Copiii mei cum să-i îmbun Nevestei mele ce să-i spun, Când va-ntreba de El-Zorab Va râde-ntregul neam arab De bietul Ben-Ardun! Raira, tu, nevasta mea, Pe El-Zorab nu-l vei vedea De-acum, urmându-te la pas, Nici în genunchi la al tău glas El nu va mai cădea! Pe-Ardun al tău, pe Ben-Ardun, N-ai să-l mai vezi în zbor nebun Pe urma unui şoim uşor Ca să-ţi împuşte şoimu-n zbor; Nu-i vei pofti: Drum bun! Nu vei zâmbi, cum saltă-n vânt Ardun al tău în alb vestmânt; Şi ca să simţi sosirea lui Mai mult de-acum tu n-o să pui Urechea la pământ! O, calul meu! Tu, fala mea, De-acum eu nu te voi vedea Cum ţii tu nările-n pământ Şi coada ta fuior în vânt, În zbor de rândunea! Cum mesteci spuma albă-n frâu, Cum joci al coamei galben râu. Cum iei pământul în galop Şi cum te-aşterni ca un potop De trăsnete-n pustiu! Ştia pustiul de noi doi Şi zarea se-ngrozea de noi - Şi tu de-acum al cui vei fi? Şi cine te va mai scuti De vânturi şi de ploi? Nu vor grăi cu tine blând, Te-or înjura cu toţi pe rând Şi te vor bate,-odorul meu, Şi te-or purta şi mult, şi greu; Lăsa-te-vor flămând! Şi te vor bate,-odorul meu, Să mori tu, cel crescut de noi!... Ia-ţi banii, paşă! Sunt sărac, Dar fără cal eu ce să fac: Dă-mi calul înapoi! Se-ncruntă paşa: - "Eşti nebun? Voieşti pe ianiceri să-i pun Să te de-a câinilor? Aşa! E calul meu, şi n-aştepta De două ori să-ţi spun! - Al tău? Acel care-l crescu Iubindu-l, cine-i: eu ori tu? De dreapta cui ascultă el, Din leu turbat făcându-l miel? Al tău? O, paşă, nu! Al meu e! Pentru calul meu Mă prind de piept cu Dumnezeu - Ai inimă! Tu poţi să ai Mai vrednici şi mai mândri cai, Dar eu, stăpâne, eu? Întreagă mila ta o cer! Alah e drept şi-Alah din cer Va judeca ce-i între noi, Că mă răpeşti şi mă despoi, M-arunci pe drum să pier. Şi lumea te va blestema, Că-i blestem făptuirea ta! Voi merge, paşă, să cerşesc, Dar mila voastră n-o primesc - Ce bine-mi poţi tu da? Dă paşa semn. - "Să-l dezbrăcaţi Şi binele în vergi i-l daţi! Sar eunucii, vin, îl prind - Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii îngheţaţi... El scoate grabnic un pumnal, Şi-un val de sânge, roşu val De sânge cald a izvorât Din nobil-încomatul gât, Şi cade mortul cal. Stă paşa beat, cu ochi topiţi, Se trag spahiii-ncremeniţi. Şi-arabul, în genunchi plecat, Sărută sângele-nchegat Pe ochii-nţepeniţi. Să-ntoarce-apoi cu ochi păgâni Şi-aruncă fierul crunt din mâini: - "Te-or răzbuna copiii mei! Şi-acum mă taie, dacă vrei, Şi-aruncă-mă la câini! 9 mai 1918 George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918, București) a fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916

8 Mai 1945 Primul act al capitulării a fost semant la Reims, Franța, la ora 02:41 a zilei de 7 mai 1945. Capitularea necondiționată a forțelor germane a fost semnată de Generaloberst Alfred Jodl, din partea Oberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor Armate) și de reprezentantul noului Președinte al Reichului, Marele Amiral Karl Dönitz. Acest act al capitulării se aplica tuturor tuturor forțelor armate terestre, aeriene și navale care se aflau în acel moment sub controlul OKW-ului. În ciuda faptului că marea majoritate a comandanților militari germani s-au supus ordinului de capitulare dat de OKW, au existat și excepții. Cea mai importantă forță care a refuzat să capituleze a fost Grupul de Armate Centru de sub comanda mareșalului Ferdinand Schörner, care fusese promovat Comandant Suprem al Forțelor Armate (OKH) pe 30 aprilie prin testamentul lui Adolf Hitler. La fel ca și în cazul altor instituții din Germania Nazistă, controlul armatei era împărțită între OKW și OKH. Până în 1945, OKW a controlat toate forțele germane de pe toate teatrele de luptă, cu excepția celor de pe frontul de răsărit, care, până la sinuciderea sa, erau subordonate OKH-ului și prin acesta direct lui Hitler. Astfel, era neclar dacă Schörner se afla sau nu sub controlul OKW-ului pe 8 mai, sau dacă era nevoie ca Dönitz ori von Krosigk puteau/trebuiau să ordone lui Schörner să capituleze. Această dilemă a fost rezolvată pe calea armelor. Pe 8 mai, Schörner a părăsit postul său de comandă și a fugit în Austria. Uniunea Sovietică a organizat Ofensiva Praga, în timpul căreia o copleșitoare forță sovietică a fost aruncată în luptă împotriva Grupului de Armate Centru, care a fost forțat să capituleze pe 11 mai.[1] (Trupele sovietice au intrat în Praga pe 12 mai). După semnarea acestui act al capitulării, Înaltul Comandament a emis ordine către toate forțele armate de sub comanda sa, cerându-le să înceteze toate operațiunile exact la ora 23:01 Ora Europei Centrale a zilei de 8 mai 1945.[2][3] acest act al capitulării legaliza capitularea necondiținată a tuturor forțelor germane, punând astfel capăt războiului în Europa

8 MAI 1921 Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Socialist din România

Mi-am tras și eu geacă roșie ? Ce ..numai navetistul ! ?

Romania este violata , batjocorita ,muribunda nu se mai poate face nimic....ticalosii au acaparat puterea si nu prin votul romanilor ci prin masluirea votului ori de cate ori a fost nevoie... pentru ca cei interesati sa isi puna slugile la butoane... am trait vremuri bune, putini ani dar am trait liber pana in ,89 cand am fost vanduti la Malta si neocolonialismul franco-german a pus gheara pe aceasta tara..avem in fine o tara ca afara...o tara de nimic, oameni de nimic , fara cultura , fara istorie, fara traditii , fara economie , fara DUMNEZEU....noile generatii neinstruite si nepregatite nu reactioneaza la asaltul stapanilor asupra coloniei...Dumnezeu sa binecuvanteze generatiile viitoare , sa le lumineze drumul si sa-i ajute sa se scuture de acest cancer UE si de progresiti?

La 7 mai 1937 (51 de ani) Iași moare George Topârceanu scriitor român ?

La 7 mai 1938 (57 de ani) moare Octavian Goga scriitor,politician român?

Parcul Crâng Buzău ♥️?

Parcul Crâng Buzău ♥️?

Parcul Crâng Buzău ♥️?

Involuție ?

Pe 5 mai in 1821, a încetat din viaţă, pe insula Sfânta Elena, în exil, Napoleon Bonaparte. (n. 15 august 1769)

"Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea" William William Shakespeare William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564[1] - d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau "Lebăda de pe Avon" ("The Swan of Avon"). Lucrările sale au supraviețuit, incluzând și unele realizate în colaborare, opera sa fiind alcătuită din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse în aproape fiecare limbă vorbită și sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg. Multe dintre piesele sale au fost montate pe scena teatrului Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a cărui deviză era "Totus mundus agit histrionem", reluată în “Cum vă place“ sub forma metaforei lumii ca scenă de teatru: "All the world's a stage, And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances". "Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea"

LA MULTI ANI ! celor ce poarta numele Sf .Gheorghe.. Sfântul Gheorghe 23 aprilie. S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

22 aprilie ...ZIUA PAMANTULUI ... o zi pentru cel ce inca ne rabda ... O zi a PAMANTULUI pe care il distrugem cu indarjire si inconstienta in goana dupa bani...????

22 aprilie 1850 se naste Veronica Micle Poetă Veronica Micle, n. Ana Câmpeanu, a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu. Născută: 22 aprilie 1850, Năsăud Decedată: 3 august 1889, Mănăstirea Văratec

La 22 aprilie 1894 s-a născut scriitorul Camil Petrescu. A fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie şi poet. (Jocul ielelor, Suflete tari, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Teze şi antiteze) (m. 1957).

Câtă grație...♥️

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.