Foto
Mica รnลฃelegere
Reuniunea Consiliului Permanent al Micii รnลฃelegeri, Praga, 29 mai - 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard Beneลก ลi Bogoljub Jevtic
Mica รnลฃelegere (cunoscutฤ ลi sub numele Mica Antantฤ) a fost o organizaลฃie politicฤ defensivฤ, o alianลฃฤ รฎntre Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei ลi Regatul Romรขniei. Formatฤ รฎn 1920, Mica รnลฃelegere a avut ca scop menลฃinerea integritฤลฃii teritoriale a celor trei state, รฎn faลฃa pretenลฃiilor revizioniste ale Ungariei ลi a tendinลฃelor restauratoare ale Habsburgilor. Construitฤ pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeanฤ ลi a avut un pronunลฃat caracter federal[1] A constituit pentru mult timp un obstacol real รฎn faลฃa revizioniลtilor. Cu toate acestea nu a reuลit sฤ supravieลฃuiascฤ รฎnลฃelegerilor dintre marile puteri ลi a fost desfiinลฃatฤ รฎn 1938, ca urmare a Acordului de la Mรผnchen.
Premise
Mica รnลฃelegere a fost rezultatul situaลฃiei internaลฃionale nesigure de dupฤ primul rฤzboi mondial, รฎn care Societatea Naลฃiunilor abia fusese creatฤ, iar puterile รฎnvingฤtoare exercitau presiuni asupra aliaลฃilor mai mici. Mai mult, alianลฃa a fost grฤbitฤ de รฎncercarea de restaurare intreprinsฤ de Carol de Habsburg, dar ลi de planul francez de รฎntemeiere a unei confederaลฃii danubiene, care ar fi presupus o slฤbire a suveranitฤลฃii naลฃionale a celor trei state. Romรขnia, Cehoslovacia ลi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult ลi รฎn final au format o alianลฃฤ, pentru a impune respectarea tratatelor de pace ลi recunoaลterea pe plan internaลฃional a integritฤลฃii lor teritoriale.
รnfiinลฃarea
Primul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a Convenลฃiei de alianลฃฤ cehoslovaco-iugoslavฤ. รn aceeaลi lunฤ, ministrul de externe cehoslovac, Edvard Beneลก, s-a deplasat la Bucureลti, moment รฎn care Romรขnia ลi-a dat pentru prima oarฤ acordul de principiu faลฃฤ de o posibilฤ alianลฃฤ cu Cehoslovacia ลi Iugoslavia. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci, plฤnuia o alianลฃฤ mai mare care sฤ includฤ ลi Polonia ลi Grecia. Iugoslavia ลi Cehoslovacia erau ลi ele foarte favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianลฃฤ care se รฎnfiripa, avea susลฃinerea Franลฃei, Marii Britanii ลi, la รฎnceput, a Italiei. Proiectul alianลฃei celor 5 s-a lovit de neรฎnลฃelegerile cehoslovaco-poloneze, รฎntre care exista o disputฤ teritorialฤ. Cu toate acestea, Polonia s-a arฤtat foarte dispusฤ sฤ se alieze cu Romรขnia, astfel cฤ, la 3 martie 1921, la Bucureลti, cele douฤ ลฃฤri au semnat o Convenลฃie de alianลฃฤ defensivฤ romรขno-polonฤ ลi o Convenลฃie militarฤ. Era un pas prin care Romรขnia a รฎncercat ลi ea sฤ medieze disputa dintre Cehoslovacia ลi Polonia, รฎn scopul final de atragere a polonezilor รฎn alianลฃฤ, รฎnsฤ fฤrฤ un succes direct. รn fine, pe 23 aprilie se semneazฤ la Bucureลti Convenลฃia de alianลฃฤ defensivฤ romรขno-slovacฤ (intrฤ รฎn vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 se semneazฤ Convenลฃia de alianลฃฤ romรขno-iugoslavฤ, care consfinลฃeลte รฎnfiinลฃarea Micii รnลฃelegeri ca organizaลฃie politicฤ.
Activitatea Micii รnลฃelegeri
รncฤ de la รฎnceputul activitฤลฃii, organizaลฃia a รฎncercat sฤ atragฤ รฎn interiorul sฤu Polonia ลi Grecia. Mica รnลฃelegere devenise un punct de atracลฃie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun รฎnceput mฤsuri rapide ลi concrete pentru a crea o zonฤ central europeanฤ, aลa cum ลi-au propus รฎncฤ din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esenลฃial ca cele trei state sฤ acลฃioneze รฎn mod unitar. Principalul obstacol รฎl reprezentau cercurile revanลarde din Ungaria, Germania ลi Italia, care doreau desfiinลฃarea Micii รnลฃelegeri.
Reconstrucลฃia Austriei ลi Ungariei
Pentru a apฤra pacea ลi stabilitatea รฎn zonฤ ลi pentru a crea un spaลฃiu central european viabil, era imperativ ca cele douฤ state รฎnvinse, Austria ลi Ungaria, sฤ se redreseze economic, deoarece economiile Romรขniei, Cehoslovaciei ลi Iugoslaviei continuau sฤ fie interdependente cu cea austriacฤ ลi cea ungarฤ. รncฤ de la constituire, Mica รnลฃelegere a fฤcut demersurile necesare pe lรขngฤ Budapesta ลi Viena pentru a relansa cooperarea, รฎn special pe plan economic. รn acest sens, Romรขnia a renunลฃat la ipoteca datoratฤ de Ungaria, cu condiลฃia ca banii sฤ nu fie folosiลฃi รฎmpotriva alianลฃei, iar la 14 martie 1924, Franลฃa, Marea Britanie, Italia, Romรขnia, Cehoslovacia ลi Iugoslavia au semnat douฤ protocoale destinate reconstrucลฃiei financiare a Ungariei. รn ce priveลte Austria, protocoalele pentru reconstrucลฃia economicฤ a acesteia s-au semnat la Geneva, la 4 octombrie 1922, iar รฎn urmฤtorii ani au fost semnate numeroase acorduri de colaborare bilaterale รฎntre state.
Afirmarea pe arena internaลฃionalฤ
Pe plan internaลฃional, Mica รnลฃelegere s-a prezentat de la รฎnceput ca un grup unitar ลi solidar. Problema majorฤ cu care se confrunta era cฤ tratatele semnate de marile puteri dupฤ รฎncheierea rฤzboiului, lฤsau cale largฤ revizionismului ลi revanลismului. De aceea Mica รnลฃelegere era decisฤ sฤ acลฃioneze ferm pentru a pฤstra ordinea politicฤ, juridicฤ ลi teritorialฤ instituitฤ dupฤ rฤzboi. Pentru prima datฤ se impune la conferinลฃa de pace de la Lausanne, unde reuลeลte sฤ se afirme, susลฃinutฤ fiind ลi de statele mici ลi mijlocii. Se poate spune cฤ Mica รnลฃelegere a fost efectiv a cincea mare putere europeanฤ. [2]
Acordurile de la Locarno. Afirmarea fascismului ลi nazismului รฎn Europa
Un capitol important din istoria Micii รnลฃelegeri l-a constituit combaterea agresivitฤลฃii crescรขnde a nazismului ลi fascismului, care รฎncepe odatฤ cu semnarea acordurilor de la Locarno dintre Marea Britanie ลi Franลฃa pe deoparte ลi Germania pe de altฤ parte. Ca rฤspuns, Mica รnลฃelegere creeazฤ un Locarno central european ลi รฎncearcฤ crearea unui Locarno balcanic, care sฤ marginalizeze influenลฃa marilor puteri ลi sฤ afirme principiile Societฤลฃii Naลฃiunilor: egalitatea รฎn drepturi a statelor participante, garantarea integritฤลฃii teritoriale, rezolvarea litigiilor prin arbitraj.
Atitudinea concesivฤ faลฃฤ de Germania a dus inevitabil la manifestarea veleitฤลฃilor acesteia faลฃฤ de Austria ลi apoi a ofensivei cฤtre Europa centralฤ. Pe de altฤ parte, Italia era deosebit de iritatฤ de iniลฃiativele Micii รnลฃelegeri. Mussolini rupe tratatul de pace cu Iugoslavia ลi anexeazฤ Fiume, cฤruia tratatul de pace รฎi asigura statutul de oraล liber. รn aceste condiลฃii Mica รnลฃelegere este nevoitฤ sฤ treacฤ la mฤsuri serioase de autoapฤrare.
Consolidarea economicฤ ลi militarฤ a Micii รnลฃelegeri
La conferinลฃa de la Ioachymow din 1927, cele trei state decid elaborarea unui plan economic comun. Fiecare stat รฎลi pฤstra suveranitatea, dar urmau sฤ fie รฎnlฤturate slฤbiciunile economice din interiorul alianลฃei, pรขnฤ atunci axatฤ mai mult pe latura politicฤ ลi diplomaticฤ. Sunt semnate numeroase tratate economice bilaterale. Cooperarea economicฤ s-a adรขncit odatฤ cu รฎnfiinลฃarea รฎn 1933 a Consiliului Economic al alianลฃei. Erau vizate aplicarea de tarife preferenลฃiale รฎntre cele trei state, un sistem de contingentare, colaborarea รฎn industrie ลi agriculturฤ, camere de comerลฃ mixte, unificarea tarifelor pe cฤile ferate, colaborarea รฎn navigaลฃia aerianฤ ลi maritimฤ. Era urmฤritฤ circulaลฃia rapidฤ a obiectelor de aprovizionare ลi a armamentului. Cehoslovacia a propus formarea unui cartel industrial care sฤ facฤ faลฃฤ marilor carteluri internaลฃionale. Romรขnia acorda Cehoslovaciei o zonฤ franco-porto la Galaลฃi. S-au mai luat mฤsuri de รฎmbunฤtฤลฃire a navigaลฃiei pe Dunฤre, a comunicaลฃiilor feroviare, aeriene, poลtale, telefonice, telegrafice ลi radiofonice. รn ce priveลte colaborarea pe latura militarฤ, fiecare stat a pus la punct un plan amฤnunลฃit de mobilizare economicฤ ลi industrialฤ รฎn caz de rฤzboi. Toate aceste mฤsuri au iritat Germania ลi Italia, care considerau cฤ astfel statele alianลฃei duceau o politicฤ agresivฤ.
Destrฤmarea Micii รnลฃelegeri
Cu toate eforturile depuse pentru menลฃinerea pฤcii, dupฤ 1936 principiul forลฃei se impune definitiv รฎn relaลฃiile internaลฃionale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste ลi revizioniste. Germania ลi Italia reuลesc sฤ spargฤ solidaritatea alianลฃei ลi conving Iugoslavia sฤ semneze pacte separate cu Bulgaria ลi Italia. รn acest climat tensionat se constituie un nou Directorat รฎn patru. Sub presiunea Marii Britanii ลi a Franลฃei, Romรขnia ลi Cehoslovacia se vฤd nevoite sฤ adopte o atitudine concesivฤ faลฃฤ de Ungaria horthystฤ, sperรขnd astfel sฤ รฎลi salveze integritatea teritorialฤ. รn 1938 Germania anexeazฤ Austria, bizuindu-se pe aceeaลi politicฤ concesivฤ a Marii Britaniei ลi a Franลฃei. รn fine, dupฤ mai multe eforturi disperate de a-ลi pฤstra integritatea ลi de a menลฃine principiul dreptului รฎn relaลฃiile internaลฃionale, prin Acordurile de la Mรผnchen din 29 septembrie 1938, Directoratul european รฎn patru distruge Mica รnลฃelegere. รn acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia ลi va atrage mai tรขrziu Romรขnia รฎn rรขndurile Axei.
Bibliografie
๏ง Campus, Eliza, Mica รnลฃelegere, Editura ลtiinลฃificฤ, Bucureลti, 1968
๏ง Campus, Eliza, Mica รnลฃelegere (ediลฃia a II-a), Editura Academiei Romรขne, Bucureลti, 1997 ISBN 973-27-0558-2 247 p.
๏ง Gusti Dimitrie, Enciclopedia Romรขniei. Vol.3 Economia, 1938 pp.994-998
๏ง Vanku, Milan, Mica รnลฃelegere ลi politica externฤ a Iugoslaviei, Editura Politicฤ, Bucureลti, 1979
Note
1. Jump upโ Campus, Eliza, 1997, p.9-15. Spre deosebire de concepลฃia care a prevalat pรขnฤ dupฤ 1989, Eliza Campus, รฎn ediลฃia revizuitฤ a lucrฤrii Mica รnลฃelegere din 1997 susลฃine cฤ organizaลฃia a avut un caracter federal. Istorici precum Florin Constanin, Ion Chiper ลi Cristian Popiล