Foto
2 iulie Sf.Stefan cel mare ศi sfรขnt ?
Canonizarea Sfรขntului ศtefan cel Mare
Fotografie de la canonizarea Sfรขntului ศtefan cel Mare, 21 iunie 1992
Fiu al domnului Bogdan al II-lea ศi al Mariei Oltea, ศtefan l-a รฎnfrรขnt รฎn 1457, la Doljeศti, pe Petru Aron, ucigaศul tatฤlui sฤu, ศi a fost uns domn al Moldovei de cฤtre mitropolitul Teoctist. Domnia i-a fost marcatฤ de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniserฤ o ameninศare pentru Europa ศi pentru รฎntreaga Creศtinฤtate. Cea mai importantฤ victorie asupra turcilor ศtefan a obศinut-o la Podul รnalt, lรขngฤ Vaslui, รฎn 10 ianuarie 1475, cu o armatฤ de trei ori mai micฤ decรขt a invadatorilor. Semnificativ pentru gรขndirea voievodului, Cronica ศฤrii Moldovei spune cฤ, dupฤ aceastฤ luptฤ, ศtefan cel Mare โnu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pรขine ศi cu apฤ ศi รฎn toatฤ ศara a dat de veste ca nimeni sฤ nu se laude cu aceastฤ izbรขndฤ, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu ศi numai Lui sฤ i se aducฤ laudฤโ.
Dupฤ propria sa mฤrturie, ศtefan cel Mare a purtat 36 de bฤtฤlii, din care a cรขศtigat 34. Victoriile rฤsunฤtoare รฎmpotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) ศi Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au condus la stabilirea unor noi raporturi cu aceste state. Singurele รฎnfrรขngeri au fost cele de la Chilia (1462) ศi Rฤzboieni-Valea Albฤ (1476). ศi รฎn cazul รฎnfrรขngerilor, ศtefan cel Mare a dovedit o profundฤ conศtiinศฤ duhovniceascฤ: โa stat รฎn voinศa lui Dumnezeu, ca sฤ mฤ pedepseascฤ pentru pฤcate ศi lฤudat sฤ fie numele Sฤuโ.
Prima parte a domniei a fost marcatฤ de rฤzboaie. Singura mฤnฤstire pe care domnul a ctitorit-o รฎn aceastฤ etapฤ a fost Putna (1466โ1469). Un moment de cumpฤnฤ avea sฤ fie cel din lupta de la ศcheia (1486), รฎn care voievodul a cฤzut de pe cal ศi a zฤcut jumฤtate de zi printre morศi. Acest moment ศi poate รฎnศelegerea cฤ invazia otomanฤ nu poate fi stฤvilitฤ numai cu armele vฤzute au dus la o transformare รฎn activitatea sa.
รn cea de-a doua parte a domniei, ศtefan cel Mare s-a ocupat รฎn chip deosebit de ctitorirea de biserici ศi mฤnฤstiri, construind chiar ศi douฤ รฎn acelaศi an. Tradiศia vorbeศte de un numฤr de 40 de lฤcaศuri sfinte, pentru 30 dintre acestea existรขnd date certe de identificare. Pe lรขngฤ construcศia รฎn sine, toate aceste biserici au fost รฎnzestrate cu odoarele ศi cฤrศile necesare slujbelor. Ne-au rฤmas pรขnฤ astฤzi manuscrise de o rarฤ frumuseศe โ Tetraevanghele, Mineie, Vieศile Sfinศilor โ, cฤdelniศe, ferecฤturi de Evanghelie, broderii cu fir de aur ศi argint. Toate acestea i-au fฤcut pe cercetฤtori sฤ vorbeascฤ despre o โepocฤ ศtefanianฤโ.
Aceastฤ epocฤ, deopotrivฤ culturalฤ ศi spiritualฤ, a constituit perioada de maximฤ รฎnflorire a ศฤrii Moldovei ศi a rฤmas o moศtenire neepuizatฤ pรขnฤ astฤzi. Ea a rodit nu numai รฎn spaศiul romรขnesc, ci ศi รฎn spaศiile ortodoxe aflate sub stฤpรขnire otomanฤ ori รฎn cele aflate รฎn afirmare, precum Rusia. รn mod deosebit trebuie amintite ajutoarele acordate mฤnฤstirilor din Sfรขntul Munte Athos, acest centru al vieศii monahale ortodoxe. La mฤnฤstirea Zografu, de pildฤ, ศtefan cel Mare este cinstit ca al doilea ctitor.
Jertfele sale materiale pentru zidirea ศi รฎmpodobirea locaศurilor sfinte, deosebite pentru vremurile grele de atunci, sunt expresia vฤzutฤ a dragostei pentru Dumnezeu ศi pentru casa Sa. Prin ele, chipul domnului capฤtฤ o nouฤ trฤsฤturฤ: aceea de ctitor luminat, care face din zidirile sale rugฤciuni รฎnฤlศate cu smerenie cฤtre Dumnezeu.
???