Viorel Georgescu

Cârmacii ~ Alexandru Vlahuţă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, şi văzut-am a lor feţe luminoase, Ş-am văzut maimuţăria, strâmbăturile greţoase Astor molii, astor ciocli, dezmăţaţi copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiţii, sufletul şi cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuţi, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuţi. I-am văzut păpuşi gătite, tologiţi în jeţuri moi, Trântori, fără nici o grijă, şi străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale ţării măruntaie Şi cătând, nesocotiţii, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii şi sub hainele bogate Clocoteşte-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocoteşte crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceţi, stoarceţi măduva din ţară! Nu vă pese! Striviţi totul! Cugetaţi că poate mâini O să pierdeţi cârma ţării ş-or să vină alţi stăpâni. Deci, pârjol şi jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alţii, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri şi-n dantele Vă-nveliţi a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtaţi hrana ce lipseşte unei jumătăţi de ţară, Spuneţi, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc şi vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoşi sub geana serii Credeţi voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile ţării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călăreţul, o maimuţă, care ţine-n a ei mână Frâul tău a ta viaţă. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ţi trosnesc dinţii din gură, Te opreşte: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi fără milă l-au străpuns Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi. Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împăraţi călări pe trestii. Ei sunt mari şi tari, şi nu au nici ruşine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmaşii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma ţării Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, şi pe valurile mării! Şi când cugeţi c-aceşti trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri şi prin intrigi au ajuns puternici, mari, Şi când vezi pe-a vieţii scară unde-au fost şi unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeţi şi crunt Privesc azi din înălţime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiţi cum se răsfaţă, cum îşi fac de cap mişeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ş-apoi, după ce-au dat palme, şi-au scuipat în faţa ţării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul aceşti oameni de nimic, aceşti mişei Au curaju-n faţa lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea ţara! Îi vrea ţara? Auziţi neruşinare! Vai, de-ar fi pe voia ţării, ştiţi voi unde v-aţi trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în ţară cinste, muncă, propăşire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin linguşire Şi făţărnicii, netoţii, au ajuns aşa departe! Cum să-ţi mai trudeşti viaţa ca să-nveţi puţină carte Când te uiţi că-n astă ţară, dată pradă celor răi, Înţelepţii sunt victime, ticăloşii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ţi mască, fă-te blând, Pleacă-ţi fruntea ta cucernic, bate-ţi pieptul tău strigând: Scumpa, draga Românie, idolul vieţii mele! Şi când vei fi Leu, pisică, scoate-ţi ghearele din piele! Iată norma după care poţi s-ajungi unde pofteşti! Ş-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roşeşti, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ţi sabia în gâtul conştiinţei tale-ntăi! Asta-i lecţia pe care o lăsaţi posterităţii! Ah, cumplit v-aţi râs de lege şi de cumpăna dreptăţii, Şi de oameni, şi de ţară, şi de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Şi vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiţi, Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiţi. (Lui Vasile Alexandrescu-Urechia) , 1881

Semnificația zilei de 16 aprilie...: 73: Masada, o cetate evreiească cade în mâinile romanilor după câteva luni de asalt, ducând la sfârșitul Marii Revolte a Evreilor. 1520: În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul. 1705: Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge. 1746: Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția. 1846: Atentat eșuat contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Atentatorul a fost executat la 8 iunie. 1850: Podul suspendat peste râul Maine din Angers, Franța se prăbușește din cauza rezonanței în timp ce un batalion de soldați francezi mărșăluiau la pas, ucigând 226 dintre ei. 1869: A apărut, la București, revista „Traian", editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu. 1917: Vladimir Lenin s-a întors la Petrograd (în prezent Petersburg) după ani de exil pentru a prelua rolul de lider al Revoluției bolșevice. Cu o lună mai înainte țarul Nicolae al II-lea fusese înlăturat de la putere. 1917: Primul Război Mondial: Începe A Doua Bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor; a fost o tentativă franceză de a rupe frontul german între Soissons și Reims, sub ordinele generalului Nivelle. 1925: Comuniștii bulgari cu ajutorul sovietic comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia în Sofia, Bulgaria, în care mai mult de 150 de persoane au murit, inclusiv politicieni și militari de rang înalt. 1930: Declanșarea războiului civil în China. 1938: Au fost arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. 1943: Chimistul elvețian Albert Hofmann descoperă accidental efectele halucinogene ale LSD-ului, în căutarea unui stimulent circulator. 1947: Explozia din portul Texas City a unei nave de marfă încărcată cu aproximativ 2.300 de tone de azotat de amoniu a ucis 581 de persoane, 5.000 de răniți, sute de persoane fără adăpost și 65 de milioane de dolari daune.[1] Forța exploziei a făcut ca 16 km distanță, jumătate din ferestrele din Galveston să fie spulberate.[2] A fost cel mai mortal accident industrial din istoria Statelor Unite și una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie. 1953: Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia. 1972: La Cape Canaveral, Florida, a fost lansată naveta spațială Apollo 16, care a aselenizat la 20 aprilie 1972. 2007: Un student din Statele Unite, a ucis 32 de oameni și a rănit alți 23 înainte de a se sinucide, într-o Universitate din statul Virginia. Evenimentul a rămas cunoscut sub numele de: masacrul de la Virginia Tech. 2017: Circa 55 de milioane de turci cu drept de vot sunt chemați la un referendum pentru a spune "da" sau "nu" în privința modificării a 18 articole din Constituție care ar institui un sistem prezidențial, cu puteri ample în locul actualului model parlamentar. Prezența la vot a fost de 85,43% din care 51,41% au votat „Da” și 48,59% au votat „Nu”.

George Topirceanu Tristeţi provinciale ,,Tristeţi de după-amezi ploioase Şi de nostalgice obsesii, Când stai cu storurile trase Şi-aştepţi să vie ora mesii... Tristeţi de străzi pustii şi mute, Cu ziduri vechi şi cu faţade De edificii cunoscute În care nu ştii cine şade... De domicilii spaţioase Cu flori la geam şi cu salon, Din care pe la ceasul şase Auzi urlând un gramofon... Tristeţi adânci de guvernante Ce nu ştiu bine româneşte Şi de flaşnete ambulante Cu papagal care ghiceşte... De cartiere suferinde, De uşi cu lacăte-n verigi Şi de dugheană care vinde Fitil de lampă şi covrigi... Tristeţi de goarnă funerară, Melancolii de căţeluşi Uitaţi de cineva pe-afară Să scheaune pe lângă uşi... Tristeţi romantice de fată Cu nasul lung şi demodat, Şi de odaie mobilată În care-a stat un magistrat... Tristeţi adânci de pui de mâţă Zvârliţi pe undeva, prin scai... De copilaş urât, de ţâţă, Uitat de maică-sa-n tramvai... Tristeţi de garduri invalide, De porţi ieşite din ţâţâni, De doici care-au rămas gravide Şi-acum li-i frică de stăpâni... De ordonanţe fără leafă Şi de trăsură cu un cal Şi cu scapetul ras la ceafă... Tristeţi de bâlci provincial, De panorămi, cu-o ferestruică Şi cu-o maimuţă roasă-n dos, Ce-ar semăna cu domnul Duică De-ar fi oleacă mai frumos... Tristeţi de cioară-mbătrânită Ce stă aşa, pe-un vârf de pom, Şi de fântână părăsită În care s-a-necat un om... Tristeţi pustii, molipsitoare... De ce mă urmăriţi mereu Şi, fie ploaie ori ninsoare, Vă ţineţi scai de capul meu?..." George Topîrceanu a fost un poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Wikipedia Anul nașterii: 20 martie 1886, București Data morții: 7 mai 1937, Iași

S-a întâmplat pe 15 aprilie...: 1632: Bătălia de la Rain: Suedezii sub Gustavus Adolphus înving Sfântul Imperiu Roman în timpul Războiului de Treizeci de Ani. 1755: Poetul, jurnalistul și lexicograful britanic Samuel Johnson a publicat la Londra "Dicționarul limbii engleze". 1762: Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, se înființează regimentele grănicerești românești: I la Orlat și II la Năsăud. 1896: Ceremonia de închidere a primei ediții a Jocurilor Olimpice Moderne, Atena, Grecia. 1912: Vasul britanic de pasageri Titanic se scufundă în Atlanticul de Nord la ora 2:20 a.m., la două ore și 40 de minute după coliziunea cu un iceberg. Din cei 2.227 de pasageri plus echipaj aflați la bord numai 770 vor supraviețui. 1918: Bojdeuca din Iași a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România. 1939: A avut loc Congresul de constituire a Partidului Democrat din Polonia. 1941: Începe greva minerilor din Valea Jiului, care îngreunează aprovizionarea armatei antonesciene și a trupelor germane aflate în țară. 1941: Generalul american Douglas MacArthur este numit comandant al forțelor aliate în Pacific. 1944: Al Doilea Război Mondial: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin. 1944: Al Doilea Război Mondial: Al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Universitatea e distrusă parțial. 1945: Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen. 1947: Înființarea Filarmonicii "Banatul" din Timișoara. 1949: Înființarea Filarmonicii "Gheorghe Dima" din Brașov. 1949: Are loc premiera dramei "Bălcescu" de Camil Petrescu. 1957: Se încheie un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României. 1964: Plenara lărgită a CC al PCR adoptă Declarația cu privire la poziția PCR în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Declarația condamnă pretențiile PCUS de a domina mișcarea comunistă internațională sub pretextul internaționalismului proletar. Declarația marchează începutul oficial al politicii independente a României în cadrul "lagărului comunist". 1971: La Porțile de Fier, este conectat la sistemul energetic național primul hidroagregat de producție românească.