Viorel Georgescu

La 24 martie: 1562 - Diaconul român Coresi a început, la Braşov, tipărirea lucrării bisericeşti cunoscută sub numele de Tetraevangheliarul slavon. 1818 - Au fost deschise cursurile Şcolii româneşti de la Sf. Sava din Bucureşti, condusă de Gheorghe Lazăr, profesor de matematică şi geografie. 1874 - Se înfiinţează Agenţia diplomatică română la St. Petersburg, capitala Rusiei ţariste. 1882 - Robert Koch (1843-1910), medic şi microbiolog german, a anunţat descoperirea bacilului tuberculozei. 1885 - S-a născut muzicologul şi filozoful Dimitrie Cuclin (m. 7 feb 1978). 1905 - A încetat din viaţă scriitorul francez Jules Verne (n. 8 feb 1828), părintele romanului de anticipaţie modern, autor printre numeroase alte volume, a celebrei călătorii ’’De la Pământ la Lună’’. 1909 - S-a născut Richard Wurmbrand (m. 17 feb 2001), deţinut politic în regimul comunist şi misionar creştin. 1911 - A încetat din viaţă Nicolae Densuşianu, jurist şi istoric român, membru corespondent al Academiei Române. A rămas cunoscut mai ales prin lucrarea "Dacia preistorică" (n. 18 apr. 1846). 1965 - Chivu Stoica, membru de frunte al Partidului Comunist Român, preia funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, în urma decesului liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej

Semnificația zilei de 24 martie: 1199: Regele Richard I al Angliei este rănit de o arbaletă în timp ce lupta în Franța; acest lucru va duce la moartea sa pe 6 aprilie.[1][2][3] 1562: Diaconul Coresi a început, la Brașov, tipărirea unui Tetraevanghel slavon. Lucrarea facea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume. 1603: Iacob al VI-lea al Scoției este proclamat rege Iacob I al Angliei și Irlandei, la moartea Elisabetei I.[4] 1714: În urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu și boierii Cantacuzini, domnul, reclamat la Poartă, este mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ștefan, capătă domnia. 1721: Johann Sebastian Bach dedică șase concerte lui Christian Ludwig, margraf de Brandenburg-Schwedt, astăzi numite Concertele brandenburgice, BWV 1046-1051.[5][6] 1818: Gheorghe Lazăr a fost numit „dascăl" de aritmetică, geometrie și geografie la Școala de la „Sfântul Sava", unde a inaugurat cursurile în limba română. 1874: Înființarea Agenției diplomatice române la Petersburg. 1882: Robert Koch, medic și microbiolog german, a anunțat descoperirea mycobacterium tuberculosis bacteria responsabilă pentru tuberculoză.[7][8] 1949: Filmul „Hamlet", regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câstigat un premiu Oscar. 1965: Funcția de președinte al Consiliului de Stat al României a revenit lui Chivu Stoica, în urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. 1973: Trupa rock Pink Floyd lansează albumul Dark Side of the Moon. 1990: A luat ființă Serviciul Român de Informații. 1999: Războiul din Kosovo: NATO a început atacurile asupra Iugoslaviei fără aprobarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (UNSC), fiind prima dată când NATO atacă o țară suverană.[9][10] 2001: A avut loc redeschiderea oficială a Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României. 2015: Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta Barcelona, Spania – Düsseldorf, Germania cu 150 de persoane la bord se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței.[11][12] Două zile mai târziu, după cercetarea cutiei negre, procurorii francezi declară că dovezile susțin concluzia că Andreas Lubitz, copilotul german, a prăbușit în mod deliberat avionul.

La 23 martie 1880 - A încetat din viaţă generalul Gheorghe Magheru (n.8 apr 1802),A fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluționare din Țara Românească. La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena. În 1857 s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic.

La 23 martie 1847 - S-a născut Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof şi critic literar, membru al Academiei Române (m. 27 feb. 1920). Este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. S-a distins și ca un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de elevul său, Nicolae Iorga. A fost profesor de istorie la Universitatea din Iași și membru al Academiei Române.

Semnificația zilei de 23 martie...: 752: Ștefan al II-lea devine papă. A murit trei zile mai târziu, înainte să fie consacrat și nu se află pe lista oficială de papi a Vaticanului. 1801: Țarul Pavel I al Rusiei este lovit cu o sabie, apoi strangulat, și în cele din urmă călcat în picioare în dormitorul său de la Castelul Sf. Mihail. Va urma la tron fiul său cel mare, Alexandru I al Rusiei. 1821: Revoluția de la 1821: Se ajunge la un acord cu boierii rămași în București (jurămîntul reciproc de credință). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaște vremelnica stăpânire a țării, alcatuită din boierii patrioți acceptând să conducă țara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acțiunilor lui Tudor de către clasa politică. 1821: Războiul de Independență al Greciei: Bătălia și căderea orașului Kalamata. 1847: Un incendiu uriaș distruge 20% din orașul București. 1898: Se adoptă Legea învățământului secundar și superior, elaborată de Spiru Haret și C. Dimitrescu-Iași, care instituie învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții (modernă, reală și clasică), gimnazii și școli normale și organizează mai temeinic învățământul superior. 1917: Proclamația regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ și vot universal. 1919: Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento" (partidul fascist italian). 1921: Crearea Reichswehr-ului, armata Republicii de la Weimar. 1933: Reichstagul adoptă o lege prin care se acorda guvernului lui Hitler împuterniciri speciale. 1939: Semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României și Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste. 1942: Al Doilea Război Mondial: În Oceanul Indian, forțele japoneze capturează Insulele Andaman. 1945: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani. 1956: Pakistanul devine prima republică islamică din lume. Ziua națională. 1968: În încercarea de a calma neliniștile statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîghin, altor lideri ai țărilor membre, că mișcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziția Cehoslovaciei în blocul estic. 1983: Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Initiațiva de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor. 1998: Pelicula „Titanic" a adunat nu mai puțin de 11 trofee Oscar, egalând filmul „Ben-Hur", care stabilise recordul pentru cele mai multe premii câștigate. 1999: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice. 2001: Pictorului Ion Irimescu i-a fost decernat Premiul pentru Excelență în Cultura Română. 2001: Stația orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Pământului

La 23 martie 1813 - S-a născut Cezar Boliac, unul dintre fruntaşii revoluţiei din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice şi gazetar român (25 feb. 1881). Cezar Bolliac - Alaiul Unui Cersetor Popor, faceţi loc! trece-un călător! Un sfeşnic înainte ş-un preot după dânsul; De săraci se duce un trist coşciug de lemn. Înfăşurat în trenţe, un corp este într-însul, Lacrime sau doliu tristarea nu însemn. - Cei mari, vă plecaţi! trece-un cerşetor! Bogaţilor, loc! trece-un călător! Acel cerşetor care chiar ieri nu avea pâine, Clopotul răsună, că a ajuns la port: I-a încetat durerea şi grija pentru mâine; Regii-s d'opotrivă cu cerşetorul mort. Staţi, ţari şi cezari! trece-un cerşetor! Loc! loc, suverani! trece-un călător! Ţărâna-i se depune în urna veciniciei, Unde concheranţii p-a lor o au depus, Şi viermii putrejunei dau pânteci lăcomiei - Sufletele toate se văd acolo sus. Îndărăt, bogaţi! trece-un cerşetor! Stăpânilor, loc! trece-un călător! Vă trageţi, plecaţi capul, gătiţi-v-a răspunde: Creatoru-ascultă pe cerşetorul mort. Din câte-a tras aicea nimica nu ascunde; - Greu or să răspundă acei ce griji nu port! Tiranilor, loc! trece-un cerşetor!

MARŞ DE ADIO (COLEGILOR MEI MÂRLAMENTARI) AdrianPăunescu La muncă , derbedei , că trece anul şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul. Făceaţi pe democraţii cei cucernici, P.... mamii voastre de nemernici. Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine şi-apoi convingeţi-vă că e bine. C-aţi luat o ţară de mai mare dragul şi i-aţi distrus averile şi steagul. S-ajungem colonia de ocară care-şi va cere scuze în maghiară. Şi , prin complicităţi cu demoni aprigi, aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici. Şi, prin vânzări de ţară infernale, aţi omorât cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcă, răspundeţi cu un greu de moarte, parcă. Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu întoarceţi România-n Evul Mediu. Ce căzături, ce târfe, ce mizerii, v-aş desena cu acul, să vă sperii. Dar voi nici sânge nu aveţi în vine, ci credite din călimări străine. Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina. Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul s-au compromis negustorind Ardealul. De unde sunteţi, mă, din ce găoace, cum v-au putut părinţii voştri face? Ce condimente le-au picat în spermă de e trădarea voastră-atât de fermă? Aţi pus nenorocita voastră labă pe-această tristă ţară Basarabă. Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul s-o faceţi curva voastră de serviciu. Mimaţi respectul pentru cele sfinte, dar vindeţi şi pământuri şi morminte. Aţi inventat examene severe, supunere poporului spre-a-i cere. Şi toată zbaterea a fost degeaba că-n nas mai marii v-au închis taraba. Minciuna voastră v-a adus pe scenă, actori într-o politică obscenă. Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară, ia cereţi-vă puţintel, afară. Decât să vă trimită ţara noastră, mai bine mergeţi voi în mama voastră. Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară, şi nu albanizaţi această ţară . Băgaţi viteză, că vă trece anul şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul. Şi ce vă pot eu spune la plecare decât lozinca lui Fănuş cel mare: Nenorociţilor, se rupe şnurul, "La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !"