Viorel Georgescu

Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea. Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.

Semnificația zilei de 10 martie: Victorie decisivă a romanilor asupra Cartaginei în bătălia de la Insulele Aegates pune capăt primului război punic. 1291: Românii din Transilvania sunt menționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia. 1629: Carol I al Angliei dizolvă Parlamentul; începutul celor „11 ani de tiranie” în care n-a existat parlament. 1661: La o zi după moartea ministrului său, cardinalul Jules Mazarin, regele Franței Ludovic al XIV-lea în vârstă de 23 de ani a luat în propriile mâini toate problemele guvernării. 1831: Se înființează Legiunea străină după un decret al regelui Ludovic Filip al Franței. 1835: Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din România, la Scăieni, Județul Prahova, intitulat Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. 1855: Se inaugurează linia telegrafică București-Giurgiu. 1857: Apare, la Paris, apoi la București, săptămânalul Buciumul, sub direcția lui Cezar Bolliac. 1871: Față de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I convoacă guvernul și ia hotărârea de a părăsi țara chiar a doua zi. Renunță la ideea abdicării cu condiția constituirii unui guvern care să obțină votarea bugetului și să rezolve problema concesionării căilor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează. Lascăr Catargiu își ia răspunderea noului guvern. 1876: Alexander Graham Bell a făcut cu succes primul apel telefonic, spunând "Domnule Watson, vino aici; am nevoie de tine". 1906: A avut loc catastrofa minieră de la Courrieres, Lens (Franța), soldată cu moartea a 2.000 de mineri. 1920: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște ca în Ziua Înălțării Domnului să se oficieze slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. Pomenirea eroilor va fi interzisă din 1948. 1927: A fost înființată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcționat ca secție a Societății Române de Știință. 1931: Un incendiu de proporții a distrus Teatrul Principal din capitala Ciudad de Mexico. 1945: Bombardiere americane aruncă aproape 2.000 de tone de bombe incendiare asupra orașului japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100.000 de civili. 1966: Căsătoria prințesei Beatrix (viitoare regină) a Olandei cu diplomatul german Claus von Amsberg. 1974: Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial după ce a învins în finală echipa RDG-ului cu scorul de 14 - 12 și a devenit pentru a patra oară campioană mondială. 1977: La Observatorul Kuiper al NASA, James L. Elliot și echipa sa descoperă sistemul de inele din jurul planetei Uranus.[1] 2006: Mars Reconnaissance Orbiter ajunge pe Marte.

Semnificația zilei de 9 martie... 1796: Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnais, văduva unui ofițer francez executat. 1831: A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I. 1842: A avut loc premiera absolută a operei "Nabucco" de Giuseppe Verdi (Milano). 1862: A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate. 1916: Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei. 1962: Începe construcția Teatrului 'Ahmanson'. 1967: Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India. 1987: Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree. 1991: Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002). 1991: La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.

Semnificația zilei de 8 martie: 1848 - Are loc, la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români, în care se decide declanşarea revoluţiei în ţară şi se redactează programul revoluţionar. 1896 - S-a născut renumitul cîntăreţ din perioada interbelică Zavaidoc (Marin Teodorescu) (m. 13 ianuarie 1945) 1917 - A început Revoluţia de la Petrograd care a dus, în 15 martie 1917, la abdicarea ţarului Nicolae al II-lea. 1945 - La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, Churchill s-a adresat preşedintelui american Roosevelt, printr-o telegramă personală şi strict secretă, în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de instalarea, prin forţă, a unui guvern comunist şi prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomunişti…. În telegrama de răspuns, preşedintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menţiona: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu ruşii. 1945 - Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupaţie hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administraţiei româneşti în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării. 1946 - A fost brevetat primul elicopter pentru uz comercial. 1968 - La Praga, studenţii cehoslovaci îşi declară sprijinul faţă de mişcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. 1982 - Staţiile automate interplanetare sovietice Venus-13 şi Venus-14 ating suprafaţa planetei Venus. 2000 - Papa Ioan Paul al II-lea a fixat această zi pentru mea culpa publica (zi de pocăinţă) 2008 - Fosta sportivă americană Marion Jones, condamnată la şase luni de închisoare pentru sperjur, a fost încarcerată la Texas, pentru a-şi ispăşi pedeapsa. Aceasta a fost condamnată deoarece a minţit în faţa anchetatorilor federali de trei ori: prima oară în noiembrie 2003, în cadrul anchetei privind cazul Balco, numit astfel după laboratorul californian care furniza produse dopante multor atleţi, iar apoi în august şi noiembrie 2006, în cazul privind fraudele bancare în care a fost implicat tatăl primului său fiu, fostul atlet Tim Montgomery.

Semnificația zilei de 7 martie: 161: Împăratul Antoninus Pius moare și este succedat de fii săi adoptivi Marcus Aurelius și Lucius Verus.[1] 321: Împăratul Constantin dă un decret prin care se impune ca „Toți judecătorii, orășenii și muncitorii trebuie să se odihnească în venerabila zi a soarelui” - deci Duminica devine pentru prima oară zi liberă. 1395: Mircea cel Bătrân și regele Sigismund de Luxemburg au încheiat la Brașov un tratat de cooperare militară antiotomană. 1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului (1441-1456). 1471: Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, dar Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind. 1842: Frederic Francisc al II-lea devine Mare Duce de Mecklenburg și va conduce Marele Ducat timp de 41 de ani. 1876: Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon. 1912: Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunțat public, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia. 1914: Prințul William de Wied ajunge în Albania pentru a-și începe domnia. 1936: Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno. 1939: În România începe guvernarea Armand Călinescu (7 martie-21 septembrie 1939). 1960: Primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial. 1968: TVR a scos revista oficială a primei ediții a Festivalulio „Cerbul de Aur”, în cinci limbi. 1973: Astronomul ceh Luboš Kohoutek descoperă cometa C/1973 E1, stârnind entuziasm la nivel mondial.

PAMFLET INEDIT Răzbunarea săracilor Motto: „Pace colibelor, război palatelor!" (Chamfort) Mă bucur cînd bogaţii ajung la puşcărie Spectacol de 5 stele, confetti, veselie. Aplaudă săracii de sparg televizorul Au şi uitat de foame, trăiască procurorul! În cea mai mare parte, aceşti bogaţi sînt hoţi Ţepari fără ruşine, şpăgari şi mafioţi. Nici un român nu poate, din munca lui cinstită Să facă miliarde în ţara pustiită. Averea se ridică pe-un munte de cadavre Pe licitaţii strîmbe, escrocherii, palavre. Au limuzine scumpe, şi yacht, şi avion Miliardarii ăştia de smoală şi carton. Au vilă şi la munte, au vilă şi la mare Ba chiar şi paradisuri de vis, peste hotare. Ei îşi trimit odrasla la şcoală, în Apus Dar beizadeaua vine mai rea decît s-a dus. E bîtă avortonul şi n-are nici un rost Dar cîtă aroganţă! Ce morgă de neam prost! A studiat copchilul la Londra, sau New-York Cum iese dintr-un vierme o namilă de porc! Din treaptă-n treaptă sare, zburdînd prin ierarhie Servicii Speciale şi Francmasonerie. Aşa se naşte, iată, o pătură murdară De îmbuibaţi ce nu au nici Dumnezeu, nici Ţară. Toţi s-au blindat cu titluri şi cu patalamale Dar, în realitate, sînt nişte animale. Tot ce-au văzut în filme, imită prin saloane Au ochelari de aur, fumează doar havane. Însă dacă îi scuturi şi-i iei la bani mărunţi Sînt puradei ce fură tacîmul pe la nunţi. Pretind că-s caritabili, rînjesc la teledoane Să ştie tot poporul că ei dau milioane. Dar totul e o farsă, a doua zi dispar Îi caută, în lacrimi, săracii în zadar. Eu jur pe Cartea Sfîntă că am trudit din greu Dar nu am fost în stare să pun nici leu pe leu. Şi n-am muncit pe nasturi, şi nici pe aspirine Dar i-am hrănit pe alţii, lăsîndu-mă pe mine. Nu-mi pare rău, desigur, aşa eram dator M-am pus, fără cruţare, în slujba tuturor. Iar mîine de-o să fie la cer să mă ridic Copiii mei, sărmanii, nu vor avea nimic. N-am să le las nici aur, nici vile, nici moşii Decît un nume care va creşte zi de zi. Poporul îmi e martor că n-am nici o avere Am doar credinţa-n Domnul, care îmi dă putere. Iată de ce mă bucur cînd văd un om bogat În zeghe şi-n cătuşe: atunci sînt răzbunat! Îmi este răzbunată, de fapt, copilăria Cînd a muşcat din mine, amarnic, sărăcia. Cînd am mîncat untură pe pîinea cea prăjită Pe plita tuciurie, de mama mea iubită. Flori de salcîm, şi dude, şi zarzăre mîncam Ce-i aia ciocolată? Ce portocale-n geam? Purtam cu schimbul haine şi ghete, între fraţi Stăteam la cozi la lemne şi la cărbuni uscaţi. Umblam cu Pluguşorul şi Steaua-n mahala Să facem bani de-o carte în vremea aia grea... Aşa am strîns o ură pe veci neîmpăcată Faţă de toţi ciocoii şi tagma lor spurcată. Numiţi-o cum veţi crede - ură de clasă, poate, Dar nu pot atfel, Doamne, şi n-ai de ce mă bate. Nu vreau la nimeni răul, dar prea am suferit Şi azi mai am coşmaruri din acel timp cumplit. N-aş vrea să se întîmple, precum odinioară Să rabde frig şi foame şi alţi copii în ţară. Acum veţi înţelege de ce-i urăsc pe hoţi? Le-aş confisca averea! I-aş împuşca pe toţi! Corneliu Vadim Tudor 5 martie 2014

La 6 Martie se nasteau : 1920: Ion Apostol Popescu, poet, folclorist și critic literar român (d. 1984) 1920: Ernest Maftei, actor român de teatru și film (d. 2006) 1924: Benedict Corlaciu, poet și prozator român, stabilit în Franța în 1972 (d. 1981) 1933: Margareta Pogonat, actriță română de teatru și film (d. 2014) 1937: Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut 1942: Ladislau Babocsic, pictor român de etnie maghiară 1945: Paul Grigoriu, ziarist român, realizator de emisiuni radiofonice (d. 2015) 1947: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară 1952: Mircea Valer Pușcă, politician român 1958: George Natsis, compozitor român 1967: Mihai Tudose, politician român 1981: Teodor Dună, poet român

S- a întâmplat pe 6 martie... 1447: Nicolae al V-lea devine Papă. 1521: Fernando Magellan ajunge la Guam. 1836: Bătălia de la Alamo - 200 de oameni au apărat un mic fort din Texas timp de 13 zile împotriva a mii de soldați mexicani conduși de Antonio Lopez de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. 1853: Opera Traviata, de Giuseppe Verdi are premiera la Veneția. 1869: Dimitri Mendeleev prezintă prima varianta a tabelului periodic al elementelor Societății Ruse de Chimie. 1883: Legea pentru aderarea României la Convenția Internațională a metrului, încheiată, la Paris, la 8/20 mai 1875. 1897: A intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineața de duminică și alte 14 sărbători pe an. 1919: Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania. 1930: A avut loc, la cinematograful Capitol din București, premiera filmului documentar Viața unui oraș, reintitulat ulterior Viața începe mâine, realizat de regizorul Jean Mihail; filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului. 1941: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești. 1945: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza ( regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști). 1948: A fost înființat Teatrul Alexandru Davila din Pitești. 1948: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU. 1951: Începe procesul lui Ethel și Julius Rosenberg. 1953: Gheorghi Malenkov îi succede lui Stalin ca premier și Prim Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. 1957: Ziua națională a Republicii Ghana (fosta Coastă de Aur); aniversarea proclamării independenței. 1964: Constantin al II-lea devine rege al Greciei. 1967: Fiica lui Iosif Stalin, Svetlana Allilueva, a depus o cerere oficială de azil politic la ambasada americană din India. 1989: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea "doctrinei Brejnev", afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află "în propriile ei mâini".