Viorel Georgescu

Viorel Georgescu
Viorel Georgescu
Coperta profilului · 4 ani în urmă
Coperta lui Viorel Georgescu
Imagine de coperta de profil.
👍 6
👍 6 · 💬 0
Viorel Georgescu
Viorel Georgescu
Poza de profil · 4 ani în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
👍 6
👍 6 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
FEMEIE, lasă toată ziua ștersul prafului, spălatul ferestrelor, trebăluitul de zor... Nu-i pasă nimănui, că nu ai dat cu aspiratorul azi sau că ai câteva haine încă aruncate pe scaun. Cui îi pasă nu are ce căuta în casa ta. E timp pentru toate dacă le mai lași și pe mâine. ODIHNEȘTE-TE! Plângi dacă simți nevoia. Descarcă-ți durerile și apoi râzi...iar. Fă-ți curat în suflet! Asta e mai important. Deschide porțile iertării, vindecă toate urmele grele, cele cu voie sau fără de voie, pe care le-au lăsat pașii altora în viața ta. Fă te rog,curățenie generală printre oameni. Caută în toate camerele inimii tale, vezi ce s-a mai stricat, cine te-a mai trădat ,mințit, dezamăgit, părăsit la greu, ce străini ai mai lăsat să intre fără pașaportul bunului simț. Ia coșul de gunoi și aruncă tot ce te frământă, nu ai timp decât de iubit și trăit, că viata e scurtă. Ei nu-i pasă dacă tu ai curat în bucătărie, ci îți cere socoteală cât ai iubit, câți ai ajutat și iertat. Păstrează doar binele, păstrează...știi tu, femeie,mai bine ce să păstrezi,ce te face fericită,liniștită,împlinită...ce și cine... Curățenia sufletului este extrem de importantă.La asta ai dreptul să fii obsesiva.
Viorel Georgescu
Fotografie · 3 ani în urmă
Fotografie
multumim din inima partidelor vanzatoare de tara ..conducatorilor iubiti -neispraviti ai înaltei porti a UE ...mizeria neocolonialismului franco german
👍 1
Admin
👍 1 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Rasist ești atunci când urăști o rasă, nu când încerci să-ți protejezi propria rasă și când vrei să-ți conservi obiceiurile
👍 1
Silvius Banica
👍 1 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Am învăţat ce e tăcerea de la vorbăreţi, toleranţa de la intoleranţi şi bunătatea de la cei haini. Kahlil Gibran
👍 1
Silvius Banica
👍 1 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Sa moara capra vecinului ? sau Sa moara vecinul sa-i iau capra ????
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Semnificația zilei de 17 februarie: 1411: În urma campaniilor de succes din timpul Interregnumului otoman, Musa Çelebi, unul dintre fiii lui Baiazid, devine sultan al Imperiului Otoman cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân.[1] 1600: În drumul său pentru a fi ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori din Roma, filosofului Giordano Bruno i se pune pe limbă o menghină de lemn pentru a-l împiedica să vorbească.[2] 1753: În Suedia, data de 17 februarie este urmată de 1 martie, deoarece țara trece de la calendarul iulian la cel gregorian.[3] 1850: Domnitorul Barbu Știrbei a dat ofisul domnesc privind organizarea școlilor din Țara Românească. 1866: Pe baza decretului lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman; primul președinte al băncii a fost Ion Ghica (17 februarie/2 martie). 1867: S-a realizat dualismul austro-ungar luand astfel naștere Imperiul Austro-Ungar. 1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei Madama Butterfly de Puccini. 1941: Al Doilea Război Mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz. 1947: În Austria, a fost emisă "A doua lege privind național-socialismul", prin care foștii naziști erau excluși din viața publică. 1950: Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române. 1979: Declanșarea războiului de graniță chino-vietnamez. 1980: Prima ascensiune pe timp de iarnă a Muntelui Everest de către Krzysztof Wielicki și Leszek Cichy. 1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”. 1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu "â" în interiorul cuvântului și a formei "sunt" în loc de "sînt". 1993: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, la sediul NATO din Bruxelles.
👍 1
Admin
👍 1 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
La 16 februarie: 1836 - S-a născut Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române; este unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române si creatorul dramei istorice româneşti (“Razvan şi Vidra”) (m. 25 august 1907) 1875 - A avut loc prima şedinţă publică a Societăţii Studenţilor în Medicină 1880 - A fost înfiinţată Legaţia română pentru Belgia şi Olanda, cu sediul la Bruxelles 1909 - Serbia mobilizează armata împotriva Imperiului Austro-Ungar 1918 - Ziua naţională a Lituaniei, zi la care Lituania a devenit independentă în urma Tratatului de la Brest-Litovsk 1923 - La Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale. În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles 1925 - S-a născut Carlos Paredes, cel mai mare compozitor portughez de muzică pentru chitară (m. 23 iulie 2004) 1926 - S-a născut regizorul de film John Schlesinger; a semnat regia unor filme de succes: „Darling” (trei premii Oscar), „Departe de lumea dezlănţuită” (m.25 iulie 2003) 1926 - A fost înfiinţată Fundaţia culturală “Regele Ferdinand I” 1930 - S-a constituit, la Bucureşti, Federaţia Romană de Fotbal şi s-a afiliat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Fotbal (FIFA) 1933 - A avut loc reorganizarea Micii Înţelegeri prin constituirea unui Consiliu Permanent al organizaţiei 1935 - A fost adoptată Legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale, prin care se asigura baterea monedelor metalice ale statului în ţară (de 4 ori mai ieftin ca în străinătate), urmată de Legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică 1941 - Ziua de naştere a preşedintelui Kim Jong II (16 februarie 1942) a fost declarată, prin decretul CC al Partidului Muncii din Coreea (PMC), cea mai mare sărbătoare naţională a Coreei de Nord. Zilele de 16 şi 17 februarie au fost declarate zile nelucrătoare 1949 - S-a născut, la Paris, Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial (m. 13 decembrie 2002) 1955 - S-a născut actriţa Margaux Hemingway, fiica celebrului scriitor american Ernest Hemingway (s-a sinucis cu o supradoză la 2 iulie 1996) 1956 - Marea Britanie aboleşte pedeapsa cu moartea 1959 - Fidel Castro a preluat conducerea Cubei 1961 - Statele Unite ale Americii lansază pe orbită satelitul Explorer 9 1968 - România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională judeţul; au fost organizate 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti 1976 - S-a desemnat, la Barcelona, de către reprezentanţii a 12 state mediteraneene, “Convenţia pentru protecţia Mediteranei împotriva poluării”
Viorel Georgescu
Fotografie · 3 ani în urmă
Fotografie
Mica Înţelegere Reuniunea Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri, Praga, 29 mai - 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard Beneš şi Bogoljub Jevtic Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal[1] A constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor. Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München. Premise Mica Înţelegere a fost rezultatul situaţiei internaţionale nesigure de după primul război mondial, în care Societatea Naţiunilor abia fusese creată, iar puterile învingătoare exercitau presiuni asupra aliaţilor mai mici. Mai mult, alianţa a fost grăbită de încercarea de restaurare intreprinsă de Carol de Habsburg, dar şi de planul francez de întemeiere a unei confederaţii danubiene, care ar fi presupus o slăbire a suveranităţii naţionale a celor trei state. România, Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult şi în final au format o alianţă, pentru a impune respectarea tratatelor de pace şi recunoaşterea pe plan internaţional a integrităţii lor teritoriale. Înfiinţarea Primul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a Convenţiei de alianţă cehoslovaco-iugoslavă. În aceeaşi lună, ministrul de externe cehoslovac, Edvard Beneš, s-a deplasat la Bucureşti, moment în care România şi-a dat pentru prima oară acordul de principiu faţă de o posibilă alianţă cu Cehoslovacia şi Iugoslavia. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci, plănuia o alianţă mai mare care să includă şi Polonia şi Grecia. Iugoslavia şi Cehoslovacia erau şi ele foarte favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianţă care se înfiripa, avea susţinerea Franţei, Marii Britanii şi, la început, a Italiei. Proiectul alianţei celor 5 s-a lovit de neînţelegerile cehoslovaco-poloneze, între care exista o dispută teritorială. Cu toate acestea, Polonia s-a arătat foarte dispusă să se alieze cu România, astfel că, la 3 martie 1921, la Bucureşti, cele două ţări au semnat o Convenţie de alianţă defensivă româno-polonă şi o Convenţie militară. Era un pas prin care România a încercat şi ea să medieze disputa dintre Cehoslovacia şi Polonia, în scopul final de atragere a polonezilor în alianţă, însă fără un succes direct. În fine, pe 23 aprilie se semnează la Bucureşti Convenţia de alianţă defensivă româno-slovacă (intră în vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 se semnează Convenţia de alianţă româno-iugoslavă, care consfinţeşte înfiinţarea Micii Înţelegeri ca organizaţie politică. Activitatea Micii Înţelegeri Încă de la începutul activităţii, organizaţia a încercat să atragă în interiorul său Polonia şi Grecia. Mica Înţelegere devenise un punct de atracţie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun început măsuri rapide şi concrete pentru a crea o zonă central europeană, aşa cum şi-au propus încă din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esenţial ca cele trei state să acţioneze în mod unitar. Principalul obstacol îl reprezentau cercurile revanşarde din Ungaria, Germania şi Italia, care doreau desfiinţarea Micii Înţelegeri. Reconstrucţia Austriei şi Ungariei Pentru a apăra pacea şi stabilitatea în zonă şi pentru a crea un spaţiu central european viabil, era imperativ ca cele două state învinse, Austria şi Ungaria, să se redreseze economic, deoarece economiile României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei continuau să fie interdependente cu cea austriacă şi cea ungară. Încă de la constituire, Mica Înţelegere a făcut demersurile necesare pe lângă Budapesta şi Viena pentru a relansa cooperarea, în special pe plan economic. În acest sens, România a renunţat la ipoteca datorată de Ungaria, cu condiţia ca banii să nu fie folosiţi împotriva alianţei, iar la 14 martie 1924, Franţa, Marea Britanie, Italia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia au semnat două protocoale destinate reconstrucţiei financiare a Ungariei. În ce priveşte Austria, protocoalele pentru reconstrucţia economică a acesteia s-au semnat la Geneva, la 4 octombrie 1922, iar în următorii ani au fost semnate numeroase acorduri de colaborare bilaterale între state. Afirmarea pe arena internaţională Pe plan internaţional, Mica Înţelegere s-a prezentat de la început ca un grup unitar şi solidar. Problema majoră cu care se confrunta era că tratatele semnate de marile puteri după încheierea războiului, lăsau cale largă revizionismului şi revanşismului. De aceea Mica Înţelegere era decisă să acţioneze ferm pentru a păstra ordinea politică, juridică şi teritorială instituită după război. Pentru prima dată se impune la conferinţa de pace de la Lausanne, unde reuşeşte să se afirme, susţinută fiind şi de statele mici şi mijlocii. Se poate spune că Mica Înţelegere a fost efectiv a cincea mare putere europeană. [2] Acordurile de la Locarno. Afirmarea fascismului şi nazismului în Europa Un capitol important din istoria Micii Înţelegeri l-a constituit combaterea agresivităţii crescânde a nazismului şi fascismului, care începe odată cu semnarea acordurilor de la Locarno dintre Marea Britanie şi Franţa pe deoparte şi Germania pe de altă parte. Ca răspuns, Mica Înţelegere creează un Locarno central european şi încearcă crearea unui Locarno balcanic, care să marginalizeze influenţa marilor puteri şi să afirme principiile Societăţii Naţiunilor: egalitatea în drepturi a statelor participante, garantarea integrităţii teritoriale, rezolvarea litigiilor prin arbitraj. Atitudinea concesivă faţă de Germania a dus inevitabil la manifestarea veleităţilor acesteia faţă de Austria şi apoi a ofensivei către Europa centrală. Pe de altă parte, Italia era deosebit de iritată de iniţiativele Micii Înţelegeri. Mussolini rupe tratatul de pace cu Iugoslavia şi anexează Fiume, căruia tratatul de pace îi asigura statutul de oraş liber. În aceste condiţii Mica Înţelegere este nevoită să treacă la măsuri serioase de autoapărare. Consolidarea economică şi militară a Micii Înţelegeri La conferinţa de la Ioachymow din 1927, cele trei state decid elaborarea unui plan economic comun. Fiecare stat îşi păstra suveranitatea, dar urmau să fie înlăturate slăbiciunile economice din interiorul alianţei, până atunci axată mai mult pe latura politică şi diplomatică. Sunt semnate numeroase tratate economice bilaterale. Cooperarea economică s-a adâncit odată cu înfiinţarea în 1933 a Consiliului Economic al alianţei. Erau vizate aplicarea de tarife preferenţiale între cele trei state, un sistem de contingentare, colaborarea în industrie şi agricultură, camere de comerţ mixte, unificarea tarifelor pe căile ferate, colaborarea în navigaţia aeriană şi maritimă. Era urmărită circulaţia rapidă a obiectelor de aprovizionare şi a armamentului. Cehoslovacia a propus formarea unui cartel industrial care să facă faţă marilor carteluri internaţionale. România acorda Cehoslovaciei o zonă franco-porto la Galaţi. S-au mai luat măsuri de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre, a comunicaţiilor feroviare, aeriene, poştale, telefonice, telegrafice şi radiofonice. În ce priveşte colaborarea pe latura militară, fiecare stat a pus la punct un plan amănunţit de mobilizare economică şi industrială în caz de război. Toate aceste măsuri au iritat Germania şi Italia, care considerau că astfel statele alianţei duceau o politică agresivă. Destrămarea Micii Înţelegeri Cu toate eforturile depuse pentru menţinerea păcii, după 1936 principiul forţei se impune definitiv în relaţiile internaţionale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste şi revizioniste. Germania şi Italia reuşesc să spargă solidaritatea alianţei şi conving Iugoslavia să semneze pacte separate cu Bulgaria şi Italia. În acest climat tensionat se constituie un nou Directorat în patru. Sub presiunea Marii Britanii şi a Franţei, România şi Cehoslovacia se văd nevoite să adopte o atitudine concesivă faţă de Ungaria horthystă, sperând astfel să îşi salveze integritatea teritorială. În 1938 Germania anexează Austria, bizuindu-se pe aceeaşi politică concesivă a Marii Britaniei şi a Franţei. În fine, după mai multe eforturi disperate de a-şi păstra integritatea şi de a menţine principiul dreptului în relaţiile internaţionale, prin Acordurile de la München din 29 septembrie 1938, Directoratul european în patru distruge Mica Înţelegere. În acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia şi va atrage mai târziu România în rândurile Axei. Bibliografie  Campus, Eliza, Mica Înţelegere, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968  Campus, Eliza, Mica Înţelegere (ediţia a II-a), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997 ISBN 973-27-0558-2 247 p.  Gusti Dimitrie, Enciclopedia României. Vol.3 Economia, 1938 pp.994-998  Vanku, Milan, Mica Înţelegere şi politica externă a Iugoslaviei, Editura Politică, Bucureşti, 1979 Note 1. Jump up↑ Campus, Eliza, 1997, p.9-15. Spre deosebire de concepţia care a prevalat până după 1989, Eliza Campus, în ediţia revizuită a lucrării Mica Înţelegere din 1997 susţine că organizaţia a avut un caracter federal. Istorici precum Florin Constanin, Ion Chiper şi Cristian Popiş
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
Semnificația zilei de 15 februarie... 590: Khosrau al II-lea este încoronat rege al Persiei. 1637: Ferdinand al III-lea a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman. 1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei, și Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg. 1864: A apărut revista România militară, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul Regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major. 1876: Apare lunar (până la 15 mai 1876), la București, "Revista literară și științifică", sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Dimitrie Brândză. 1921: S-a înființat legația României la Helsinki. 1923: Grecia devine ultima țară europeană care adoptă calendarul gregorian. 1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15 februarie-23 februarie). 1941: România este inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice. 1949: Pentru prima oară, problema lichidării marii proprietăți agricole, a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M. 1952: Regele George al VI-lea al Regatului Unit este înmormântat la capela Sf. George de la Castelul Windsor. 1965: Emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei. 1969: A fost inaugurată linia ferată electrificată București–Brașov, prima de acest fel din România. 1980: A fost lansată pe apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România. 1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – Ziua națională a salvării. 1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru. 1991: A luat ființă "Grupul de la Vișegrad", organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. 1995: România depune la secretariatul general al ONU, instrumentele de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993. 2000: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust. 2001: Suedia a renunțat la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români posesori de pașapoarte diplomatice. 2003: Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak, în peste 600 de orașe din întreaga lume. 2013: Un meteorit a explodat deasupra Rusiei; 1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc. Acest lucru s-a întâmplat în mod neașteptat, cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului 2012 DA14, asteroidul care urma să treacă cel mai aproape de Terra.
👍 2
Eugen Luca, Admin
👍 2 · 💬 0
Viorel Georgescu
3 ani în urmă
NU SANTEM NIMIC ALTCEVA DECAT SUMA AMINTIRILOR PE CARE LE PASTRAM..
👍 1
Silvius Banica
👍 1 · 💬 0
Se încarcă...

Prieteni · 20

Lista completă de prieteni se încarcă doar când deschizi fila.

Vezi toți prietenii