Elena-cristina

"Rom??nia este o ??arÄ? care pre??uie??te continuitatea, care construie??te viitorul pe temelia trecutului. DacÄ? vom reu??i sÄ? ne ridicÄ?m la ??nÄ?l??imea moralÄ? a strÄ?mo??ilor no??tri, noi vom birui prezentul ??i vom ??ti sÄ? ne scriem viitorul."
Majestatea Sa
Regina Margareta I a Rom??niei

Ziua de na??tere a MajestÄ???ii Sale Margareta.

Vineri, 26 martie 2021, Majestatea Sa Regina Margareta a Rom??niei a gÄ?zduit o ceremonie ??n Holul de Onoare al Castelului Pele??. La ceremonia dedicatÄ? sÄ?rbÄ?toririi a 140 de ani de la proclamarea Regatului Rom??niei ??i zilei de na??tere a MajestÄ???ii Sale au fost prezen??i Alte??a Sa RegalÄ? Principele Consort Radu ??i Alte??a Sa RegalÄ? Principesa Sofia. Cu acest prilej, ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, a anun??at cÄ? Guvernul Rom??niei va sprijini reabilitarea Castelului Pele??.
Numeroase personalitÄ???i ??i institu??ii au adresat MajestÄ???ii Sale urÄ?ri.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom??ne a asigurat-o pe Majestatea Sa cÄ? este prezentÄ? ??n rugÄ?ciunile sale, amintind cÄ? activitatea pe care Majestatea Sa o desfÄ???oarÄ? este pentru binele poporului rom??n.
Crucea Ro??ie Rom??nÄ? a mul??umit MajestÄ???ii Sale, Pre??edintele SocietÄ???ii Na??ionale de Cruce Ro??ie din Rom??nia: VÄ? mul??umim cÄ? sunte??i, zi de zi, alÄ?turi de Crucea Ro??ie Rom??nÄ? ??n slujba umanitÄ???ii! De asemenea, Funda??ia RegalÄ? Margareta a amintit drumul ??n slujba umanitÄ???ii, pe care Majestatea Sa ??l urmeazÄ? p??nÄ? astÄ?zi.
Deputatul Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului, a afirmat cÄ? prezen??a Custodelui Coroanei ??n societate este un mesaj profund al suveranitÄ???ii, patriotismului, puterii exemplului personal, loialitÄ???ii na??ionale ??i continuitÄ???ii istorice.
Prezen??a Sa caldÄ?, plinÄ? de empatie ??i compasiune, discre??ia ??i rafinamentul, erudi??ia ??i diploma??ia, mesajele de ??ncurajare, sus??inerea tinerilor arti??ti ??i m??ng??ierea seniorilor singuri sunt doar c??teva dintre calitÄ???ile ??i liniile de contur ale portretului SÄ?u regal, aratÄ? senatorul Iulia Sc??ntei.
Fostul deputat Constantin Codreanu mÄ?rturise??te: Am apreciat mereu preocuparea Casei Regale a Rom??niei pentru rom??nii din ??arÄ?, Republica Moldova, Diaspora ??i comunitÄ???ile istorice.
??i deputatul de Cluj Ilie-Alin Cole??a a salutat aniversarea.
Romfilatelia a evocat faptul cÄ? ?Žn anul 2020, Familia RegalÄ? a Rom??niei a sÄ?rbÄ?torit trei decenii de prezen??Ä? ??i de activitate ne??ntreruptÄ?, ??n ??ara sa, a Principesei Margareta, Custodele Coroanei Rom??ne.
?Žn mesajul transmis ??n numele PrimÄ?riei Municipiului Ploie??ti, semnat de primarul Andrei Volosevici ??i de viceprimarul Daniel Nicodim, se evocÄ? faptul cÄ? Majestatea Sa, alÄ?turi de ??ntreaga Familie RegalÄ? a Rom??niei, a sprijinit energic eforturile comunitÄ???ilor locale de a se dezvolta ??i a se afirma, fiind alÄ?turi mereu de to??i rom??nii care au avut nevoie de sprijin.
Asocia??ia Studen??ilor la Istorie din cadrul FacultÄ???ii de Istorie a UniversitÄ???ii din Bucure??ti o nume??te pe Majestatea Sa un exemplu de energie, modestie, elegan??Ä?, empatie ??i iubire pentru ceilal??i, ??ntr-un cuv??nt, regalitate.
Alian??a Na??ionalÄ? pentru Restaurarea Monarhiei a afirmat: Ne dorim sÄ? vinÄ? c??t mai repede vremea c??nd ??i noi ne vom bucura, la fel ca ??nainta??ii no??tri de la 1881, de proclamarea Regatului Rom??niei. Atunci a fost ??ncoronat primul Rege. Noi ne dorim sÄ? ??ncoronÄ?m prima ReginÄ? domnitoare din istoria rom??nilor.
Asocia??ia Tineretului Regalist, care ??i-a anun??at astÄ?zi lansarea publicÄ?, sus??ine cÄ? LegÄ?m??ntul Dinastiei fa??Ä? de Na??iunea Rom??nÄ?, continuat de Majestatea VoastrÄ?, ne obligÄ? pe noi, beneficiarii eforturilor Casei Regale, sÄ? ne ridicÄ?m la ??nÄ?l??imea ??nainta??ilor care au pus binele general deasupra propriilor interese.
Clubul Monarhi??tilor Bistri??eni a eviden??iat cÄ? Majestatea Sa este o persoanÄ? deosebit de activÄ? ??n via??a politicÄ? ??i socialÄ? a Rom??niei.
Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ? ??i dore??te MajestÄ???ii Sale sÄ? primeascÄ? iubirea ??i ??nvÄ???Ä?tura lui Iisus Hristos. Mesajul, publicat alÄ?turi de o fotografie cu nepotul Reginei, Nicolae, indicÄ? dorin??a organiza??iei pentru o ??mpÄ?care ??n cadrul Familiei Regale. La r??ndul sÄ?u, Nicolae a adresat mÄ?tu??ii sale un cÄ?lduros la mul??i ani.
Ateneul Na??ional din Ia??i a amintit cÄ? se bucurÄ? de ?Žnaltul Patronaj Regal al MajestÄ???ii Sale. Asemenea, The Duke of Edinburghâ??s International Award Rom??nia.
Rom??nia are CoroanÄ?, a amintit publicistul Valerian Stan, cu ocazia aniversÄ?rii de astÄ?zi.
A mai adresat felicitÄ?ri profesorul Daniel ??andru, Directorul General interimar al Operei Na??ionale Ia??i, care, ??n numele institu??iei, a evocat activitatea neobositÄ? a MajestÄ???ii Sale de promovare a valorilor ??i a culturii na??ionale.
UrÄ?ri aniversare a transmis ??i domnul Ion-Andrei Gherasim, Pre??edintele Executiv al Funda??iei Coposu, el ??nsu??i aniversat ??n aceastÄ? zi.
??i ??ndrÄ?gita artistÄ? Paula Seling s-a alÄ?turat celor care au felicitat-o pe Majestatea Sa cu ocazia zilei de na??tere.


monarhiasalveazaromania.wordpress.com

--- ????15 Octombrie 1893:
Na??terea Regelui Carol II ???? ---

La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreâ?, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncÄ? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatÄ?, conform tradi??iei, cu o sutÄ? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sÄ?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatÄ? pe pÄ?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nÄ?scut ??n ??ara noastrÄ?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxÄ?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticÄ?, prin??ul Carol beneficiazÄ? din partea regelui Carol I de o neasemuitÄ? afec??iune.

Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilÄ?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educÄ?rii micului vlÄ?star regal, ignor??nd adesea opiniile pÄ?rin??ilor. ?ŽmpreunÄ? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rÄ?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rÄ?sfÄ?????ndu-l peste mÄ?surÄ?. Cele douÄ? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cÄ?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strÄ?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. PregÄ?tirea sa a fost ??ncredin??atÄ? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinÄ? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nÄ?, M. Blumel- limba germanÄ?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezÄ?, B. Ionescu- matematicÄ?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicÄ?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturÄ? rom??n, cel care aprofundeazÄ? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??Ä?rii. Inteligen??a vlÄ?starului regal nu l-a lÄ?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: â?žchiar dacÄ? nu cete??te mult, el ??tie sÄ? asculte ??i sÄ? re??ie â?? ??i cu spirit critic!- ce auziseâ?. La v??rsta de nouÄ? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??Ä?, prin??ul era preocupat de lecturÄ?, botanicÄ? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??Ä? a tatÄ?lui sÄ?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazÄ? Academia MilitarÄ? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nÄ?r cultivat, cu o personalitate puternicÄ?. ?Žn timpul celui de-al doilea RÄ?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului RÄ?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nÄ? ??i participÄ? la inspec??iile armatei, atrÄ?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni.

La 21 februarie 1920 principele Carol plecÄ? ??n cÄ?lÄ?torie ??n jurul lumii. ?Žn urmÄ?toarele ??apte luni viziteazÄ? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunÄ? mai t??rziu sÄ? se re??ntoarcÄ? ??n Rom??nia. ?Žn acestÄ? perioadÄ?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitÄ???i ale ??Ä?rilor vizitate. ?Žn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferÄ? regelui Carol al II-lea pe l??ngÄ? valoroasa garniturÄ? de mobilier din lemn de tek ??i o casetÄ? av??nd ??n interior o fiolÄ? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezÄ?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.

Carol II si Mihai I?Žn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sÄ? se cÄ?sÄ?toreascÄ? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nÄ???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?Žn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sÄ? joace un rol fundamental ??n biografia regalÄ?.

DupÄ? renun??Ä?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicÄ? rom??neascÄ? ??i familia regalÄ?, profund afectate, decid mÄ?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatÄ? hotÄ?r??rea Consiliului de CoroanÄ?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotÄ?rÄ???te sÄ?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??Ä?rii este ??ncredin??atÄ? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetÄ???eanul Carol Caraiman. ?Žntre anii 1925-1930, destinul ??l poartÄ? ??n Fran??a, alÄ?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pÄ?rea sÄ? urmÄ?reascÄ? ??nsÄ? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??Ä?toare, se stinge din via??Ä? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??Ä?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cÄ?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?Žn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevÄ?d unica solu??ie salvatoare. ?Žn ciuda declara??iilor sale, ??ncÄ? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arÄ?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurÄ? prin??ului bunÄ?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarÄ? fÄ?rÄ? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sÄ? mÄ? ??napoiez, prin voin??a voastrÄ?, spre a conduce Rom??niaâ? ??i face publicÄ? o listÄ? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??Ä?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de VintilÄ? BrÄ?tianu demisioneazÄ?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??Ä?rÄ?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupÄ? sine un enorm capital de popularitate, ??nsÄ? criza economicÄ? mondialÄ?, ca ??i problemele interne accentueazÄ? instabilitatea politicÄ?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigÄ? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupÄ? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sÄ?rbÄ?toritÄ? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei.

Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fÄ?rÄ? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??Ä?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalÄ? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfÄ???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impÄ?timit filatelist, v??nÄ?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). DezamÄ?girea regelui Carol al II-lea fa??Ä? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinÄ? sÄ? ia mÄ?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmÄ? la ??ngrÄ?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatÄ? dictatura regalÄ? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatÄ? de contextul european ??i de dezamÄ?girea popula??iei fa??Ä? de partidele politice, mÄ?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??Ä?rii. Mi??cÄ?ri extremiste, precum Mi??carea LegionarÄ?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??Ä? ??i antisemitism, devin cÄ?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?Žn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??Ä?rÄ?nistul Armand CÄ?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?Žn tot acest timp, deasupra Europei se adunÄ? nori negri, prevestitori ai unui nou RÄ?zboi Mondial. ?Žnconjurat de o camarilÄ? alcÄ?tuitÄ? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sÄ? grÄ?beascÄ? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristÄ? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpÄ?r??irea teritorialÄ? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. AceastÄ? ??n??elegere a fost pusÄ? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitÄ? de cÄ?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fÄ?rÄ? sÄ? se fi tras nici un foc de armÄ? a fost consideratÄ? o ru??ine na??ionalÄ?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??Ä? manifestÄ?rilor de nemul??umire, il determinÄ? pe regele Carol II sÄ? abdice, la 6 septembrie 1940. ?Žn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pÄ?rÄ?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. DupÄ? ??ndelungi peregrinÄ?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??Ä?, la 3 aprilie 1953.

Sursa: Pele??.ro

--- ????15 Octombrie 1893:
Na??terea Regelui Carol II ???? ---

La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreâ?, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncÄ? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatÄ?, conform tradi??iei, cu o sutÄ? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sÄ?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatÄ? pe pÄ?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nÄ?scut ??n ??ara noastrÄ?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxÄ?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticÄ?, prin??ul Carol beneficiazÄ? din partea regelui Carol I de o neasemuitÄ? afec??iune.

Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilÄ?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educÄ?rii micului vlÄ?star regal, ignor??nd adesea opiniile pÄ?rin??ilor. ?ŽmpreunÄ? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rÄ?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rÄ?sfÄ?????ndu-l peste mÄ?surÄ?. Cele douÄ? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cÄ?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strÄ?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. PregÄ?tirea sa a fost ??ncredin??atÄ? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinÄ? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nÄ?, M. Blumel- limba germanÄ?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezÄ?, B. Ionescu- matematicÄ?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicÄ?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturÄ? rom??n, cel care aprofundeazÄ? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??Ä?rii. Inteligen??a vlÄ?starului regal nu l-a lÄ?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: â?žchiar dacÄ? nu cete??te mult, el ??tie sÄ? asculte ??i sÄ? re??ie â?? ??i cu spirit critic!- ce auziseâ?. La v??rsta de nouÄ? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??Ä?, prin??ul era preocupat de lecturÄ?, botanicÄ? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??Ä? a tatÄ?lui sÄ?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazÄ? Academia MilitarÄ? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nÄ?r cultivat, cu o personalitate puternicÄ?. ?Žn timpul celui de-al doilea RÄ?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului RÄ?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nÄ? ??i participÄ? la inspec??iile armatei, atrÄ?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni.

La 21 februarie 1920 principele Carol plecÄ? ??n cÄ?lÄ?torie ??n jurul lumii. ?Žn urmÄ?toarele ??apte luni viziteazÄ? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunÄ? mai t??rziu sÄ? se re??ntoarcÄ? ??n Rom??nia. ?Žn acestÄ? perioadÄ?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitÄ???i ale ??Ä?rilor vizitate. ?Žn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferÄ? regelui Carol al II-lea pe l??ngÄ? valoroasa garniturÄ? de mobilier din lemn de tek ??i o casetÄ? av??nd ??n interior o fiolÄ? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezÄ?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.

Carol II si Mihai I?Žn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sÄ? se cÄ?sÄ?toreascÄ? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nÄ???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?Žn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sÄ? joace un rol fundamental ??n biografia regalÄ?.

DupÄ? renun??Ä?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicÄ? rom??neascÄ? ??i familia regalÄ?, profund afectate, decid mÄ?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatÄ? hotÄ?r??rea Consiliului de CoroanÄ?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotÄ?rÄ???te sÄ?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??Ä?rii este ??ncredin??atÄ? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetÄ???eanul Carol Caraiman. ?Žntre anii 1925-1930, destinul ??l poartÄ? ??n Fran??a, alÄ?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pÄ?rea sÄ? urmÄ?reascÄ? ??nsÄ? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??Ä?toare, se stinge din via??Ä? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??Ä?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cÄ?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?Žn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevÄ?d unica solu??ie salvatoare. ?Žn ciuda declara??iilor sale, ??ncÄ? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arÄ?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurÄ? prin??ului bunÄ?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarÄ? fÄ?rÄ? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sÄ? mÄ? ??napoiez, prin voin??a voastrÄ?, spre a conduce Rom??niaâ? ??i face publicÄ? o listÄ? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??Ä?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de VintilÄ? BrÄ?tianu demisioneazÄ?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??Ä?rÄ?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupÄ? sine un enorm capital de popularitate, ??nsÄ? criza economicÄ? mondialÄ?, ca ??i problemele interne accentueazÄ? instabilitatea politicÄ?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigÄ? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupÄ? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sÄ?rbÄ?toritÄ? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei.

Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fÄ?rÄ? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??Ä?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalÄ? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfÄ???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impÄ?timit filatelist, v??nÄ?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). DezamÄ?girea regelui Carol al II-lea fa??Ä? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinÄ? sÄ? ia mÄ?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmÄ? la ??ngrÄ?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatÄ? dictatura regalÄ? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatÄ? de contextul european ??i de dezamÄ?girea popula??iei fa??Ä? de partidele politice, mÄ?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??Ä?rii. Mi??cÄ?ri extremiste, precum Mi??carea LegionarÄ?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??Ä? ??i antisemitism, devin cÄ?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?Žn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??Ä?rÄ?nistul Armand CÄ?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?Žn tot acest timp, deasupra Europei se adunÄ? nori negri, prevestitori ai unui nou RÄ?zboi Mondial. ?Žnconjurat de o camarilÄ? alcÄ?tuitÄ? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sÄ? grÄ?beascÄ? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristÄ? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpÄ?r??irea teritorialÄ? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. AceastÄ? ??n??elegere a fost pusÄ? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitÄ? de cÄ?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fÄ?rÄ? sÄ? se fi tras nici un foc de armÄ? a fost consideratÄ? o ru??ine na??ionalÄ?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??Ä? manifestÄ?rilor de nemul??umire, il determinÄ? pe regele Carol II sÄ? abdice, la 6 septembrie 1940. ?Žn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pÄ?rÄ?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. DupÄ? ??ndelungi peregrinÄ?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??Ä?, la 3 aprilie 1953.

Sursa: Pele??.ro

--- ????15 Octombrie 1893:
Na??terea Regelui Carol II ???? ---

La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreâ?, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncÄ? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatÄ?, conform tradi??iei, cu o sutÄ? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sÄ?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatÄ? pe pÄ?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nÄ?scut ??n ??ara noastrÄ?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxÄ?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticÄ?, prin??ul Carol beneficiazÄ? din partea regelui Carol I de o neasemuitÄ? afec??iune.

Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilÄ?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educÄ?rii micului vlÄ?star regal, ignor??nd adesea opiniile pÄ?rin??ilor. ?ŽmpreunÄ? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rÄ?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rÄ?sfÄ?????ndu-l peste mÄ?surÄ?. Cele douÄ? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cÄ?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strÄ?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. PregÄ?tirea sa a fost ??ncredin??atÄ? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinÄ? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nÄ?, M. Blumel- limba germanÄ?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezÄ?, B. Ionescu- matematicÄ?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicÄ?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturÄ? rom??n, cel care aprofundeazÄ? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??Ä?rii. Inteligen??a vlÄ?starului regal nu l-a lÄ?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: â?žchiar dacÄ? nu cete??te mult, el ??tie sÄ? asculte ??i sÄ? re??ie â?? ??i cu spirit critic!- ce auziseâ?. La v??rsta de nouÄ? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??Ä?, prin??ul era preocupat de lecturÄ?, botanicÄ? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??Ä? a tatÄ?lui sÄ?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazÄ? Academia MilitarÄ? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nÄ?r cultivat, cu o personalitate puternicÄ?. ?Žn timpul celui de-al doilea RÄ?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului RÄ?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nÄ? ??i participÄ? la inspec??iile armatei, atrÄ?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni.

La 21 februarie 1920 principele Carol plecÄ? ??n cÄ?lÄ?torie ??n jurul lumii. ?Žn urmÄ?toarele ??apte luni viziteazÄ? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunÄ? mai t??rziu sÄ? se re??ntoarcÄ? ??n Rom??nia. ?Žn acestÄ? perioadÄ?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitÄ???i ale ??Ä?rilor vizitate. ?Žn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferÄ? regelui Carol al II-lea pe l??ngÄ? valoroasa garniturÄ? de mobilier din lemn de tek ??i o casetÄ? av??nd ??n interior o fiolÄ? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezÄ?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.

Carol II si Mihai I?Žn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sÄ? se cÄ?sÄ?toreascÄ? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nÄ???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?Žn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sÄ? joace un rol fundamental ??n biografia regalÄ?.

DupÄ? renun??Ä?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicÄ? rom??neascÄ? ??i familia regalÄ?, profund afectate, decid mÄ?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatÄ? hotÄ?r??rea Consiliului de CoroanÄ?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotÄ?rÄ???te sÄ?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??Ä?rii este ??ncredin??atÄ? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetÄ???eanul Carol Caraiman. ?Žntre anii 1925-1930, destinul ??l poartÄ? ??n Fran??a, alÄ?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pÄ?rea sÄ? urmÄ?reascÄ? ??nsÄ? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??Ä?toare, se stinge din via??Ä? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??Ä?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cÄ?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?Žn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevÄ?d unica solu??ie salvatoare. ?Žn ciuda declara??iilor sale, ??ncÄ? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arÄ?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurÄ? prin??ului bunÄ?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarÄ? fÄ?rÄ? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sÄ? mÄ? ??napoiez, prin voin??a voastrÄ?, spre a conduce Rom??niaâ? ??i face publicÄ? o listÄ? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??Ä?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de VintilÄ? BrÄ?tianu demisioneazÄ?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??Ä?rÄ?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupÄ? sine un enorm capital de popularitate, ??nsÄ? criza economicÄ? mondialÄ?, ca ??i problemele interne accentueazÄ? instabilitatea politicÄ?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigÄ? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupÄ? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sÄ?rbÄ?toritÄ? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei.

Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fÄ?rÄ? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??Ä?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalÄ? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfÄ???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impÄ?timit filatelist, v??nÄ?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). DezamÄ?girea regelui Carol al II-lea fa??Ä? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinÄ? sÄ? ia mÄ?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmÄ? la ??ngrÄ?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatÄ? dictatura regalÄ? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatÄ? de contextul european ??i de dezamÄ?girea popula??iei fa??Ä? de partidele politice, mÄ?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??Ä?rii. Mi??cÄ?ri extremiste, precum Mi??carea LegionarÄ?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??Ä? ??i antisemitism, devin cÄ?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?Žn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??Ä?rÄ?nistul Armand CÄ?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?Žn tot acest timp, deasupra Europei se adunÄ? nori negri, prevestitori ai unui nou RÄ?zboi Mondial. ?Žnconjurat de o camarilÄ? alcÄ?tuitÄ? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sÄ? grÄ?beascÄ? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristÄ? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpÄ?r??irea teritorialÄ? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. AceastÄ? ??n??elegere a fost pusÄ? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitÄ? de cÄ?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fÄ?rÄ? sÄ? se fi tras nici un foc de armÄ? a fost consideratÄ? o ru??ine na??ionalÄ?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??Ä? manifestÄ?rilor de nemul??umire, il determinÄ? pe regele Carol II sÄ? abdice, la 6 septembrie 1940. ?Žn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pÄ?rÄ?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. DupÄ? ??ndelungi peregrinÄ?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??Ä?, la 3 aprilie 1953.

Sursa: Pele??.ro

--- ????15 Octombrie 1893:
Na??terea Regelui Carol II ???? ---

La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreâ?, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncÄ? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatÄ?, conform tradi??iei, cu o sutÄ? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sÄ?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatÄ? pe pÄ?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nÄ?scut ??n ??ara noastrÄ?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxÄ?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticÄ?, prin??ul Carol beneficiazÄ? din partea regelui Carol I de o neasemuitÄ? afec??iune.

Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilÄ?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educÄ?rii micului vlÄ?star regal, ignor??nd adesea opiniile pÄ?rin??ilor. ?ŽmpreunÄ? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rÄ?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rÄ?sfÄ?????ndu-l peste mÄ?surÄ?. Cele douÄ? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cÄ?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strÄ?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. PregÄ?tirea sa a fost ??ncredin??atÄ? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinÄ? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nÄ?, M. Blumel- limba germanÄ?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezÄ?, B. Ionescu- matematicÄ?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicÄ?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturÄ? rom??n, cel care aprofundeazÄ? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??Ä?rii. Inteligen??a vlÄ?starului regal nu l-a lÄ?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: â?žchiar dacÄ? nu cete??te mult, el ??tie sÄ? asculte ??i sÄ? re??ie â?? ??i cu spirit critic!- ce auziseâ?. La v??rsta de nouÄ? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??Ä?, prin??ul era preocupat de lecturÄ?, botanicÄ? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??Ä? a tatÄ?lui sÄ?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazÄ? Academia MilitarÄ? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nÄ?r cultivat, cu o personalitate puternicÄ?. ?Žn timpul celui de-al doilea RÄ?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului RÄ?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nÄ? ??i participÄ? la inspec??iile armatei, atrÄ?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni.

La 21 februarie 1920 principele Carol plecÄ? ??n cÄ?lÄ?torie ??n jurul lumii. ?Žn urmÄ?toarele ??apte luni viziteazÄ? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunÄ? mai t??rziu sÄ? se re??ntoarcÄ? ??n Rom??nia. ?Žn acestÄ? perioadÄ?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitÄ???i ale ??Ä?rilor vizitate. ?Žn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferÄ? regelui Carol al II-lea pe l??ngÄ? valoroasa garniturÄ? de mobilier din lemn de tek ??i o casetÄ? av??nd ??n interior o fiolÄ? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezÄ?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.

Carol II si Mihai I?Žn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sÄ? se cÄ?sÄ?toreascÄ? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nÄ???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?Žn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sÄ? joace un rol fundamental ??n biografia regalÄ?.

DupÄ? renun??Ä?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicÄ? rom??neascÄ? ??i familia regalÄ?, profund afectate, decid mÄ?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatÄ? hotÄ?r??rea Consiliului de CoroanÄ?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotÄ?rÄ???te sÄ?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??Ä?rii este ??ncredin??atÄ? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetÄ???eanul Carol Caraiman. ?Žntre anii 1925-1930, destinul ??l poartÄ? ??n Fran??a, alÄ?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pÄ?rea sÄ? urmÄ?reascÄ? ??nsÄ? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??Ä?toare, se stinge din via??Ä? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??Ä?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cÄ?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?Žn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevÄ?d unica solu??ie salvatoare. ?Žn ciuda declara??iilor sale, ??ncÄ? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arÄ?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurÄ? prin??ului bunÄ?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarÄ? fÄ?rÄ? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sÄ? mÄ? ??napoiez, prin voin??a voastrÄ?, spre a conduce Rom??niaâ? ??i face publicÄ? o listÄ? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??Ä?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de VintilÄ? BrÄ?tianu demisioneazÄ?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??Ä?rÄ?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupÄ? sine un enorm capital de popularitate, ??nsÄ? criza economicÄ? mondialÄ?, ca ??i problemele interne accentueazÄ? instabilitatea politicÄ?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigÄ? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupÄ? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sÄ?rbÄ?toritÄ? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei.

Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fÄ?rÄ? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??Ä?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalÄ? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfÄ???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impÄ?timit filatelist, v??nÄ?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). DezamÄ?girea regelui Carol al II-lea fa??Ä? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinÄ? sÄ? ia mÄ?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmÄ? la ??ngrÄ?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatÄ? dictatura regalÄ? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatÄ? de contextul european ??i de dezamÄ?girea popula??iei fa??Ä? de partidele politice, mÄ?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??Ä?rii. Mi??cÄ?ri extremiste, precum Mi??carea LegionarÄ?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??Ä? ??i antisemitism, devin cÄ?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?Žn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??Ä?rÄ?nistul Armand CÄ?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?Žn tot acest timp, deasupra Europei se adunÄ? nori negri, prevestitori ai unui nou RÄ?zboi Mondial. ?Žnconjurat de o camarilÄ? alcÄ?tuitÄ? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sÄ? grÄ?beascÄ? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristÄ? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpÄ?r??irea teritorialÄ? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. AceastÄ? ??n??elegere a fost pusÄ? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitÄ? de cÄ?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fÄ?rÄ? sÄ? se fi tras nici un foc de armÄ? a fost consideratÄ? o ru??ine na??ionalÄ?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??Ä? manifestÄ?rilor de nemul??umire, il determinÄ? pe regele Carol II sÄ? abdice, la 6 septembrie 1940. ?Žn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pÄ?rÄ?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. DupÄ? ??ndelungi peregrinÄ?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??Ä?, la 3 aprilie 1953.

Sursa: Pele??.ro

--- ????15 Octombrie 1893:
Na??terea Regelui Carol II ???? ---

La 15 octombrie 1893, ??n marele Apartament princiar al Castelului Pele??, ,,Cuibul Acvilelor negreâ?, de la poalele Mun??ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint??i fiu al cuplului princiar al Rom??niei, Ferdinand de Hohenzollern ??i Maria de Edinburg. Na??terea sa a reprezentat un moment a??teptat cu ad??ncÄ? emo??ie de ??ntregul popor rom??n, care-??i ??ncredin??ase destinul ??n m??inile monarhiei rom??ne. Bucuria evenimentului a fost salutatÄ?, conform tradi??iei, cu o sutÄ? de salve de tun. Micul prin?? a primit numele de Carol, ??n onoarea unchiului sÄ?u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidatÄ? pe pÄ?m??ntul rom??nesc. Carol a fost primul Hohenzollern nÄ?scut ??n ??ara noastrÄ?, botezat conform Constitu??iei, ??n confesiunea ortodoxÄ?. Inteligent ??i cultivat, cu o personalitate carismaticÄ?, prin??ul Carol beneficiazÄ? din partea regelui Carol I de o neasemuitÄ? afec??iune.

Carol II si Mihai IPrincipele Carol ??i-a petrecut primii ani ai copilÄ?riei la castelul Pele??, sub atenta supraveghere a monarhului Rom??niei independente. Carol I ??i-a asumat responsabilitatea educÄ?rii micului vlÄ?star regal, ignor??nd adesea opiniile pÄ?rin??ilor. ?ŽmpreunÄ? cu so??ia sa, regina Elisabeta ????i va rÄ?sfr??nge dragostea de bunic asupra principelui, rÄ?sfÄ?????ndu-l peste mÄ?surÄ?. Cele douÄ? guvernante, Miss Winter din Anglia ??i Miss Folliet din Irlanda, angajate de cÄ?tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe ??n deprinderea limbilor strÄ?ine. Vorbea curent rom??na, germana, engleza, franceza ??i rusa. PregÄ?tirea sa a fost ??ncredin??atÄ? profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latinÄ? ??i filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom??nÄ?, M. Blumel- limba germanÄ?, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francezÄ?, B. Ionescu- matematicÄ?, Ghe. Murgoci- chimie ??i fizicÄ?, Nicolae Iorga, renumitul om de culturÄ? rom??n, cel care aprofundeazÄ? cuno??tin??ele prin??ului Carol despre limba, literatura, istoria ??i geografia ??Ä?rii. Inteligen??a vlÄ?starului regal nu l-a lÄ?sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: â?žchiar dacÄ? nu cete??te mult, el ??tie sÄ? asculte ??i sÄ? re??ie â?? ??i cu spirit critic!- ce auziseâ?. La v??rsta de nouÄ? ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve??ian, devine educatorul prin??ului Carol. Din adolescen??Ä?, prin??ul era preocupat de lecturÄ?, botanicÄ? (realiza ierbare, urm??nd pasiunea de o via??Ä? a tatÄ?lui sÄ?u), dar ??i de instruc??ia ??i uniformele militare. Ca ??i Ferdinand, ??ncep??nd din ianuarie 1914, urmeazÄ? Academia MilitarÄ? de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t??nÄ?r cultivat, cu o personalitate puternicÄ?. ?Žn timpul celui de-al doilea RÄ?zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel ??i ??n timpul Primului RÄ?zboi Mondial (1916-1918), principele ????i ??nso??e??te mama, ??n vizitele serviciului de Cruce Ro??ie Rom??nÄ? ??i participÄ? la inspec??iile armatei, atrÄ?g??ndu-??i simpatia solda??ilor rom??ni.

La 21 februarie 1920 principele Carol plecÄ? ??n cÄ?lÄ?torie ??n jurul lumii. ?Žn urmÄ?toarele ??apte luni viziteazÄ? Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime??te Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime??te Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge ??n Europa, la Londra, pentru ca o lunÄ? mai t??rziu sÄ? se re??ntoarcÄ? ??n Rom??nia. ?Žn acestÄ? perioadÄ?, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitÄ???i ale ??Ä?rilor vizitate. ?Žn India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom??n, am??ndoi av??nd ca pasiune filatelia. C????iva ani mai t??rziu, la castelul Pele??, maharajahul oferÄ? regelui Carol al II-lea pe l??ngÄ? valoroasa garniturÄ? de mobilier din lemn de tek ??i o casetÄ? av??nd ??n interior o fiolÄ? cu un bob de orez inscrip??ionat cu 382 de litere scrise ??n limba englezÄ?, omagiu monarhului rom??n, ??nso??ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.

Carol II si Mihai I?Žn 1921, o cunoa??te pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sÄ? se cÄ?sÄ?toreascÄ? ??n acela??i an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se nÄ???tea la castelul Foi??or de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom??niei. ?Žn anul 1925, Carol o cunoa??te pe Elena Lupescu, cea care avea sÄ? joace un rol fundamental ??n biografia regalÄ?.

DupÄ? renun??Ä?ri repetate la tronul Rom??niei, clasa politicÄ? rom??neascÄ? ??i familia regalÄ?, profund afectate, decid mÄ?suri drastice ??mpotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, ??n Monitorul Oficial este publicatÄ? hotÄ?r??rea Consiliului de CoroanÄ?, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele??, privind renun??area la tron. Trei zile mai t??rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hotÄ?rÄ???te sÄ?-l desemneze mo??tenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea ??Ä?rii este ??ncredin??atÄ? provizoriu Regen??ei. Prin renun??area la calitatea de mo??tenitor, Carol devine cetÄ???eanul Carol Caraiman. ?Žntre anii 1925-1930, destinul ??l poartÄ? ??n Fran??a, alÄ?turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea pÄ?rea sÄ? urmÄ?reascÄ? ??nsÄ? Rom??nia: la 18 iulie 1927, ??n urma unei boli necru??Ä?toare, se stinge din via??Ä? regele Ferdinand, iar Regen??a ????i va dovedi ineficien??a ??n fa??a problemelor economice ??i sociale ale ??Ä?rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul cÄ?reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. ?Žn el, vechii simpatizan??i ??i chiar o parte a Regen??ei, ??ntrevÄ?d unica solu??ie salvatoare. ?Žn ciuda declara??iilor sale, ??ncÄ? din octombrie 1927, prin??ul Carol viza revenirea ??n ??arÄ?. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ??i pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, ??i asigurÄ? prin??ului bunÄ?voin??a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite ??n Anglia, Carol declarÄ? fÄ?rÄ? echivoc poporului Rom??niei Mari, prin intermediul presei engleze: ,,vreau sÄ? mÄ? ??napoiez, prin voin??a voastrÄ?, spre a conduce Rom??niaâ? ??i face publicÄ? o listÄ? cu 21 de puncte referitoare la organizarea ??i dezvoltarea ??Ä?rii. La 3 noiembrie acela??i an, guvernul liberal condus de VintilÄ? BrÄ?tianu demisioneazÄ?, iar ??n 10 noiembrie 1928, este ??nlocuit de guvernul ??Ä?rÄ?nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dupÄ? sine un enorm capital de popularitate, ??nsÄ? criza economicÄ? mondialÄ?, ca ??i problemele interne accentueazÄ? instabilitatea politicÄ?. Pe acest fond, curentul carlist c????tigÄ? teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dupÄ? un zbor plin de peripe??ii, Carol ajunge la Bucure??ti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care ??l eliminau de la succesiune ??i este proclamat ??n unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi sÄ?rbÄ?toritÄ? anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura??iei.

Carol IIIn timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom??nia a cunoscut un av??nt economic fÄ?rÄ? precedent, datorat, ??n parte, ??i numeroaselor vizite ale monarhului ??n ??Ä?ri europene, ??ncununate de reu??ite diplomatice ??i economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer??ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea culturalÄ? ??i a artelor i-au atras dragostea ??i simpatia poporului rom??n. Atribu??iile oficiale ale monarhului s-au desfÄ???urat ??n paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un impÄ?timit filatelist, v??nÄ?tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia??ie). DezamÄ?girea regelui Carol al II-lea fa??Ä? de activitatea clasei politice rom??ne??ti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, ??l determinÄ? sÄ? ia mÄ?suri drastice, ajung??ndu-se ??n cele din urmÄ? la ??ngrÄ?direa sistemului democra??iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins ??n 1938, an ??n care este decretatÄ? dictatura regalÄ? ??i desfiin??area partidelor politice, ??nlocuite de un partid unic, Frontul Rena??terii Na??ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitatÄ? de contextul european ??i de dezamÄ?girea popula??iei fa??Ä? de partidele politice, mÄ?cinate de luptele dintre ele ??i dezinteresate de soarta ??Ä?rii. Mi??cÄ?ri extremiste, precum Mi??carea LegionarÄ?, cunoscute mai ales pentru actele de violen??Ä? ??i antisemitism, devin cÄ?tre finalul deceniului carlist, tot mai operante. ?Žn cei zece ani de domnie, au fost asasina??i doi prim-mini??tri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) ??i ??Ä?rÄ?nistul Armand CÄ?linescu (septembrie 1939), devenit ulterior ??ef al unui guvern autoritar. ?Žn tot acest timp, deasupra Europei se adunÄ? nori negri, prevestitori ai unui nou RÄ?zboi Mondial. ?Žnconjurat de o camarilÄ? alcÄ?tuitÄ? din oameni de afaceri ??i finan??i??ti, Carol al II-lea devenea din ce ??n ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau sÄ? grÄ?beascÄ? sf??r??itul Rom??niei Mari: ??n august 1939, ??ntre Germania hitleristÄ? ??i URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele ??i ??mpÄ?r??irea teritorialÄ? a Rom??niei, temerile regelui devenind o certitudine. AceastÄ? ??n??elegere a fost pusÄ? ??n aplicare un an mai t??rziu, c??nd URSS a ocupat Basarabia ??i Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinitÄ? de cÄ?tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii fÄ?rÄ? sÄ? se fi tras nici un foc de armÄ? a fost consideratÄ? o ru??ine na??ionalÄ?, iar Carol a devenit ??inta na??ionali??tilor. Lipsa sprijinului intern ??i interna??ional, incapacitatea de a face fa??Ä? manifestÄ?rilor de nemul??umire, il determinÄ? pe regele Carol II sÄ? abdice, la 6 septembrie 1940. ?Žn diminea??a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul pÄ?rÄ?se??te Rom??nia, ??nso??it de Elena Lupescu. DupÄ? ??ndelungi peregrinÄ?ri prin ??ntreaga lume, se stabile??te ??n Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via??Ä?, la 3 aprilie 1953.

Sursa: Pele??.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro