Elena-cristina

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

__________âš? ???????? âš? _________
?Žncoronarea din 1922 a
Regelui Ferdinand ??i Reginei Maria,
momentul ??n care lumea a privit spre Rom??nia.

âš? ?Žncoronarea la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand ??i Maria este momentul ??n care s-a desÄ?v??r??it fÄ?urirea Rom??niei Mari, dar ??i ziua c??nd lumea interna??ionalÄ? a fost cu privirea a??intitÄ? spre ??ara noastrÄ?. Ceremonia fastuoasÄ? s-a desfÄ???urat ??ntr-un orÄ???el de provincie, ??nsÄ? cu o puternicÄ? simbolisticÄ? ??n istoria rom??nilor: Alba Iulia. ?Žn spatele acelei zile stau ??ncÄ? povestiri ??i detalii inedite descoperite ??n timp de cÄ?tre istorici. Cele mai interesante relatÄ?ri despre acea zi se regÄ?sesc ??nsÄ? ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria: â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie - dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate, ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?. â?žCetatea lui Mihai Viteazulâ? aleasÄ? pentru ??ncoronare
âš? La ??nceputul secolului 19 Alba Iulia devenise deja dintr-un orÄ???el de provincie cu strÄ?du??e ??nfundate un loc simbol pentru rom??ni ??i Rom??nia Mare. La 1 decembrie 1918, Alba Iulia gÄ?zduise Marea Unire c??nd s-a decis unirea Transilvaniei cu Rom??nia, dupÄ? ce ??n 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul fÄ?cuse aici prima unire a rom??nilor intr??nd ??nvingÄ?tor ??n Cetatea BÄ?lgradului.
Muzeului Na??ional al Unirii din Alba Iulia, istoricul Constantin Inel, poveste??te cÄ? mai marii vremii au ales Alba Iulia pentru ??ncoronarea primilor regi ai Rom??niei Mari tocmai datoritÄ? simbolisticii pe care o avea ora??ul pentru rom??ni. Inel explicÄ? faptul cÄ? toate pregÄ?tirile pentru ??ncoronare au ??nceput cu c????iva ani ??nainte, iar administra??ia localÄ? a fÄ?cut eforturi uria??e pentru a ridica ora??ul de la nivelul unui â?žt??rgule?? de provincieâ?, cum era prezentat de presa vremii, la nivelul unui ora?? care sÄ? poatÄ? g??zdui fastuoasa ceremonie a ??ncoronÄ?rii. â?žOra??ul nu era pregÄ?tit ??i acest lucru o demonstreazÄ? ordinele administra??iei locale date ??n 1921 ??i 1922 pentru repara??ii pe infrastructura edilitar-urbanisticÄ?. Astfel, strada care venea de la intrarea ??n ora?? p??nÄ? la poarta I a CetÄ???ii a fost complet refÄ?cutÄ? pentru cÄ? era o stradÄ? de pÄ?m??nt, cum de altfel erau majoritatea strÄ?zilor din ora??â?, spune Inel. Potrivit acestuia, alegerea ora??ului Alba Iulia pentru ??ncoronare fusese oarecum anun??atÄ? â?žprofeticâ? ??ncÄ? din 1915, chiar ??nainte de Marea Unire, de cÄ?tre celebrul politician Nicolae Filipescu care ??i spunea Regelui
â?žmÄ?rirea ce ??i-o urÄ?m, Sire, sÄ? te ??ncoronezi la Alba Iulia sau sÄ? mori pe c??mpia de
la Turda�.
âš? Constantin Inel afirmÄ? cÄ? ??n Arhivele Muzeului Na??ional al Unirii, dar ??i ale Muzeului Na??ional de Istorie se regÄ?sesc numeroase documente din care reiese modul ??n care autoritÄ???ile au pregÄ?tit ora??ul pentru momentul festiv din 15 octombrie 1922.
âš? PregÄ?tirea ??ncoronÄ?rii a ??nceput cu c????iva ani ??nainte de acest moment, ??n timpul guvernÄ?rii lui Alexandru Averescu, iar ??n anul 1920 era deja creatÄ? o comisie a ??ncoronÄ?rii, condusÄ? de generalul CoandÄ? ??i din care fÄ?ceau parte mari personalitÄ???i alte momentului precum George Enescu, comisie care a ??inut ??n aceastÄ? formulÄ? p??nÄ? la abdicarea lui AvrÄ?mescu ??n 1921. Ulterior, noul guvern condus de Ionel BrÄ?tianu a ??nfiin??at o nouÄ? comisie condusÄ? de Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la CernavodÄ?. Catedrala din Alba Iulia, construitÄ? special pentru ??ncoronare Catedrala ortodoxÄ? din Alba Iulia a fost construitÄ? special pentru momentul ??ncoronÄ?rii din 1922 ??n condi??iile ??n care la acea vreme ??n Cetatea de tip Vauban din ora?? nu exista niciun alt obiectiv simbolic pentru rom??ni, ci doar clÄ?diri austro-ungare precum Palatul Principilor Transilvaniei sau clÄ?diri militare. Construc??ia lÄ?ca??ului a ??nceput la sf??r??itul lunii martie a anului 1921, fiind construitÄ? ??ntr-un timp record de aproximativ 10 luni.
âš?Pentru realizarea esplanadei din fa??a catedralei s-a decis dinamitarea unei pÄ?r??i a zidului cetÄ???ii ??i a fost dÄ?r??matÄ? o parte din Bastionul Mihail, fiind creatÄ? panorama de astÄ?zi. Regina Maria vorbe??te ??n memoriile sale despre Catedrala ?ŽncoronÄ?rii din Alba Iulia:
???? â?žAlba Iulia este frumoasÄ?. Un orÄ???el-cetate vechi si acolo, ??n mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern a construit catedrala micÄ? unde urma sÄ? aibÄ? loc ??ncoronarea. Ea este in centrul unui scuar, ??nconjurat de o clÄ?dire ca o m??nÄ?stire. A fost foarte mult criticatÄ? ??i are, fire??te gre??eli, dar, ??n general aratÄ? extrem de frumoasÄ? si plÄ?cutÄ? ??i a fost minunat ??mpodobitÄ? ??i ??ngrijitÄ?â??.

???????? Coroane cu poveste specialÄ?: fÄ?urite din o??el de tun ??i din aur donat de un localnic din Apuseni Coroanele, cele douÄ? simboluri ale regalitÄ???ii, au fiecare ??n spate o poveste ineditÄ?. Coroana Regelui Ferdinand a apar??inut unchiului sÄ?u, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese ??ncoronat ??n anul 1881 ??i care fusese fÄ?uritÄ? din o??elul de la un tun turcesc, capturat ??n timpul RÄ?zboiului de Independen??Ä?. ?Žn schimb, coroana reginei a fost comandatÄ? special la o casÄ? de bijuterii celebrÄ? din Paris, fiind construitÄ? din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Mun??ii Apuseni. Coroana are pandantive laterale pe care sunt inscrip??ionate simboluri: ??n partea dreaptÄ? simbolul heraldic al Rom??niei, iar ??n partea st??ngÄ? simbolul heraldic al casei reginei din Borough.
âš?Potrivit storicilor, Regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii ??i a ??arului Alexandru al II-lea. Pentru ceremonia de ??ncoronare au fost comandate ??i douÄ? mantii, cea a regelui fiind fÄ?cutÄ? ??n strÄ?inÄ?tate, iar cea a reginei ??n ??arÄ?. Capete ??ncoronate sau lideri celebri prezen??i la ??ncoronarea de la Alba Iulia La solemnitÄ???ile din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia au participat numero??i reprezentan??i ai Caselor Regale din Europa, dar ??i ai guvernelor din ??ntreaga lume. Cele mai importante agen??ii de presÄ? interna??ionale ??i-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre evenimentul fastuos. Potrivit istoricilor, Alba Iulia avea la acea datÄ? aproximativ 10.000 de locuitori, iar ceremoniile din 15 octombrie 1922 au reunit peste 30.000 de oameni ??i nu mai pu??in de 15.000 de solda??i, fiind organizatÄ? chiar ??i o paradÄ? militarÄ?. ?Žn micul orÄ???el de provincie au sosit ??n acea zi oaspe??i care reprezentau casele regale, printre care cel care urma sÄ? devinÄ? regele Angliei George al VI-lea, cunoscut ??n istorie mai ales pentru dificultatea pe care o avea ??n vorbire, ducele de Genova, infantele de Bourbon din Spania, dar ??i figuri militare de talie mondialÄ? precum francez generalul Henry Berthelot sau mini??tri plenipoten??iari din numeroase ??Ä?ri, printre care SUA ??i Japonia. O prezen??Ä? ineditÄ? ??i care este ??i imortalizatÄ? ??ntr-o fotografie este cea a t??nÄ?rului George, duce la acea datÄ?, tatÄ?l Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, ??i care va deveni dupÄ? acest moment Regele George al VI-lea. Viitorul rege George al VI-lea al Angliei, prezent la ??ncoronarea de la Alba Iulia Ziua ??ncoronÄ?rii â?? o zi fastuoasÄ? ??ncÄ?rcatÄ? de emo??ie Directorul adjunct al Muzeului Na??ional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, spune cÄ? ziua ??ncoronÄ?rii de la Alba Iulia este un moment extrem de important pentru Rom??nia pentru cÄ? ??ntreaga lume ??i-a a??intit privirile spre ??ara noastrÄ?. â?žAnul 1922 a ??nchis prin momentul 15 octombrie ??ntregirea ??ntre grani??ele ??ntregi a Regatului Rom??niei. Rom??nia Mare se ??nfÄ?ptuia practic prin aceastÄ? ??ncoronare de la Alba Iuliaâ?, explicÄ? Inel.

âš? Cele mai interesante relatÄ?ri despre ziua ??ncoronÄ?rii se regÄ?sesc ??nsÄ? tot ??n ??nsemnÄ?rile Reginei Maria.
â?žPloaie! Aceasta a fost prima impresie â?? dar nu o ploaie tare, doar o stropiturÄ? pe fereastra mea, mici linii lungi ??i distan??ate ceea ce din fericire ??nseamnÄ? cÄ? erau doar picÄ?turi ??i la linia orizontului se ridica un soare palidâ?,
se aratÄ? ??n ??nsemnÄ?rile reginei. FestivitÄ???ile ??ncep ??n gara din Alba Iulia, unde Familia RegalÄ? a ajuns cu trenul regal, fiind ??nt??mpinatÄ? de primul-ministru Ionel BrÄ?tianu ??i primarul ora??ului din acea perioadÄ?. Ulterior, cei doi regi, ??mpreunÄ? cu prin??ul mo??tenitor Carol ??i so??ia sa Elena, au fost transporta??i ??n douÄ? cale??ti p??nÄ? la CatedralÄ?, iar pe traseu au fost ??nt??mpina??i de o parte ??i de alta a bulevardului de mii de oameni cu flori. Regele Ferdinand ??i Regina Maria au ocupat ??n CatedralÄ? cele doua tro­nuri impÄ?rÄ?te??ti, a??ezate unul ??n fata celui­lalt, iar patru mitropoli??i din toate provinciile Rom??niei Mari au oficiat slujba specialÄ? de ??ncoronare. Regele a primit coroana de la pre??edintele Senatului ??i ??i-a a??ezat-o singur pe cap, iar regina ??ngenuncheatÄ?, ??n timp ce Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos ??i a sÄ?rutat-o pe frunte.
???? â?žEu am ??ngenuncheat ??n fa??a lui Nando (nume cu care ??l alinta regina pe Ferdinand â?? n.red), care a pus greaua coroanÄ? pe capul meu, ??n vreme ce toate clopotele au sunat ??i acele salve de salut regal (100 de salve de tun â?? n.red) au fost traseâ??,
poveste??te Regina Maria momentul ??ncoronÄ?rii. Dineul oficial, organizat de Casa Cap??a, din Bucure??ti Ani la r??nd, istoricii au crezut cÄ? dineul oficial organizat ??n cinstea ??ncoronÄ?rii a avut loc ??n Sala Unirii, ??nsÄ? c??teva documente descoperite recent ??n arhive au scos la ivealÄ? faptul cÄ? pentru acesta a fost contractatÄ? o firmÄ? specialÄ? din Bucure??ti. Casa Cap??a a amenajat astfel un cort special ??n care se ajungea prin Sala Unirii ??i ??n care au intrat cei peste 400 de invita??i. O altÄ? parte din invita??i ??i presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala CasÄ? de CulturÄ? a Studen??ilor. DupÄ? terminarea dineului, Familia RegalÄ? a ie??it ??n partea de vest a CetÄ???ii, unde a avut loc o impresionatÄ? paradÄ? militarÄ? la care au participat 50.000 de solda??i. Onorul a fost dat de rege ??i reginÄ?, fiecare cÄ?lÄ?rind ??n fa??a regimentelor proprii, regele fiind ??nso??it de Regimentul I V??nÄ?torii Regelui Ferdinand, iar regina de Regimentul Ro??iori Regina Maria. Parada militarÄ? a ??ncheiat festivitÄ???ile organizate la Alba Iulia ??n 15 octombrie 1922.

Sursa FOTO, VIDEO â?? ARHIVA MUZEULUI NATIONAL AL UNIRII ALBA IULIA
Sursa text: libertatea.ro

â???¸Žâ???¸Žâ???¸Ž| Istoricul Marius Oprea cere restaurarea Monarhiei ??n Rom??nia: Dosar penal ??mpotriva Republicii |â???¸Žâ???¸Žâ???¸Ž

Mi??carea pentru Regat ??i CoranÄ? a depus la PG o pl??ngere penalÄ?, ??n vederea â???nlÄ?turÄ?rii consecin??elor decurg??nd din actele criminale care, dupa 6 martie 1945, ce au determinat rÄ?sturnarea ordinii constitu??ionale care a urmat la data de 30 Dec. 1947". Detaliat ??ntr-un material semnat de Marius Oprea

BUCURE?žTI, (28.10.2019)

?Žn 22 iunie 2016, prin Decizia CivilÄ? cu numÄ?rul 2584 a Tribunalului Bucure??ti, a luat fiin??Ä? Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ?, ca asocia??ie constituitÄ? de Marilena Rotaru (pre??edinte), Marius Oprea (vicepre??edinte) ??i Antonie Popescu (secretar general). TrecuserÄ? mai bine de 12 ani, de c??nd mÄ? re??nt??lneam cu aceea??i salÄ? de judecatÄ? ??n care m-am aflat la finele anului 2003 ??n calitate de inculpat ??n proces cu generalul SRI Marian Ureche, fostul ??ef al SIPA, c??nd am demonstrat at??t cÄ? acesta a fÄ?cut poli??ie politicÄ?, c??t ??i cÄ? o racolase ca informatoare pe Rodica StÄ?noiu, ministrul justi??iei de atunci. Eu am fost achitat, iar cei doi au demisionat. Sala mi-a purtat ??i de astÄ? datÄ? noroc â?? at??t eu, c??t ??i Marilena Rotaru am convins completul de judecatÄ? sÄ? legalizeze Mi??carea, de??i aceasta este singura organiza??ie care sus??ine ??i militeazÄ? prin statutul ei restaurarea Monarhiei ??n Rom??nia ??i s-ar fi putut ridica obiec??ii de neconstitu??ionalitate ??n instan??Ä?. De astÄ? datÄ? ??nsÄ?, nu se afla ??n salÄ? niciun â?sereistâ? din Divizia de ApÄ?rare a Constitu??iei, ca sÄ? ne ??mpiedice existen??a.
Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ?, versus RepublicÄ?

Un an mai t??rziu, pe 10 mai 2017, Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ? a depus la Parchetul General o pl??ngere penalÄ?, ??n vederea â???nlÄ?turÄ?rii consecin??elor decurg??nd din actele criminale care, dupa 6 martie 1945, au determinat rÄ?sturnarea ordinii constitu??ionale care a urmat la data de 30 Decembric 1947, determinand aservirea ??Ä?rii unei puteri strÄ?ine ostile ??i Armatei UR??S de ocupa??ie, sub care s-?° instaurat dictatura comunistÄ? ??n Rom??niaâ?. Prin argumenta??ia pl??ngerii, am arÄ?tat cÄ? Republica a fost instrumentul constitu??ional genocidar al regimului de ocupa??ie sovieto-comunist din Rom??nia, c??t ??i cÄ? modul ??n care ea a fost instauratÄ? a fost unul ilegitim, prin uz de for??Ä? ??i cÄ? forma de drept a adoptÄ?rii ei a fost, la vremea respectivÄ?, una ilegalÄ?. Cu alte cuvinte, cÄ? Rom??nia nu este, istoric, de fapt ??i de drept, republicÄ?. ?ži cÄ? acest adevÄ?r trebuie cosacrat juridic ??i ulterior legiferat. Cu alte cuvinte, am dat ??n judecatÄ? Republica.
La mai multÄ? vreme dupÄ? depunerea pl??ngerii, am fost primi??i ??n audien??Ä? de procurorul general de atunci, Augustin LazÄ?r, care era ??nso??it de doi consilieri. Noi, cei din conducerea MRC, ne-am sus??inut demersul, at??t conform cu statutul nostru, al Mi??cÄ?rii pentru Regat ??i CoroanÄ?, c??t ??i cu argumentele istorice ??i de drept expuse ??n pl??ngere, pe care le-am nuan??at ??i explicat. Am subliniat utilizarea Republicii ca instrument genocidar al regimului de ocupa??ie impus de URSS Rom??niei, la finalul celui de-al doilea rÄ?zboi mondial, ca ??i ??n cazul celorlalte state din estul ??i centrul Europei, intrate sub ocupa??ia Armatei Ro??ii.
Am citat, dealtfel, o mul??ime de Decrete ale Marii AdunÄ?ri Na??ionale sau HotÄ?r??ri ale Consiliului de Mini??tri, de la ??nfiin??area SecuritÄ???ii Poporului, la cele care au stat la baza unor arestÄ?ri ale opozan??ilor politici, a uciderii lor sau a ??ncarcerÄ?rii arbitrare, a condamnÄ?rilor a??a-zis â?administrativeâ? ??i p??nÄ? la cele care au dus la deportÄ?ri, act recunoscut ??n dreptul interna??ional drept genocid. Discu??a s-a lungit aproape douÄ? ore. ?Žn fond, de admiterea acestei pl??ngeri depindea ??ntreg demersul ??i, ??n cele din urmÄ?, argumentele aduse au prevalat asupra unei dificultÄ???i pe care o avea ??n sine Ministerul Public â?? anume de a aduce ??n discu??ie legitimitatea Republicii, ale cÄ?rei interese le reprezintÄ?.
Au urmat lungi perioade de deliberare ??n cadrul insitu??iei, din cauza ineditului situa??iei â?? procurorii s??nt pu??i, ??n fond, sÄ? constate cÄ? au gre??it jurÄ?m??ntul, pe care nu trebuiau sÄ?-l depunÄ? cu m??na pe o constitu??ie republicanÄ?, ci pe aceea a unei Monarhii Constitu??ionale, care nu ??i-a ??ncetat, ??n opinia mea, legal, existen??a ??n Rom??nia niciodatÄ?. Nici mÄ?car dupÄ? 1989, cÄ?ci ??nainte de adoptarea Constitu??iei postrevolu??ionare prin consultarea poporului, nu s-a pus ??n discu??ie, tot prin referendum, forma de guvernÄ?m??nt pe care aceasta o prelua ca atare de la comuni??ti. Pur ??i simplu s-a prelungit o stare de ilegaltate, impusÄ? de ocupantul sovietic, cu o alta, generatÄ? de o loviturÄ? de stat datÄ? revolu??iei anticomuniste, de cÄ?tre â?emana??iiâ? acesteia. ?Žntreba??i fiind la acea discu??ie cu procurorul general dacÄ? nu credem cÄ? o discu??ie despre reistaurarea Monarhiei ar trebui sÄ? facÄ? obiectul unui referendum ??i nu al ac??iunii noastre ??n instan??Ä?, eu am rÄ?spuns cÄ?, nefiind ??nlÄ?turatÄ? prin referendum (nu a??a s-a ??nt??mplat ??n 1947), nu poate fi reinstauratÄ? ca formÄ? de guvernÄ?m??nt tot prin referendum, ci numai prin recunoa??terea Monarhiei de cÄ?tre o instan??Ä? de judecatÄ? drept legalÄ? ??i legitimÄ?, ca act final al â?procesului comunismuluiâ? ??n Rom??nia.

DacÄ? e sÄ? credem ??n bunele inten??ii ale celor care declarÄ? cÄ? sus??in, politic ??i juridic, desprinderea de comunism. â??ži ce-ar urma?â? a ??ntrebat procurorul general. â?Ceea ce e legal ??i necesarâ?, am rÄ?spuns, â?inclusiv pentru stabilitatea, siguran??a ??i viitorul ??Ä?rii. Punerea ??n executare a sentin??ei, adicÄ? transformarea Parlamentului ??n ConstituantÄ?, adoptarea Constitu??iei dn 1923, cu actualizÄ?rile care se cuvin ??i alegerea unui nou Rege, dat fiind decesul Regelui Mihaiâ?. Cred cÄ? a fost ??i pentru domnul LazÄ?r clar cÄ? acel procuror care se va ocupa de acest dosar va avea pe umerii sÄ?i cea mai grea sarcinÄ? â?? aceea de a alege sÄ? intre ??n istorie, trimi????nd ??n judecatÄ? Republica pe care o reprezintÄ?, cu tot cu Constitu??ia ei pe care a jurat sÄ? o apere, sau de a rÄ?m??ne a??a cum e. Un slujba?? mai mult sau mai pu??in anonim, trÄ?ind comod. C??nd am fost ??ntrebat ce a?? rÄ?spunde unei obiec??iuni de neconstitu??ionalitate ??n dosar, eu am rÄ?spuns scurt cÄ? ??n acest caz Curtea Constitu??ionalÄ? nu poate avea nicio competen??Ä?, ??ntruc??t odatÄ? admisÄ? pl??ngerea noastrÄ?, ea devine parte ??n cauzÄ?.

â?Excelenta dezorganizareâ? republicanÄ?, sau ordinea constitu??ionalÄ? monarhicÄ??
?ži apoi timpul s-a scurs. Evident, e de ??n??eles: procurorii s??nt pu??i ??ntr-o situa??iei insolitÄ?, aceea de a trimite ??n instan??Ä? un dosar care are ca obiect Republica, pe care o reprezintÄ?. Am fost ??n??tiin??a??i ??n cele din urmÄ?, dupÄ? mai multe luni, cÄ? â?dosarulâ? (care avea acum ??i un numÄ?r, 467/D/P/2018) se aflÄ? spre competentÄ? solu??ionare la DIICOT. Nu a trecut mult ??i la ??nceputul anului trecut am fost audiat, alÄ?turi de Marilena Rotaru, ??n dosarul cauzei Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ? versus RepublicÄ?. Sau, mai bine zis, al recunoa??terii Monarhiei Constitu??ionale ca regim politic, cÄ?ci nu po??i vorbi de stat de drept ??i de â?consolidarea statului de dreptâ?, deziderat at??t de des invocat de politicieni, de magistra??i, de anali??ti politici ??i de partenerii europeni, care invocÄ? slÄ?biciunea lui ??n Rom??nia, at??ta vreme c??t fundamentul acestuia este a??ezat str??mb de la bazÄ?. Pe temeiul unui regim republican instaurat ilegal, de cÄ?tre ocupan??ii sovieto-comuni??ti ai Rom??niei ??i perpetuat, dupÄ? 22 decembrie 1989. Am stat la DIICOT cam douÄ? ore ??i jumÄ?tate ??i am rÄ?spuns la ??ntrebÄ?rile puse, toate pertinente.

Apoi iar am a??teptat, p??nÄ? ce o solu??ie comodÄ? ??i cÄ?ldu??Ä? ne-a fost transmisÄ?: anume, cÄ? o parte a cauzei (cea privind abolirea Monarhiei prin for??Ä? ??i instaurare a Republicii fÄ?rÄ? temei legal) a fost clasatÄ?, ??ncadr??ndu-se la infrac??iunea de sine stÄ?tÄ?toare de rÄ?sturnare a ordinii constitu??ionale, prevÄ?zute de art.397 Cod Penal ??i fiind, prin urmare, prescrisÄ?. Pentru restul cauzei, cea privind genocidul antrenat odatÄ? cu instaurarea Republicii, competen??a a fost declinatÄ? cÄ?tre Parchetul Militar. Fa??Ä? de aceastÄ? comunicare, Antonie Popescu, cel care este ??i avocatul Mi??cÄ?rii pentru Regat ??i CoroanÄ?, a formulat o contestare a concluziilor procurorului de la DIICOT, â???ntruc??t NU putem accepta solu??ia, c??tÄ? vreme instaurarea Republicii a fost o modalitate de comitere a infrac??iunilor contra umanitÄ???ii ??i de genocid, infrac??iuni comise de grupÄ?rile organizate politic ??i militar, care au ac??ionat cu scop criminal.
Prin urmare, vÄ? solicitÄ?m sÄ? infirma??i ordonan??a, sÄ? dispune??i reluarea cercetÄ?rilor statu??nd cÄ? faptele const??nd ??n opera??iunile convergente ??n rezultatul de rÄ?sturnare a ordinii constitu??ionale sunt circumscrise aceleiasi rezolu??ii infrac??ionale, de exterminare a unei pÄ?r??i din grupul etnic/grupurile etnice (??i aici e vorba de rom??ni, nota bene!) din Regatul Rom??niei, pentru a ocupa ??ara ??i a o aservi URSSâ?. Ceea ce, istoric vorbind, e taman a??a â?? se recunoa??te oficial ??i ??n raportul TismÄ?neanu!
Nu micÄ? mi-a fost surpriza c??nd am fost solicitat (??i am dat curs cu plÄ?cere) sÄ? mÄ? pun la dispozi??ia Direc??iei Parchetelor Militare din Parchetul General, unde a ajuns acum dosarul D 467/P/2018. M-am ??nfiin??at acolo de bunÄ? voie ??i am dat o declara??ie, ??n care sus??ineam cele spuse anterior la DIICOT, angaj??ndu-mÄ? ??i sÄ? pun la dispozi??ia procurorilor militari documente ??i ??nscrisuri care fac dovada faptului cÄ? Republica s-a instaurat ??n Rom??nia printr-un abuz de for??Ä? al regimului de ocupa??ie sovieto-comunistÄ? a ??Ä?rii ??i cÄ? a fost un instrument al genocidului, practicat de regimul republican comunist ??mpotriva rom??nilor. Ceea ce o sÄ? fac, cu multÄ? plÄ?cere. ?ži, dacÄ? se va ajunge ??i ??n sferele lumii ??nalte la concluzia cÄ? nu se mai ??ntrevede la orizont niciun preziden??iabil serios ??i cÄ? Monarhia poate oferi un viitor mult mai sigur ??i predictibil pentru securitatea na??ionalÄ? ??i viitorul Rom??niei, n-ar fi exclus ca Mi??carea pentru Regat ??i CoroanÄ? sÄ? ??i c????tige procesul cu Republica. Noi, conducerea ei (Marilena Rotaru, Antonie Popescu ??i subsemnatul) am primit ??n acest demers ??ntreaga sus??inere, la congresul Mi??cÄ?rii, desfÄ???urat s??mbÄ?tÄ?, 26 octombrie, la R??mnicu V??lcea.
Poate cÄ? se va ajunge la sa??ietate ??i la nevoia de a ie??i din aceastÄ? â?excelentÄ? dezorganizareâ?, cum descria generalul Berthelot starea rom??nilor ??n 1917, la primul contact cu noi. O sintagmÄ? care se potrive??te de minune Rom??niei republicane de azi.

C??t despre cine ar putea fi rege (sau reginÄ??) dacÄ? revenim la normalitaea Monarhiei Constitu??ionale, asta e cu totul altÄ? discu??ie. Am vÄ?zut ??ntr-un sondaj de opinie realizat de Avantgarde ??n 2018 cÄ? prin??ul Charles se bucurÄ? de ??ncrederea a 54% dintre rom??ni. C??t despre RepublicÄ?, ea se aflÄ? deja ??n cÄ?dere. Acela??i sondaj aratÄ? cÄ? 37% ar dori un referendum pentru reintroducerea Monarhiei, ??n vreme ce 46% s??nt vÄ?dit ??mpotrivÄ?. Diferen??a dintre republicani ??i monarhi??ti s-a redus la nouÄ? procente. Restul de 17% dintre rom??ni nu s-au hotÄ?r??t ??ncÄ? â?? nu pot aprecia, dar nici nu mai s??nt, ??n mod evident, adep??ii fÄ?rÄ? rezerve ai Republicii. Ce se va ??nt??mpla dupÄ? un posibi al doilea mandat al lui Klaus Johannis, c??nd oferta de pre??edin??i o sÄ? mai scadÄ? cu unul?

Sursa: Mediafax.ro

Asocia??ia de Reconstituiri Istorice "Ferdinand I"

Sursa foto: RÄ?dulescu Dan

Asocia??ia de Reconstituiri Istorice "Ferdinand I"

Sursa foto: RÄ?dulescu Dan

Asocia??ia de Reconstituiri Istorice "Ferdinand I"

Sursa foto: RÄ?dulescu Dan

Asocia??ia de Reconstituiri Istorice "Ferdinand I"

Sursa foto: RÄ?dulescu Dan

Asocia??ia de Reconstituiri Istorice "Ferdinand I"

Sursa foto: RÄ?dulescu Dan