6d349778-60fb-483a-9fb9-74f525ae2c1b
#Înaltă_tradare de care au dat dovadă majoritatea parlamentarilor prin votarea "Legilor Justiției" poate fi anulată de către Curtea Constituţională.
Controlul constituționalității legilor înainte ca acestea să fie promulgate de Iohannis :
#Sediul_materiei
Controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare sau controlul de constituţionalitate "a priori" este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi de art.15-18 din Legea nr.47/1992. Este un control abstract şi direct, exercitat numai la sesizarea unor autori calificaţi.
#Autorii_sesizării (cine poate sesiza CCR) :
Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, numai la sesizarea:
?– Preşedintelui României;
?– a unuia din preşedinţii celor două Camere;
?– a Guvernului;
?– a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [potrivit art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare];
?– a Avocatului Poporului (acesta a devenit titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare în urma revizuirii Constituţiei din anul 2003);
?– a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi;
?– a unui număr de cel puţin 25 de senatori.
Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că nu sunt legale sesizările semnate de un număr mai mic de deputaţi, respectiv senatori. În aces sens sunt Decizia nr.73/1995 şi Decizia nr. 35/1996).
#Obiectul_sesizării
Obiect al controlului de constituţionalitate a priori îl pot constitui legile ordinare şi legile organice, înainte de a fi promulgate.
Nu pot face obiect al controlului de constituţionalitate reglementat de dispoziţiile art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie legile în vigoare, proiectele sau propunerile legislative şi nici amendamentele.
Sesizarea Curţii Constituţionale
Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.
#Procedura
În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului, iar în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de 2 zile.
Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.
După primirea actului de sesizare, preşedintele Curţii desemnează,printr-o rezoluţie datată, judecătorul-raportor şi magistratul-asistent şi stabileşte data la care vor avea loc dezbaterile.
În cazul sesizării Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.
Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.
Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.
Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.
Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite şi poartă atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.
#Tipul_actului_emis
În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. a) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.
#Comunicarea_deciziei
Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Decizia pronunţată de către Curte se comunică în mod obligatoriu Preşedintelui României pentru a se evita promulgarea unei legi declarate neconstituţionale, iar în cazul în care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, pentru ca Preşedintele să poată promulga legea în termen de 10 zile de la data la care i-a fost comunicată decizia Curţii.
#Efectele_deciziei
În caz de constatare a neconstituţionalităţii legii, potrivit art.147 alin.(2) din Constituţie, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Toate deciziile pronunţate în cadrul acestei atribuţii pot fi accesate în pagina de căutare.
