2c684d5d-8a25-4804-9acb-e401490ddf1d
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891, Paris), om politic, istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, membru fondator al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Academiei Române. Colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern. Preşedinte al Consiliului de miniştri, titular la Ministerul de Interne şi Ministerul de Externe, Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale.
În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România îşi cucereşte Independenţa de stat. Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal. Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. Drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la dezvoltarea culturii, a fost ales preşedinte al Academiei Române.
Semnificația zilei de 6 septembrie:
1776: Un uragan lovește Guadeloupe ucigând peste 6000 de oameni.
1863: La Londra, a intrat în funcțiune, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.
1885: Sub presiunea naționaliștilor bulgari, Rumelia Orientală și-a proclamat unirea cu Principatul Bulgariei.
1901: Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă fatal pe președintele american, William McKinley (va muri la 14 septembrie), la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.
1930: Președintele ales democratic al Argentinei, Hipólito Yrigoyen, este îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat.
1939: Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei.
1940: Sub presiunea lui Ion Antonescu, Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie al lui Mihai (1940-1947), sub dictatura Conducătorului Ion Antonescu.
1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.
1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.
1951: Scriitorul american, William S. Burroughs, își împușcă și ucide soția accidental, atunci când, la o petrecere, vrea să adapteze scena din William Tell fiind în stare de ebrietate.
1955: Grupuri de turci din Istanbul i-au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
1997: A fost pusă piatra de temelie a noului palat prezidențial din Groznîi; fostul palat a fost distrus de armata rusă în februarie 1996.
1983: Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
1991: Leningrad ia din nou numele său istoric de Sankt Petersburg.
1997: La Londra au loc funeralile Prințesei Diana. Peste un milion de oameni pe străzi și peste 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia televizată
Semnificația zilei de 5 septembrie:
1661: Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, este arestat la Nantes de D'Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.
1666: Se termină Marele incendiu din Londra: 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.
1698: Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale.
1725: Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu Maria Leszczyńska.
1793: Revoluția franceză: Convenția națională franceză inițiază domnia terorii.
1839: Regatul Unit declară război dinastiei Qing din China.
1905: Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea tratatului de la Portsmouth.
1914: Primul Război Mondial: A început prima bătălie de pe Marna, în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.
1916: Primul Război Mondial: A început Bătălia de la Bazargic.
1939: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în "războiul european".
1940: Regele Carol al II-lea suspendă Constituția din februarie 1938 și cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.
1944: Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.
1944: Belgia, Țările de Jos și Luxemburg constituie Benelux.
1946: Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.
1960: Poetul Léopold Sédar Senghor este ales primul președinte al Senegal.
1972: Jocurile Olimpice de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant "Septembrie Negru", au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.
1977: Programul Voyager: NASA lansează nava spațială Voyager 1. Va fi primul obiect creat de om care va ajunge în spațiul interstelar.
1980: Inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
c5de26c8-dfe7-4fc8-8b1d-6c607542eb00
La 5 septembrie 1858 s-a născut ALEXANDRU VLAHUȚĂ ( Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București). A fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
Proză
Modificare
1886 - Nuvele
1892 - Din goana vieții
1894 - Dan
1895 - Un an de luptă
1895 - Icoane șterse (Nuvele și mintiri)
1897 - În vâltoare
1899 - Clipe de liniște
1901 - România pitorească
1908 - Din trecutul nostru
1908 - Din durerile lumii
1909 - File Rupte
1910 - Pictorul N. I. Grigorescu
Poezie
Modificare
1887 - Poezii
1894 - Poezii vechi și nouă
1895 - Iubire
1904 - Poezii (1880-1904)
1909 - Poezii (1880-1908)
1911 - La gura sobei
1914 - Dreptate
1915 - Poezii (1880-1915)