โค๏ธNu vฤ aศezaศi mai presus de nimeni, veศi fi surprinศi sฤ aflaศi cรขte comori se ascund รฎn cei mai banali, aparent doar, semeni.
Nu mai trฤiศi prin comparaศie, sunteศi unici, nu sunteศi deasupra celor care vi se par umili ศi nu sunteศi nici sub cei care, cu aroganศฤ, se caศฤrฤ pe orice funie ca sฤ se tolฤneascฤ confortabil imediat sub tavan.
Nu vฤ subestimaศi, nu vฤ supraevaluaศi, fiศi doar voi รฎnศivฤ, asta e reศeta cรขศtigฤtoare pentru o viaศฤ trฤitฤ รฎn pace cu voi ศi cu lumea รฎntreagฤ.
Nu vฤ doriศi niciodatฤ darurile primite de alศii, niciodatฤ nu puteศi ศti care e preศul pe care-l veศi avea de achitat pentru asta.
Nu priviศi mereu รฎn jos considerรขndu-vฤ mai รฎmpliniศi ca cei nefericiศi ศi doar astfel sฤ puteศi zรขmbi cu รฎncredere vieศii, aveศi locul vostru รฎn lume exact acolo unde sunteศi acum ศi trebuie sฤ mulศumiศi tuturor ursitoarelor pentru ceea ce vฤ aparศine azi.
Nu vฤ ridicaศi ochii spre ultima treaptฤ a scฤrii din faศฤ, e mai bine sฤ vฤ bucuraศi de treapta voastrฤ, nu sฤ tรขnjiศi la cea a altora.
Nu vฤ mai plรขngeศi รฎn pumni pentru nimic din ceea ce n-a fost sฤ fie. Undeva, Dumnezeu a ศtiut cฤ nu aceea vฤ era menirea, chiar dacฤ aveศi sentimentul cฤ sensul corect doar v-a scฤpat printre degete, cฤ n-aศi fost suficient de buni sฤ apucaศi cu toatฤ puterea ceea ce v-ar fi plฤcut sฤ vi se รฎntรขmple.
Uneori, drumurile noastre sunt mai puศin รฎntortocheate decรขt ni le imaginฤm. Viaศa ne aศazฤ exact รฎn albia noastrฤ, numai cฤ noi, din simplฤ ศi seninฤ, curgerea ne-o imaginฤm sinuoasฤ, ciudatฤ, complicatฤ ศi nedreptฤ.
Nu e.
__________
Carmen Voinea Rฤducanu