Iulian Brotaru

EXPLICAȚI-MI ȘI MIE, VĂ ROG! Ce se întâmplă cu neamul acesta evreiesc sau popor, națiune, etnie etc., nici eu nu mai știu cum să-i spun? Cum de manifestă atâta ură, dispreț și porniri de exterminare tocmai împotriva celor care le fac bine, care-i ocrotesc, care le acceptă chiar și deranjante gesturi pentru o bună conviețuire? L-au osândit pe Isus Hristos, deși îi învățase numai de bine, îi vindecase de boli incurabile, le arătase calea mântuirii, nu făcuse nici un rău, cât de mic, nimănui. Când a fost să alegă între El și tâlharul Baraba, l-au preferat pe acesta din urmă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind prigoniți în țările vecine, și-au găsit adăpost în spațiul românesc, în mod deosebit în Moldova, beneficiind de blândețea și ospitalitatea localnicilor. Dar, cu cât invazia se intensifica, presa occidentală, controlată de Alianța Israelită, acuza poporul român de intoleranță, de sălbăticie, relatând fapte oribile petrecute în alte locuri, ca fiind săvârșite de români. Despre această infamie vorbește pe larg Mihai Eminescu în publicistica vremii. Tot Eminescu mai arată și alte acte murdare, imorale și chiar criminale săvârșite de evreii împotriva românilor, cum ar fi otrăvirea cu rachiu contrafăcut, specula, lipsirea de bunuri de strictă necesitate, penetrarea instituțiilor de stat, coruperea lor și deturnarea spre alte scopuri decât cele pentru care au fost înființate. Pe plan extern, tot ei ne-au blocat recunoașterea independenței, câștigată în 1877, cu jertfa a peste zece mii de români, au încercat să împiedice Marea Unirea de la 1918 și în toată perioada interbelică au sabotat-o, până la drama anului 1940, când bestialitatea lor împotriva armatei și administrației române, aflate în retragere din Basarabia, Bucovina și Ținutul Herța a atins dimensiuni apocaliptice. După ’90, profitând de haosul produs în țară și disoluția statului român, la care-și adusese o contribuție substanțială, au declanșat o prigoană furibundă împotriva poporului român, învinovăți-l de holocaust și alte fapte reprobabile imaginate de ei. Au reușit să pună stăpânire pe întreg aparatul de stat și să-l folosească în planurile lor mârșave. Numai dacă este să analizăm legislația adoptată, ne putem da seama în ce stare de sclavie au adus poporul român. A devenit unul dintre cele mai grave delicte, îndrăzneala de a pronunța, de a spune ceva despre o personalitate istorică sau de cultură românească, neagreată de ei, sau de a exprima o opinie contrară dogmelor pe care au reușit să le impună și să le întărească prin lege. Iată, dragi români, că în timp ce împotriva memoriei Mareșalului Ion Antonescu continuă prigoana, deși în timpul războiului salvase peste 400 000 de evrei, în schimb nu au nimic de acuzat la adresa lui Miklos Horthy, conducătorul Ungariei din acel timp, a cărei contribuție la Holocaust se estimează la cifra de peste 500 000 de mii de evrei exterminați. Nu se aude nici un măcar un șoptit din partea lor că lui Horthy i s-au ridicat statui în Ungaria și chiar în România, că este omagiat în festivități publice, că străzi și instituții îi poartă numele etc. În schimb pe Mareșalul Ion Antonescu nici măcar să-și ducă somnul fără mormânt nu-l lasă. Ei ar trebui să-i ridice statui, nu să le dărâme pe cele construite de români. Asta-i, deci, marea nedumerire: DE CE ÎI PRIGONESC PE CEI CARE LE FAC BINE, CARE-I SALVEAZĂ CHIAR ȘI DE LA MOARTE, SACRIFICÂNDU-SE PE EI?! Prof. univ. Alexandru Amititeloaie

„O, până când vă voi răbda! O, de-aţi şti durerea cea grea a Mea! Vă aştept să vă împărtăşiţi, cu luare de minte să fiţi, La legea şi porunca Mea zi şi noapte să gândiţi. Iar aceste cuvinte sfinte, voi cu luare aminte să le recitaţi fierbinte Conform cu Scriptura şi cu Tradiţia să le controlaţi Şi înflăcăraţi să fiţi, nici căldicei, nici reci, ci fierbinţi. V-am dat în dar pe Mama, dar voi purtaţi cu nevrednicie dulama. Aceasta v-o spune nu altul, ci Eu, Împăratul Dumnezeu, Care vă chem din nou la Trupul şi Sângele Meu. Dacă vă convingeţi greu, să citiţi ce spun dogmele, Canonul 9 apostolic şi Sfinţii Părinţi, Să studiaţi mai ales şi vieţi de sfinţi. Eu vă spun să vă treziţi! La apocalipsă, prooroci şi profeţi, voi să studiaţi bine, Ca mai clar să înţelegeţi că totul s-a împlinit precum este scris.” Sfântul ierarh NiL Dorobanțu, Cuvinte cerești 4, pag. 361-362