Foto
Din ciclul âVIAÈA FÄRÄ PROÈTIâ
âïž Bogdan Stoica, pe scurt
< Istoria Ucrainei. CÄ prea nu vorbeÈte nimeni despre ea, aziâŠ
Când la noi erau daci, Ucraina de azi era parte a SciÈiei. Ulterior a devenit parte a Imperiului Bulgar, dar bulgarii s-au cÄrat când au venit hazarii. DupÄ hazari au venit slavii, cei care au vorbit prima oarÄ despre Ucraina. Ãn slava veche, "okraina" înseamnÄ "margine" sau "graniÈÄ". Cam asta a fost Ucraina, la origini: marginea Rusiei Kievene, care includea Rusia, Belarusul Èi o bucatÄ zdravÄnÄ din Polonia de azi.
Rusia KieveanÄ era populatÄ de slavi care vorbeau mai multe dialecte, cam ca moldovenii, ardelenii Èi muntenii noÈtri, iar Kievul era cel mai important oraÈ. Èara era condusÄ de varegi, un popor înrudit cu suedezii de azi, care livra lideri Rusiei Kievene aÈa cum fÄceau fanarioÈii în ÈÄrile Române.
Pe la anul 1100, Rusia KieveanÄ s-a spart în niÈte regate care se certau între ele. Noroc cu invazia mongolilor, care le-au împÄcat supunându-le pe toate. O sutÄ de ani mai târziu, Ucraina nu mai era marginea Rusiei Kievene, fiind ruptÄ complet de Èara-mamÄ de tÄtari, ocazie cu care cronicarii i-au zis Rusia MicÄ.
DouÄ sute de ani mai târziu, teritoriul a fost cucerit de polonezi, ulterior cedat Ducatului Lituaniei Èi, dupÄ altÄ sutÄ de ani, considerat teritoriu comun al Uniunii Polono-Lituanene. Noii stÄpâni: toÈi catolici cât cuprinde. Localnicii: numaâ ortodocÈi. Cum regulile le fÄceau catolicii, iar la nativi jucau mulÈi cazaci, deloc fani ai supunerii, s-au nÄscut tensiuni. "Cazacii aveau tendinÈa de a recurge la violenÈÄ", scrie, adorabil, cronicarul :)))))))
DouÄ sute de ani Èi-au tot bÄgat bÄÈul prin gard stÄpânii polonezi Èi lituanieni cu nativii ruÈi Èi cazaci. Ãn cele din urmÄ, nativii s-au aliat cu Imperiul Rus Èi cu tÄtarii Èi i-au paradit pe polonezi prin una bucatÄ rÄzboi, ocazie cu care au ras Èi catolicismul din Ucraina. Când au terminat, Ucraina de Est a devenit proprietatea Rusiei ca Hatmanat Cazac, iar Ucraina de Vest a fost preluatÄ de Imperiul Austro-Ungar, care tocmai trecea pe acolo. Prin Polonia, adicÄ.
Faza e cÄ primul lider al Hatmanatului nu era aÈa deÈtept. Când a izbucnit rÄzboiul dintre Rusia Èi Suedia el a jucat cu Suedia, care a pierdut rÄzboiul. RuÈilor nu le-a mai plÄcut ideea de hatmanat, "ocraina" a redevenit "marginea" Rusiei, iar folosirea limbilor locale a fost suprimatÄ. Logic, populaÈia s-a rusificat.
Pe urmÄ a venit primul rÄzboi mondial, iar localnicii au intrat în rÄzboi dupÄ cum locuiau: Äia care aparÈineau Imperiului Austro-Ungar de partea Puterilor Centrale iar ceilalÈi de partea Antantei. Atunci apare prima oarÄ noÈiunea de ucrainean, când austriecii formeazÄ Legiunea UcraineanÄ GaliÈianÄ Èi Legiunile Poloneze. Faza e cÄ Puterile Centrale pierd rÄzboiul, începe RevoluÈia RusÄ Èi pe fondul Ästa apar miÈcÄri ucrainene pentru independenÈÄ, care genereazÄ câteva state: Republica PopularÄ UcraineanÄ, Hatmanatul Ucrainean, Directoratul Ucrainean, Republica SovieticÄ SocialistÄ UcraineanÄ Èi Republica PopularÄ Vest-UcraineanÄ. Nici unul nu era destul de puternic, nu aveau lideri cunoscuÈi aÈa cÄ statele ucrainene au fost fÄcute zob de cei care reîmpÄrÈeau lumea dupÄ rÄzboi. Vestul Ucrainei de azi a fost încorporat în Polonia, iar restul a format Republica SovieticÄ SocialistÄ UcraineanÄ, ulterior republicÄ fondatoare a URSS, în 1922.
SÄtul de conflictele anterioare cu localnicii din "margine", în anii 30 Stalin toacÄ mÄrunt toatÄ elita localnicilor. Practic, dacÄ erai deÈtept sau aveai ÈcoalÄ sfârÈeai într-un ÈanÈ cu un glonÈ Ã®n cap. Peste 700.000 de oameni au fost asasinaÈi aÈa, pentru cÄ Stalin îÈi propusese ca Ucraina sÄ fie un mare teren agricol lucrat cu ÈÄrani proÈti, presÄrat cu multe uzine pline de muncitori proÈti, nu vreun hub regional de idei progresiste, silicon valei end Èit. Avea Moscova, Kievul nu mai trebuia sÄ fie vreo sculÄ.
Pe urmÄ a venit al doilea rÄzboi mondial, Hitler a intrat în Polonia, a fÄcut-o bucÄÈi Èi a împÄrÈit-o cu URSS, ocazie cu care Ucraina sovieticÄ a primit GaliÈia. Pe urmÄ a picat FranÈa, iar România a fost forÈatÄ de ruÈi sÄ cedeze cÄtre RSS UcraineanÄ Èi Basarabia, Èi nordul Bucovinei Èi Èinutul HerÈa. Apoi nemÈii au invadat URSS, inclusiv Ucraina, ocazie perfectÄ ca naÈionaliÈtii ucraineni din primul rÄzboi mondial sÄ se activeze din nou Èi sÄ lupte împotriva Rusiei, de partea Germaniei naziste. Armata InsurecÈionalÄ UcraineanÄ pro-Germania a avut vreo sutÄ de mii de oameni, inclusiv Einsatzgruppen, adicÄ acei soldaÈi naziÈti specializaÈi în uciderea evreilor (cam 500.000 de victime au fÄcut, de-asta tot vorbeÈte Putin de naziÈtii ucraineni, pentru cÄ nu multe ÈÄri aliate ale Garmaniei au avut aÈa ceva). Armata UcraineanÄ InsurgentÄ a continuat sÄ lupte împotriva ruÈilor pânÄ Ã®n anii 1950, când ruÈii au decimat-o complet. Ãn 1954, exact ca Stalin care a mituit Ucraina cu teritorii româneÈti Èi poloneze, HruÈciov transferÄ Crimeea de la RSS RusÄ la RSS UcraineanÄ. "HaraÈo cadou, Ä?", a zis el, convins cÄ gata, acum i-a potolit.
I-a potolit un timp. A urmat perioada comunistÄ, ca la noi. Doar cÄ de la âÈÄrii cât mai mulÈi ÈÄrani proÈtiâ s-a trecut la âÈÄrii cât mai multe fabrici Èi cât mai mulÈi studenÈiâ. Ucrainenii sunt un popor deÈtept, le priesc ÈtiinÈele exacte, aÈa cÄ Ucraina sovieticÄ a devenit rapid un hub de academii civile Èi militare, fabrici de armament Èi tehnologii avansate, inclusiv nucleare. Al treilea arsenal militar al Europei. A treia armatÄ a Europei. Cel mai mare grânar al Europei. Cel mai mare producÄtor de cÄrbune dupÄ Germania. Era o plÄcere sÄ te uiÈi, ca rus, la Ucraina sovieticÄ. "Fata mea este model, se ia lumea dupÄ el".
Pe urmÄ a cÄzut comunismul. Ãn 1990, Ucraina a zis cÄ pleacÄ de-acasÄ, gata, ea iese din URSS. RuÈii au zis: "Stai, FranÈ, unde pleci, tu ai armamentul nostru nuclear, bazele noastre din Crimeea?" "Nu-mi trebuie armele, cÄ mÄ fac stat neutru", a zis Ucraina. "Èi cu Crimeea cum facem?". âDiscutÄm ulterior, dar promit sÄ nu vÄ fac probleme, numai lÄsaÈi-mÄ sÄ plec". Èi a plecat.
Pe urmÄ, Ucraina a intrat în crizÄ economicÄ, cÄ nu mai avea o piaÈÄ garantatÄ, ca înainte. Tot ca noi, Èi-a revenit un pic în 1996, când a bÄtut o monedÄ nouÄ Èi a scris o constituÈie nouÄ. Din pÄcate, tot ca noi, s-a scufundat în corupÈie generalizatÄ. PrivatizÄri greÈite, oligarhi bogaÈi, manageri proÈti la stat, alegeri trucate, politicieni proÈti cu gura mare care ar fi zis orice ca sÄ fie aleÈi sau realeÈi. Exact ca noi, cu diferenÈa cÄ noi nu avem niÈte pÄrinÈi ruÈi care se uitÄ insistent sÄ nu cumva sÄ ne mÄritÄm cu cine Ètie ce strÄin.
Ãn 2008, Ucraina anunÈÄ ca proasta, alÄturi de Georgia, cÄ vrea în NATO. "Niet, cÄ aÈi zis cÄ rÄmâneÈi neutri", au zis ruÈii Èi Èmaf, au invadat Georgia.
In 2013, Ucraina anunÈÄ cÄ ar vrea în UE. "Niet", zic ruÈii din nou, Èi invadeazÄ Crimeea.
VÄ vine sÄ credeÈi sau nu, dar leadership-ul Ucrainei încÄ nu s-a prins cÄ este consideratÄ aceeaÈi margine a Marii Rusii⊠Èi cÄ pentru ruÈi subiectul ruÈilor care nu se considerÄ ruÈi este iritantâŠ. cÄ existÄ oameni care practicÄ doctrina "eu te-am fÄcut, eu te omor".
AÈa cÄ atunci când Ucraina a reînceput cu intenÈiile de aderare la NATO Èi la UE, ghici ce? RuÈii au zis "niet".