Foto
âUcraina-stat artificialâ2ïžâ£
Moscova acceptÄ scenariul Kievului.
DupÄ o mulÅ£ime de rÄsturnÄri de fapte istorice sub care nu Åi-ar fi pus semnÄtura nici un savant onest, PreÅedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene M.Greciuha i-a expediat, pe data de 22 iulie 1940, la Moscova, secretarului C.C. al P.C.(b) din U.R.S.S. Gh. Malenkov âNota informativÄ cu privire la proiectarea frontierei de stat a R.S.S. MoldoveneÅti cu Ucrainaâ.
Ãn ea se afirma cÄ: â1. Bucovina de Nord (474.617 locuitori) e populatÄ majoritar de ucraineni, sau cum li se mai spune - rusini, Åi de guÅ£uli, precum Åi de o parte neînsemnatÄ a popoarelor de alte naÅ£ionalitÄÅ£i, care nu au nimic comun cu originea moldovenilor. De aceea nu trezeÅte nici un fel de îndoieli faptul cÄ toatÄ Bucovina de Nord trebuie sÄ fie inclusÄ Ã®n componenÅ£a R.S.S. Ucraineneâ. DeÅi în susÅ£inerea acestei afirmaÅ£ii nu au fost aduse nici un fel de cifre concrete, ea totuÅi a fost luatÄ Ã®n consideraÅ£ie de Gh. Malenkov, adept fidel al poziÅ£iei Ucrainei. Datele expuse de partea moldoveneascÄ au fost ignorate.
Peste 5 sÄptÄmâni dupÄ aceasta, când Bucovina de Nord a fost deja alipitÄ la Ucraina, noile autoritÄÅ£i au efectuat un recensÄmânt al populaÅ£iei din regiune. Conform chiar surselor ucrainene (âDate oficiale ale Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Ucraineneâ din 31 august 1940), 136.184 persoane (28,6% din întreaga populaÅ£ie) au insistat cÄ sunt de naÅ£ionalitate moldoveni, iar 121.265 (26,48%) - cÄ sunt români. Ãn aÅa mod, cei care, potrivit lui M. Greciuha, nu aveau ânimic comun cu originea moldovenilorâ, constituiau în realitate cifra de 55,8% din întreaga populaÅ£ie a Bucovinei de Nord. Ãntr-un mod similar, a fost argumentatÄ de M. Greciuha Åi necesitatea alipirii judeÅ£ului Hotin. Conform aceleeaÅi Note informative, acolo locuiau â⊠în marea majoritate ucraineni (adicÄ rusini Åi chiar guÅ£uli), cu excepÅ£ia unui numÄr neînsemnat de moldoveni, împrÄÅtiaÅ£i prin tot judeÅ£ul, cu o concentrare doar în 16 localitÄÅ£i ale plasei Briceni Åi în 7 localitÄÅ£i ale plasei Secureni⊠Datele statistice denotÄ cÄ acest «numÄr neînsemnat» de moldoveni constituia pe atunci circa 47%, ucrainenii - circa 25%, (ruÅii - 13,6%, evreii - 9,2%, alte naÅ£ionalitÄÅ£i - circa 5%). Mai mult ca atât, în vara lui 1940 cei 1.589 de bielaruÅi Åi 2.193 de polonezi din judeÅ£ au fost reînregistraÅ£i ca ucraineni, iar 22 de sate moldo-ucrainene au fost înregistrate ca pur-ucrainene. Ãn judeÅ£ul Akerman/Cetatea AlbÄ locuiesc 368.252 persoane, inclusiv 39.1% ucraineni Åi ruÅi⊠iar moldoveni - doar 19,6%. ReieÅind din aceasta, - scria lui Malenkov PreÅedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Ucrainei, socot cÄ judeÅ£ul Akerman la fel trebuie alipit în întregime la R.S.S. UcraineanÄâ.
Deoarece datele ultimului recensÄmînt (1930) indicau aici aflarea a numai 20,5% de ucraineni, conducerea de la Kiev a mai recurs la un fals, adÄugând la acest indice Åi cele 17,3% de ruÅi. Astfel, ponderea âruso-ucrainenilorâ s-a majorat pânÄ la 37,8 % (dar nu pânÄ la 39,1%, cum era scris în NotÄ). Cu siguranÈÄ, în caz de necesitate, partea ucraineanÄ ar fi gÄsit o modalitate sÄ-Åi âalipeascÄâ Åi o altÄ etnie slavÄ - bulgarii, ce constituiau în judeÅ£ 17,3% din populaÅ£ie.
Conducerea R.A.S.S. MoldoveneÅti (secretarul Comitetului regional al P.C. (b) Borodin, PreÅedintele S.K.N. Constantinov Åi PreÅedintele Prezidiului Sovietului Suprem Brovco) a propus ca frontiera de sud a R.S.S. MoldoveneÅti sÄ fie demarcatÄ cu includerea în componenÅ£a Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a judeÅ£ului Akerman, toate cu o populaÅ£ie majoritarÄ moldoveneascÄ. BunÄoarÄ, oraÅul Ismail era caracterizat ca âun centru de atracÅ£ie culturalÄ Åi economicÄ a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail Åi a unor plase din judeÅ£ul Cahulâ. ÃnsÄ Moscova Åi în acest caz a luat în consideraÅ£ie doar âargumenteleâ lui M. Greciuha. Vizavi de judeÅ£ul Ismail, Kievul din nou a âcontopitâ procentul populaÅ£iei ucrainene cu cel al ruÅilor , obÅ£inînd în total 34,7%. âSocot (din nou declarÄ autoritar M.Greciuha) cÄ judeÅ£ul Ismail trebuie transmis R.S.S. Ucraineane, reieÅind din urmÄtoarele considerenteâ:
- însuÅi oraÅul Ismail e populat aproape în exclusivitate de ucraineni Åi parÅ£ial de ruÅi;
- bulgarii Åi gÄgÄuzii, care formeazÄ 33,3% din populaÅ£ia judeÅ£ului, în calitate de triburi slave, au mai mult comun cu ucrainenii, decît cu moldoveniiâ (de fapt gÄgÄuzii sunt o etnie de provenienÅ£Ä turcÄ);
- DunÄrea, ca magistralÄ acvaticÄ nesupusÄ Ã®ngheÅ£ului, e legatÄ cu Marea NeagrÄ Åi poate fi folositÄ efectiv de cÄtre flota fluvialÄ Åi cea maritimÄ ale RSS Ucrainene. Nu are sens dispersarea DunÄrii în sfere de influenÅ£Ä â atât din punct de vedere economic, cât Åi strategicâ.
Precum se vede, Kievul nici nu-Åi voaleazÄ cumva tendinÅ£a de acaparare totalÄ a acestui însemnat port maritim al Basarabiei, motivând cÄ dispune de âflotÄ fluvialÄ Åi maritimÄâ.
Scopul scuzÄ mijloacele? Argumentele reprezentanÅ£ilor Ucrainei - atunci când acest lucru le era convenabil - se bazau pe datele statistice ale recensÄmântului din anul 1927, nepublicate oficial, Åi deci, puteau fi tratate în mod arbitrar. Pe când conducerea R.A.S.S. MoldoveneÅti în Nota sa informativÄ a folosit cele mai proaspete, la acel moment, materiale oficiale ale recensÄmântului populaÅ£iei Basarabiei, efectuat în anul 1930. BunÄoarÄ, cifrele oficiale indicau cÄ Ã®n judeÅ£ul Ismail moldovenii constituiau 37,9% din întreaga populaÅ£ie, ruÅii - 29.7%, ucrainenii - 4,7%, bulgarii - 19,2%, gÄgÄuzii - 0,9%, alte naÅ£ionalitÄÅ£i - 7,6%. Cu toate acestea, Ucraina (care în Nota ei, precum se vede mai sus, intenÅ£ionat nu a indicat procentul moldovenilor) Åi-a alipit Åi acest judeÅ£.
Ãngrijorarea Kievului pentru soarta limbii ucraineane ca motiv pentru acaparare de teritorii! Potrivit tov. Greciuha, âÃn R.A.S.S. MoldoveneascÄ sunt înregistraÅ£i 572.339 locuitori, dintre care: 30,2% moldoveni, 12,8% alte naÅ£ionalitÄÅ£i Åi 57% - ucraineni, ultimii populând masiv raioanele Kodîma, Pesceanca, Ananiev, Valea-GuÅ£ulului, Ocna-RoÅie, Cerneanca, Balta, Kotovskâ.
DacÄ Ucraina a reuÅit (prin falsificÄri de date statistice) alipirea Bucovinei de Nord Åi a judeÅ£elor basarabene, populate majoritar de români (moldoveni), atunci în cazul de faÅ£Ä ea n-a avut probleme cu⊠restituirea acestor raioane pur-ucraineÅtiâŠreieÅind Åi din faptul, cÄ la formarea R.S.S. MoldoveneÅti⊠toate Åcolile vor trece, în mod obligatoriu, la âlimba moldoveneascÄâ Åi acolo poate dispare limba ucraineanÄ, iar raioanele menÅ£ionate se învecineazÄ nemijlocit cu R.S.S. UcraineanÄâ.
Astfel, viitoarea R.S.S. MoldoveneascÄ a mai pierdut Åi 8 (!) raioane din componenÅ£a R.A.S.S.M., situate pe malul stâng al Nistrului. Iar zecile de mii de moldoveni de acolo, în opinia noilor autoritÄÅ£i, nu posedau acelaÅi drept la limba lor maternÄ, astÄzi ei fiind complet ucrainizaÅ£i.
IatÄ cum a procedat Ucraina în cazuri similare. Ãn total, la formarea Republicii Sovietice Socialiste MoldoveneÅi a avut de câÅtigat: Republica SovieticÄ SocialistÄ UcraineanÄ, care Åi-a alipit pÄmânturi populate de 1,7 mil locuitori. Pentru a scÄdea ponderea moldovenilor, pe parcursul lunii octombrie 1940, în judeÅ£ele Ismail Åi Akerman au fost strÄmutate circa 10 mii de familii din regiunile Sumî, ViniÅ£a, Lvov, Volîn Åi KameneÅ£-Podolsk. Primind diferite înlesniri din partea statului, ucrainenii sosiÅ£i aveau misiunea sÄ âabsoarbÄâ Åi sÄ âdiluezeâ bÄÅtinaÅii, transformându-i (la ei acasÄ!) într-o minoritate naÅ£ionalÄ. Misiune, pe care, se pare, au Åi dus-o la bun sfîrÅitâŠ
2 august, 1940: tÄiere âpe viuâ din trupul Moldovei!
La 2 august 1940 Sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a abordat chestiunea âCu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste MoldoveneÅti Unionale Åi includerea Bucovinei de Nord, a judeÅ£elor Hotin, Akerman Åi Ismail ale Basarabiei în componenÅ£a Republicii Sovietice Socialiste Ucraineneâ.
Trebuie menÅ£ionat cÄ o asemenea formulare a chestiunii trezeÅte multe nedumeriri printre istorici. DacÄ prima parte a ei este clarÄ, fiind vorba despre formarea R.S.S.M. în baza reunirii Basarabiei cu R.A.S.S.M., atunci cealaltÄ trezeÅte multe dubii. Ãn primul rând, la aceastÄ datÄ Ã®ncÄ nu era determinatÄ definitiv componenÅ£a naÅ£ionalÄ a populaÅ£iei din judeÅ£ele sus-pomenite, desprinderea lor din componenÅ£a Basarabiei neavând nici un motiv sau suport statistic. Transmiterea în jurisdicÅ£ia Ucrainei a celor 8 raioane transnistrene nici nu Åi-a gÄsit vreo formulare în ordinea de zi. Iar problema Bucovinei de Nord, ocupate de U.R.S.S. doar în baza notei nejustificate a lui Molotov, în genere prezenta un caz aparte. ÃnsÄ toatÄ aceastÄ grabÄ era în favoarea pÄrÅ£ii ucrainene.
BÄtea la ochi Åi metamorfoza stranie a lui T. Konstantinov, PreÅedintele S.K.N. al R.A.S.S.M. Luând cuvântul în numele delegaÅ£iei moldoveneÅti, dânsul a propus formarea R.S.S.M. în baza raioanelor âcu populaÅ£ie preponderent moldoveneascÄâ din componenÅ£a actualei R.A.S.S.M. Åi a 6 judeÅ£e ale Basarabiei: BÄlÅ£i, Bender, Cahul, ChiÅinÄu, Orhei Åi Soroca.
Nu aveau vreo argumentare nici cele declarate de el în continuare, precum cÄ 3 judeÅ£e basarabene - Akerman, Ismail Åi Hotin - âsunt preponderent populate de ucraineniâ. Plus la aceasta, omologului sÄu din Ucraina, L.KornieÅ£, a menÅ£ionat la sesiune cÄ âîn problema graniÅ£elor dintre Moldova Åi Ucraina SovieticÄ⊠între noi existÄ o înÅ£elegere totalÄâ. RÄmâne o tainÄ cum a fost atinsÄ aceastÄ âînÅ£elegereâ. Cert e însÄ cÄ la Moscova moldovenii Åi-au schimbat poziÅ£iile expuse anterior în propria NotÄ informativÄ.
Ãn anul 1940 populaÅ£ia judeÅ£elor Akerman, Ismail Åi Hotin era formatÄ Ã®n proporÅ£ie de 28,6% de moldoveni Åi 25,4% ucraineni. Ãn judeÅ£ul Ismail, moldovenii formau 31,9% din populaÅ£ie, iar ucrainenii doar 4,7%. Ãn regiunea Ismail, ulterior formatÄ Ã®n cadrul R.S.S. Ucrainen în baza judeÅ£elor Akerman Åi Ismail, moldovenii constituiau 18,3 %, iar ucrainenii 11%.
Interesele populaÅ£iei de origine bulgarÄ Åi gÄgÄuzÄ deloc n-au fost luate în consideraÅ£ie în procesul delimitÄrii teritoriilor între Ucraina Åi Moldova. Ãn consecinÅ£Ä, ca rezultat al demarcÄrii în anul 1940 a noilor frontiere între R.S.S. MoldoveneascÄ Åi R.S.S. UcraineanÄ, Basarabia a pierdut: porturile de la DunÄre Åi Marea NeagrÄ (Bugaz, Cetatea- AlbÄ, Chilia, Ismail, Reni), 30% suprafeÈe de vii, 40% din producÅ£ia globalÄ de grâne, 23% din Åeptelul de ovine, 18% din extragerea materialelor de construcÅ£ie, întreaga industrie piscicolÄ etc.
Basarabia pe lângÄ faptul cÄ a fost fÄrâmiÅ£atÄ, a avut de suferit Åi de pe urma ruperii legÄturilor economice Åi culturale dintre judeÅ£ele de sud, de nord Åi cele centrale. Lipsite de tradiÅ£ionalele cÄi de comunicaÈie, unele raioane de sud ale actualei r.m. nici pânÄ Ã®n prezent nu au atins nivelul mediu de dezvoltare economicÄ Åi socialÄ. Nu au existat nici un fel de motive etnografice, economice, politice, culturale sau sociale în stare sÄ Ã®ndreptÄÅ£eascÄ alipirea judeÅ£elor Hotin, Ismail Åi Akerman la Ucraina.
Transmiterea de cÄtre Moscova în jurisdicÅ£ia Ucrainei a teritoriilor româneÈti din Basarabia nu s-a produs în mod spontan, ci constituie rezultatul unei politici intense, propagate în perioada interbelicÄ de adepÅ£ii expansionismului ucrainean. Formarea R.S.S. MoldoveneÅti a fost doar un prilej prielnic pentru realizarea acestor planuri susÅ£inute de Moscova.
Protestele moldovenilor rÄmaÅi fÄrÄ patrie. PopulaÅ£ia moldoveneascÄ din judeÅ£ele Hotin (circa 137 mii de oameni), Ismail (circa 72 mii), Akerman (circa 63 mii) Åi Bucovina de Nord ( circa 138 mii) n-a fost de acord cu o asemenea delimitare a teritoriilor. Ãn adresa instanÅ£elor de vârf, personal lui Stalin Åi Kalinin, au pornit sute de scrisori Åi telegrame colective cu cererea de revenire în componenÅ£a R.S.S. MoldoveneÅti.
Protestele s-au mai domolit o datÄ cu dezlÄnÅ£uirea rÄzboiului, însÄ la 29 iunie 1946 conducerea R.S.S. MoldoveneÅti s-a vÄzut nevoitÄ sÄ-i expedieze personal lui I.V. Stalin o interpelare oficialÄ cu urmÄtorul conÅ£inut: âC.C. al P.C. (b) din Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem Åi Sovietul de MiniÅtri ai R.S.S. MoldoveneÅti VÄ roagÄ sÄ examinaÅ£i problema readucerii în componenÅ£a R.S.S. MoldoveneÅti a judeÅ£elor Hotin, Akerman Åi Ismail ale Basarabiei, actualmente incluse în R.S.S. UcraineanÄâ.
Au avut curajul sÄ semneze acest document secretarul II al C.C. al P.C. (b) din R.S.S.M., M.Salogor Åi PreÅedintele Sovietului de MiniÅtri al R.S.S.M., N.Coval. Ãn ianuarie 1954, A.Lazarev, în calitate de ministru al culturii din R.S.S.M. Åi membru al Biroului C.C. al P.C.M., a fÄcut o încercare (nereuÅitÄ, însÄ) de a se întâlni cu N. HruÅciov, pentru a-i înmâna personal o interpelare similarÄ. Ãn 1958 A.Lazarev a fÄcut o interpelare conducÄtorilor de atunci ai R.S.S.M.: Z. Serdiuc, I. CodiÅ£a Åi A. DiordiÅ£a, privind âpetele albeâ din istoria Moldovei Åi, în special, problema fostelor teritorii moldoveneÅti.
Chiar Åi în anul 1986 un grup de veterani din Republica Moldova s-a adresat cu o scrisoare oficialÄ Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., în care era pusÄ problema sudului Basarabiei. Toate aceste adresÄri însÄ au fost lÄsate fÄrÄ nici un rÄspuns din partea autoritÄÅ£ilor de la Moscova. Nimeni nu s-a încumetat cel puÅ£in sÄ recunoascÄ oficial marea nelegiuire comisÄ Ã®n vara anului 1940.
Ãn perioada sovieticÄ, Ucraina Åi-a lÄrgit hotarele din contul statelor învecinate, cu circa 150 mii km pÄtraÅ£i. Acest lucru a devenit posibil atât în virtutea politicii expansioniste a U.R.S.S., cât Åi graÅ£ie unor âdaruriâ generoase din partea Moscovei.
Conform recensÄmântului populaÅ£iei din anul 1926, Ucraina stÄpânea un teritoriu de 451,7 mii km pÄtraÅ£i, populat de 29 mil. de locuitori. AstÄzi teritoriul ei constituie 603,7 mii km pÄtraÅ£i, cu 52 mil. de locuitori.
Cele mai valoroase âachiziÅ£iiâ ale Ucrainei în anii totalitarismului comunist le-au constituit Crimeea (1954) - în calitate de âcadouâ din partea lui Nikita HruÅciov cu prilejul aniversÄrii de 300 ani de la unirea Ucrainei cu Rusia Åi o parte din teritoriile moldoveneÅti (1940).
DupÄ dezmembrarea vertiginoasÄ a U.R.S.S., avea sÄ conteze fiecare metru de teritoriu, vecinii argumentând unul altuia, cu hÄrÅ£i Åi documente în faÅ£Ä, unde trebuie instalat stâlpul de frontierÄ. Uneori, din pÄcate, se recurgea Åi la ultimul âargumentâ - zÄngÄnitul armelorâŠ
Republica Moldova Åi graniÅ£ele ei post-sovietice.
Åi Republica Moldova, dupÄ vreo 10 ani de tratative îndelungate, Åi-a încheiat procesul anevoios de demarcare a actualei frontiere de stat cu Å£ara-vecinÄ Ucraina. Proces, cam dosit de opinia publicÄ, fÄrÄ ca mass-media autohtonÄ sÄ insiste prea tare asupra oglindirii lui multilaterale Åi minuÅ£ioase. Acum rar cine poate sÄ numeascÄ componenÅ£a nominalÄ a grupului de lucru din partea Republicii Moldova, sau sÄ-Åi aminteascÄ (cu excepÅ£ia cazului satului Palanca) câte ceva din activitatea comisiei guvernamentale abilitate. Dar, dupÄ Ã®ncheierea tratativelor smenÈionate Åi cunoaÅterea rezultatelor finale, se pune întrebarea: oare nu cumva âdeficitulâ de informaÅ£ie la tema datÄ urmÄrea scopul de a atenua, cumva, poziÅ£ia cam timidÄ Åi nehotÄrîtÄ a pÄrÅ£ii moldoveneÅti?
Ãn timp ce ucrainenii, potrivit unor surse veridice, dominau pe tot parcursul activitÄÅ£ilor de delimitare a graniÅ£elor, fiind la orice pas controlaÅ£i de conducerea de vârf a Kievului, dar Åi de întreaga populaÅ£ie localÄ - prin intermediul organelor de informare în masÄ. Ãn consecinÅ£Ä, ei au obÅ£inut ceea ce Åi-au dorit, adicÄ o delimitare favorabilÄ a hotarelor cu Moldova. Ba chiar, în plus, alipitindu-Åi Åi vreo 7 km de traseu strategic, la care râvneau de mult timp.
S-au mai domolit spiritele legate de acest fapt Åi ChiÅinÄul a dat asigurÄri populaÈiei cÄ nu s-a comis nici o cedare. Åi doar Å£Äranii satului moldovenesc Palanca au fost lÄsaÅ£i singuri cu noile lor probleme. Cei din partea locului se conving zilnic, pe propria piele, cÄ s-a produs cel mai adevÄrat act de cedare. Ei se umilesc zilnic în faÅ£a vameÅilor Åi a grÄnicerilor strÄini - de fiecare datÄ când pleacÄ âpeste drumâ la muncÄ Ã®n câmp sau când îÅi aduc roada de pe lanuri.
Care puteau fi argumentele de bazÄ ale pÄrÅ£ii moldoveneÅti pânÄ la semnarea actelor cu privire la delimitarea frontierelor cu Ucraina? De mai bine de 10 ani, din arhivele secrete au fost scoase la lumina zilei un Åir de documente autentice care incontestabil demonstreazÄ faptul cÄ, în perioada sovieticÄ, prin uz de fals, Basarabiei i-au fost înstrÄinate teritorii imense. ÃncÄ Ã®n anul 1990, savanÅ£ii români A. Moraru Åi I. IaÅ£enco, presimÅ£ind cÄderea imperiului sovietic Åi inevitabila acutizare a problemelor teritoriale, au efectuat o muncÄ titanicÄ de arhivÄ publicând, ulterior, documente veritabile ce demascÄ ilegalitÄÅ£ile admise de Kiev Åi Moscova, în august 1940, la delimitarea teritoriilor Åi instaurarea frontierelor între R.S.S. MoldoveneascÄ Åi R.S.S. UcraineanÄ.
Documentele în cauzÄ nu lasÄ piatrÄ pe piatrÄ din toate âargumentele ÅtiinÅ£ificeâ publicate cândva la comanda Kievului, în scopul îndreptÄÅ£irii acÅ£iunilor de acaparare nelegitimÄ a pÄmânturilor româneÈti ale Basarabiei. IntenÅ£ionat sau întâmplÄtor, dar cert e cÄ, din anul 1990 încoace, aceste documente au fost date uitÄrii Åi, în afarÄ de specialiÅtii, rar cine cunoaÅte ceva despre acele evenimente reale, nu inventate, din istoria imediatÄ. Ba, se pare chiar Åi factori de decizie, obligaÅ£i prin funcÅ£iile lor sÄ le cunoascÄ, au fÄcut abstracÅ£ie de ele pe parcursul actualului proces de delimitare a frontierelor - anume atunci, când era momentul potrivit de a opera cu argumente istorice convingÄtoare.
DupÄ ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei Èi HerÈei la 28 iunie 1940, cu o vitezÄ fulgerÄtoare - ceva mai mult de o lunÄ - ocupanÈii sovietici au trasat noile frontiere ale R.S.S.M., prin transferarea la 2 august cÄtre R.S.S. UkraineanÄ a sudului Basarabiei (Cetatea AlbÄ, Izmail) Èi a nordului Basarabiei (Hotin) Èi âcompensareaâ R.S.S.M. printr-o fâÈie de pÄmânt pe malul de est al Nistrului. Ãn linii mari acestea au rÄmas frontierele recunoscute pe plan internaÈional ale statului Republica Moldova, care Èi-a declarat independenÈa pe 27 august 1991. Totul a început însÄ mai devreme, în anul 1924 când Stalin a înfiinÈat pe malul estic al Nistrului Republica AutonomÄ SovieticÄ SocialistÄ MoldoveneascÄ (R.A.S.S.M.), pe vremea când Basarabia fÄcea parte din Regatul României. Actul din anul 1924 este considerat unul âepocalâ, tratat la modul superlativ de istoriografia sovieticÄ Ã®n perioada U.R.S.S.
Din start a fost o creaÈie artificialÄ care avea ca obiectiv principal crearea unor premise pentru extinderea revoluÈiei bolÈevice mondiale pe direcÈia sud-esticÄ: România, Balcanii, Europa CentralÄ. Formularea nefericitÄ cu privire la capitala acestui teritoriu care temporar se aflÄ sub ocupaÈie avându-se în vedere ChiÈinÄul denotÄ Ã®n mod explicit care era conotaÈia acestei pseudo-autonomii. Acesta era pretextul care trebuie exploatat în condiÈii favorabile de cÄtre autoritÄÈile de la Moscova pentru a anexa nu doar Basarabia, dar tot teritoriul pânÄ la MunÈii CarpaÈi - fostul teritoriu al Principatului Moldovei Èi chiar toatÄ România, deci era un obiectiv major strategic.
Acest cap de pod a funcÈionat în permanenÈÄ pânÄ Ã®n anul 1940 pentru cÄ de aici au venit mai multe scenarii de destabilizare a situaÈiei interne a României, prin infiltrarea unor agenÈi secreÈi ai serviciilor speciale sovietice, prin lichidarea fizicÄ a unor persoane importante, avem sute de grÄniceri români care au murit aici la Nistru apÄrând frontiera de est a României.
A fost o zonÄ de maximÄ instabilitate, iar atunci când s-au ivit premisele favorabile acest cap de pod sau âplace d'armes" cum i se mai spune pe aici pe la noi a fost pus în aplicare Èi a asigurat succesul invaziei sovietice a Basarabiei din 28 iunie 1940. Ãn mai puÈin de o lunÄ s-au petrecut aceste drame cumplite care au avut consecinÈe nenumÄrate, dar vorbim despre aceastÄ amputare teritorialÄ a sudului Èi a nordului Basarabiei Èi incorporarea cu de-a sila a acestor teritorii în componenÈa R.S.S. Ucrainene Èi atribuirea fâÈiei înguste de pÄmânt de pe malul de est al Nistrului R.S.S. MoldoveneÈti, dar Èi a Èinutului HerÈei Èi a nordului Bucovinei, care nu aveau nicio treabÄ cu U.R.S.S.