Foto
Paul Serb:
Grija faศฤ de populaศia civilฤ care suferฤ, necesitatea รฎnlฤturฤrii unui dictator, drepturile omului, sunt ,alฤturi de armele de distrugere รฎn masฤ, principalele pretexte pentru intervenศiile militare ale SUA
Acum 20 de ani, pe 5 februarie 2003, generalul american Colin Powell รฎn calitate de secretar de stat prezenta รฎn faลฃa Organizaศiei Naศiunilor Unite sticluศa cu ,,dovada" deศinerii de cฤtre Irak a armelor de distrugere รฎn masฤ
รn final SUA au invadat ศi devastat Irakul, l-au capturat pe Saddam Hussein ลi l-au spรขnzurat. Doar ca sฤ se afle cฤ de fapt Irakul nu avea arme chimice ศi cฤ totul a fost o mascaradฤ care a dus la moartea a milioane de oameni.
Asta nu รฎnseamnฤ cฤ nu existฤ puteri care deศin astfel de arme ศi care le- au ศi folosit fฤrฤ sฤ fie pedepsite pentru asta , ilustrรขnd รฎn mod practic, pe teren, zicala supremei ipocrizii :
,, Cine zice, ฤla e ! "
โ
Victimele uitate ale rฤzboiului chimic din Vietnam
de Valer Simion Cosma
Mulศi dintre noi au consumat cu saศ producศiile americane despre rฤzboiul din Vietnam. Unele mai simpliste, cu super eroi precum Chuck Norris, altele mai sofisticate, cu actori de calibru, precum Robert de Niro ศi Christopher Walken, toate ne-au prezentat violenศa unui conflict purtat de soldaศii americani departe de casฤ, pentru apฤrarea democraศiei รฎn faศa expansiunii comunismului. Eroismul soldaศilor, camaraderia, spiritul de sacrificiu, imprevizibilitatea unui inamic aparent pretutindeni ศi lipsit de orice scrupule, torturi inimaginabile, atentate ศi bombardamente intense, toate sunt ingredientele unor astfel de producศii cu scopuri multiple ศi diverse. Dacฤ unele รฎntrunesc din plin caracteristicile propagandei de rฤzboi, altele oferฤ incursiuni critice asupra conflictului, evidenศiind atrocitฤศile comise de americani ศi efectele nocive asupra psihicului soldaศilor americani. Dar nu despre modurile รฎn care cinematografia americanฤ a prezentat conflictul din Vietnam vreau sฤ vorbesc รฎn paginile urmฤtoare, ci despre un aspect mai puศin cunoscut la nivel popular, deศi este esenศial pentru รฎnศelegerea violenศei acelui conflict ศi a modului รฎn care este instrumentatฤ lupta pentru democraศie ศi drepturile omului de cฤtre cea mai mare putere militarฤ contemporanฤ.
Pe parcursul secolului al XX-lea marile puteri au investit resurse enorme รฎn dezvoltarea de arme biologice ศi chimice, unele dintre ele fiind testate รฎn timpul marilor ศi micilor conflagraศii. Unul dintre cele mai traumatizante cazuri รฎl reprezintฤ utilizarea pe front a gazelor toxice รฎn Primul Rฤzboi Mondial, รฎntr-atรขt de traumatizante รฎncรขt se zice cฤ nu ar mai fi fost folosit รฎn timpul celui de-al doilea rฤzboi mondial, chiar dacฤ acesta a avut numele ศi caracteristicile unui rฤzboi total ศi a implicat cรฎteva din cele mai odioase figuri ale umanitฤศii. Oricรฎt de iresponsabili ar fi fost liderii politici ศi militari, oricรฎt de รฎncrรฎncenatฤ ar fi fost lupta, lumea civilizatฤ a realizat proporศiile ศi pericolele unor astfel de arme ศi nu ศi-a mai permis luxul de-aศi da รฎn petec รฎn propria ogradฤ, mai ales cฤ รฎn multe cazuri efectele unor arme biologice ศi chimice nu se limitau doar la inamici ศi se prelungeau mult dupฤ รฎncheierea conflictelor, inclusiv asupra generaศiilor urmฤtoare. Tocmai grija ศi responsabilitatea marilor oameni de stat ศi arme au determinat fel de fel de iniศiative menite sฤ determine marile ศi micile puteri cฤ nu vor dezvolta ศi utiliza astfel de arme (Protocolul de la Geneva din 1925; Biological and Toxin Convention BTWC, 1972 etc.). Cu atรฎt mai mult cฤ utilizarea de cฤtre japonezi a armelor biologice รฎn China a oripilat (postum) รฎntreaga lume.i Dar, ca ศi รฎn alte cazuri, astfel de protocoale ศi convenศii erau mai mult pentru cฤศei, tentaศia superioritฤศii militare categorice fiind irezistibilฤ. Doar cฤ investiศiile รฎn astfel de arme, oricรฎt ar avea parte de teste รฎn perimetre controlate, sunt incomplete fฤrฤ utilizarea lor รฎntr-un conflict real. ศi pentru una dintre marile puteri care a investit รฎn acest tip de armament, oportunitatea a reprezentat-o intervenศia anticomunistฤ din Vietnam, care a dus la uciderea a aproximativ 58.000 de americani ศi undeva รฎntre 2 ศi 3 milioane de vietnamezi, foarte mulศi dintre ei civili. Dar mai existฤ o altฤ categorie de victime a acestui conflict, atรขt รฎn rรขndul americanilor, cรฎt mai ales a vietnamezilor, inclusiv รฎn rรขndul generaศiilor apฤrute dupฤ sfรฎrศirea oficialฤ a conflictului. Milioanele de oameni afectaศi de rฤzboiul chimic purtat de SUA.
รntre 1961 ศi 1971, รฎn cadrul operaศiunii Ranch Hand, peste 73 de milioane de litri de substanศe chimice au fost slobozite asupra Vietnamului, รฎn special รฎn zona ruralฤ, pentru a distruge vegetaศia care oferea adฤpost ศi hranฤ trupelor inamice ale Vietcongului. Din care รฎn jur de 45 de milioane de litri de Agent Orange, care conศine una dintre cele mai puternice toxine cunoscute de omenire: dioxina. Numai รฎn 1967 armata americanฤ a aruncat 5.1 milioane de galoane de ierbicide cu dioxinฤ asupra satelor vietnameze, fฤrฤ sฤ se ศinฤ cont de efectele violente asupra oamenilor ศi naturii. Ca ศi รฎn alte cazuri รฎn care s-au utilizat astfel de arme, impactul toxinelor nu s-a limitat doar la populaศia inamicฤ (soldaศi, civili, femei, copii, bฤtrรขni etc.), ci a lovit din plin ศi รฎn rรขndul soldaศilor americani, cu efecte care se resimt inclusiv รฎn zilele noastre. Cercetฤrile ulterioare estimeazฤ cฤ aproximativ 3 milioane de vietnamezi ศi cรฎteva mii de americani au fost expuศi la Agentul Orange/dioxinฤ ศi au avut de suferit din aceastฤ cauzฤ.vi Conform unui material de pe site-ul Aspen Institute, รฎn unele cazuri concentraศia acestor substanศe era de 20 de ori mai puternicฤ decรฎt cea utilizatฤ รฎn mod normal รฎn agriculturฤ pentru uciderea plantelor.vii Acelaศi material aratฤ cฤ astfel de ierbicide au fost aruncate asupra unei suprafeศe de peste 24%, distrugรฎnd 5 milioane de acrii de pฤdure ศi aproximativ 500.000 de acrii de recolte. Din aceste suprafeศe, 34% au fost stropite de mai multe ori, iar un studiu aratฤ cฤ 3.181 de sate au fost de asemenea stropite.
รn ultima perioadฤ, o serie de cercetฤri medicale ศi anchete au scos la ivealฤ impactul acestor substanศe, impact cunoscut ศi รฎn anii utilizฤrii, รฎnsฤ trecut cu vederea sau, รฎn unele cazuri, cum este raportul Bionetics din 1965, suprimat de cฤtre guvernul SUA. Astfel de rezultate, precum ศi numeroasele procese pe care statul american le-a avut cu proprii veterani, au determinat apariศia รฎn presฤ a unor articole care prezintฤ chestiunea.
Ce a rฤmas รฎn urma utilizฤrii intensive a acestor substanศe toxice?
Dincolo de distrugerea imediatฤ a recoltelor ศi hectarelor de vegetaศie, cu repercursiuni asupra solului care se simt ศi รฎn prezent, au rฤmas efectele pe termen scurt ศi lung asupra populaศiei, indiferent de vรขrstฤ. Cercetฤrile medicale aratฤ cฤ au explodat cancerul (mai ales cancerul de prostatฤ la bฤrbaศi) ศi malformaศiile la nou-nฤscuศi, cฤ au determinat schimbฤri hormonale la noii-nฤscuศi, dizabilitฤศi fizice ศi afecศiuni neuronale grave. Mai multe despre aceste efecte, despre rezultatele cercetฤrilor medicale ศi despre poveศtile unora dintre cei afectaศi, puteศi citi รฎn bibliografia ataศatฤ acestui scurt material.
La Acordul de Pace din Paris din 1972, administraศia Nixon a promis sฤ contribuie cu 3 miliarde de dolari la reconstrucศia Vietnamului. Promisiune neรฎndeplinitฤ. รn 2004, veterani de rฤzboi din SUA ศi victime vietnameze au dat รฎn judecatฤ companiile care au produs aceste ierbicide (companii precum Monsanto ศi Dow) despre care conศineau un nivel letal de dioxinฤ. รn pofida faptului existau promisiuni anterioare cum cฤ veteranii vor fi despฤgubiศi pentru anumite afecศiuni cauzate de expunerea la Agentul Green ศi alte ierbicide, administraศia SUA ศi companiile vizate ศi-au susศinut รฎn instanศฤ cฤ nu existฤ probe care sฤ susศinฤ legฤtura dintre afecศiuni ศi expunerea la acele substanศe. Eforturile veteranilor americani ศi numeroasele procese intentate de-a lungul deceniilor, au determinat congresul SUA sฤ aloce รฎn 2010 13.3 miliarde de dolari pentru despฤgubiri ศi alte costuri. Senatul a mai adฤugat 12 milioane de dolari pentru combaterea efectelor Agentului Green รฎn Vietnam, dintre care o micฤ sumฤ pentru cheltuieli legate de sฤnฤtate. Despre cum รฎศi asumฤ guvernul SUA urmฤrile rฤzboiului chimic purtat รฎmpotriva vietnamezilor ศi despre cum cautฤ sฤ repare, pe cรฎt posibil, distrugerile provocate ศi sฤ stopeze perpetuarea efectelor, puteศi sฤ vฤ faceศi o idee pornind de la sumele investite ศi programele elaborate. De exemplu, peste 100 de milioane de dolari au fost alocaศi pentru decontaminarea aeroportului Da Nang, unul din hot spot-urile operaศiunii care a implicat utilizarea Agentului Green. ศi doar 20 de milioane de dolari pentru victime. Ca ศi รฎn cazul procesului amintit mai sus, scuza pentru absenศa unor compensaศii semnificative ศi a unor programe medicale serioase pentru victime, este lipsa unor dovezi clare care sฤ arate legฤtura dintre expunerea la aceste toxine ศi bolile/dizabilitฤศile de care suferฤ victimele vietnameze. Dar presa americanฤ susศine contrariul, anume cฤ existฤ nenumฤrate dovezi care acrediteazฤ aceastฤ legฤturฤ negatฤ de administraศia SUA ศi de companiile cฤrora se solicitฤ despฤgubiri. Iar Departamentul pentru Veterani al SUA recunoaศte de ceva vreme 14 boli/afecศiuni despre care se considerฤ cฤ au o legฤturฤ cu expunerea la Agentul Green.
Spre deosebire de veteranii americani, care ศi aceia au fost ne-bฤgaศi รฎn seamฤ multฤ vreme ศi vฤzuศi ca povarฤ de cฤtre statul care I-a folosit, victimele vietnameze sunt undeva departe ศi publicul american nu se ciocneศte prea des cu efectele ศi urmฤrile atrocitฤศilor comise de statul lor. Un articol din New York Times, citรขnd un studiu al Crucii Roศii Vietnameze, apreciazฤ cฤ ar fi necesarฤ o sumฤ de aproximativ 35 de milioane de euro annual, pe o perioadฤ de minim 10 ani (adicฤ aproximativ 350 de milioane de euro, รฎnsemnรขnd 12$ de victimฤ pe an) pentru a aduce ameliorฤri medicale semnificative victimelor vietnameze. O sumฤ absolut infimฤ comparativ cu sumele investite รฎn producerea, transportarea ศi rฤspรฎndirea Agentului Green รฎn Vietnam. Dar, dupฤ cum concluzioneazฤ autorul acelui articol, moศtenirea lฤsatฤ de Agentul Green nu e doar despre ศtiinศฤ ศi economie. Este, รฎn primul rรฎnd, despre decenศa umanฤ.
รn รฎncheiere, o observaศie legatฤ de una dintre companiile producฤtoare de astfel de ierbicide ศi, implicit, beneficiarฤ de profituri semnificative din contractele cu guvernul american pentru mฤcelฤrirea vietnamezilor. Monsanto nu doar cฤ a fost bine-mersi รฎn toatฤ perioada post mฤcel, dar s-a extins, de multe ori tot cu sprijinul autoritฤศilor americane, dar recent a fuzionat cu o altฤ companie care are o moศtenire impresionantฤ รฎn materie de profituri obศinute din uciderea chimicฤ a semenilor: Bayer, companie germanฤ urmaศฤ a I.G. Farben, cea care a produs gazul toxic Zyclon B, utilizat de naziศti pentru exterminarea evreilor ศi romilor รฎn lagฤrele de concentrare.
Cum a fost posibil aลa ceva dupฤ toate ororile prin care deja trecuse omenirea? Explicaศii sunt multe. Subliniez un singur aspect. Succesul propagandei americane รฎn rรขndul propriilor cetฤศeni, pentru cฤ altfel nu s-ar fi expus mii de soldaศi unui astfel de risc, oricรขt ar fi fost de bine plฤtiศi ศi orice ordin ar fi primit. Eficienศa propagandei (P.R., รฎn termenii lor) se datoreazฤ ศi lansฤrii unui program educaศional care le arฤta cetฤศenilor civili voioศi care utilizau รฎn contexte paลnice acele ierbicide, ba chiar aplicรขndu-le pe propria piele sau trecรขnd fฤrฤ necazuri prin zone รฎn care vegetaศia fusese curฤศatฤ prin folosirea acestora. Cetฤศenii erau asiguraศi cฤ aceste ierbicide sunt inofesive pentru oameni, afectรฎnd doar plantele.
Cam atรขt despre respectul faศฤ de fiinศa umanฤ ศi preocupฤrile pentru o viaศฤ mai bunฤ. Cam atรขt despre "claritatea moralฤ" a Occidentului care (nu) ศi-a รฎnvฤศat lecศia dupฤ cele douฤ mari orori ale secolului XX.