Foto
ROMรNIA MARE pe harta Europei dupฤ Primul Dictat de la Viena.
Hartฤ americanฤ apฤrutฤ la Chicago รฎn anul 1939.
Vedem cฤ Ukraina nu exista, frontiera pe Nistru a Romรขniei era cu Rusia ศi ศara nu era ciopรขrศitฤ cu nordul Bucovinei ศi ศinutul Herศa, cu nordul ศi sudul Basarabiei ocupate ilegal din 1944 de Ukraina ศi cu ceea ce a mai rฤmas din teritoriul romรขnesc dintre Prut ศi Nistru, moศtenire de la tฤtuka stalin purtรขnd numele de r.m.
La 28 iunie 1940 Rusia sovieticฤ รฎn cรขrdฤศie cu Germania รฎi va rฤpi Romรขniei Basarabia ศi nordul Bucovinei รฎn urma paktului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Marea Germanie revanศardฤ prin al doilea diktat de la Viena din 30 august 1940 รฎi va impune cedarea cฤtre Ungaria a nordului Transilvaniei ศi aceeaศi Germanie deghizatฤ รฎn aliat va obliga รฎn continuare Romรขnia sฤ cedeze Bulgariei sudul Dobrogei/Cadrilaterul prin pacea de la Craiova din 7 septembrie 1940.
Au fost semnale de alarmฤ pentru Romรขnia Mare, o ศarฤ pรขnditฤ. Pe 12 martie 1938 Germania anexase Austria, la 29 Septembrie 1938 anexase regiunea Sudetฤ ศi dezmembrase Cehoslovacia. Teritoriul ceh rฤmas devine satelitul german numit โProtectoratul Boemiei ศi Moravieiโ. Prin primul diktat de la Viena din 2 noiembrie 1938 Germania recunoศtea Ungariei anexarea din Slovacia a pฤrศii de sud ศi a sud-vestului Ruteniei Carpatice. รn martie 1939, Ungaria anexeazฤ Regiunea Transcarpatia, cu populaศie minoritarฤ maghiarฤ. Ce a mai rฤmas din Cehoslovacia devine Republica Slovacฤ, un alt satelit german. Pe 28 septembrie 1939 Polonia este รฎmpฤrศitฤ รฎntre Germania ศi Uniunea Sovieticฤ... Germania ocupฤ Danemarca (9 aprilie 1940), Norvegia (9 aprilie โ 10 iunie 1940), Belgia, Olanda ศi Luxemburgul (10-28 mai 1940) nord-vestul Franศei (10 mai -25 iunie 1940). ศฤrile baltice Estonia, Letonia, Lituania au fost ocupate de Uniunea Sovieticฤ la 14 iunie 1940.
Jumฤtatea de rฤsฤrit (cuprinsฤ รฎntre Prut, Nistru, Dunฤre ศi Mare) a principatului romรขnesc Moldova fusese rฤpitฤ de ruศi รฎn anul 1812. Reprezentanศii legitimi ai acestui strฤvechi rฤmรขnt romรขnesc, รฎntruniศi รฎn โSfatul ศฤriiโ, vor vota Unirea cu Patria-Mamฤ Romรขnia la 27 Martie 1918.
Tot sudul ศi nordul Basarabiei, nordul Bucovinei ศi ศinutul Herศa se aflฤ din anul 1944 sub ocupaศie ilegalฤ ukraineanฤ, romรขnii fiind supuศi unui feroce genocid etnic ศi cultural. Este interzisฤ limba romรขnฤ รฎn ศcoli, pentru distrugerea deliberatฤ a moศtenirii culturale a poporului romรขn, scopul fiind desigur dispariศia totalฤ a romรขnilor! Ukraina parte a Rusiei care nu a existat ca stat ridica chiar mai รฎnainte de Primul Rฤzboi Mondial pretenศii insolente asupra Bucovinei ศi asupra Basarabiei - jumฤtatea dintre Prut ศi Nistru a Principatului Romรขnesc Moldova. La o sutฤ de ani de la rฤpirea sa de cฤtre ศariศti รฎn anul 1812 care au denumit-o de atunci Basarabia, timp รฎn care romรขnii din acest teritoriu au fost supuศi unei feroce denaศionalizฤri prin bisericฤ, ศcoalฤ ศi administraศie ศi au venit sau au fost colonizaศi aici ukraineni, ei romรขnii rฤmฤseserฤ totuศi peste 70% din populaศie (Ion Pelivan: Unirea Basarabiei cu Patria-Mamฤ ROMรNIA LA 27 Martie 1918 - Harta Basarabiei, procentajul populaศiei Basarabiei. Bucureศti 1919, โCartea Romรขneascฤโ). Printr-o propagandฤ mincinoasฤ, falsificรขnd date etnice ศi istorice, Ukraina va pretinde nordul Bucovinei ศi Basarabia conform apetitului sฤu anexionist susศinut de patronii sฤi germano-austrieci. Maloruศii revendicau zone mari din Galiศia, Volรขnia, Transcarpatia, Maramureศ, Caucaz ศi Crimeea. Nu ne facem deci iluzii cฤ Unirea Basarabiei cu Romรขnia ar fi durat prea mult sub puterea pumnului german! Maloruศii deja dezertau masiv รฎn Primul Rฤzboi Mondial din armata ศaristฤ ศi erau pregฤtiศi รฎn Germania ศi Austria pentru a-ศi face o ศarฤ pe seama vecinilor lor romรขni, polonezi ศi ruศi. รn America au scos o hartฤ รฎn anul 1920 cu pretenศiile teritoriale ale Ukrainei anexate la memorandumul adresat guvernului Statelor Unite pentru recunoaศterea republicii populare ukrainene, prezentat de โmisiunea ukraineanฤโ. Solicitau ruperea ศi anexarea din Romรขnia Mare a mari pฤrศi din Basarabia (cu accesul la Marea Neagrฤ ศi Dunฤre), a Bucovinei ศi a Maramureศului! Cu aceastฤ hartฤ Ukraina se prezenta Americii a fi o โศarฤโ cu 330.000 mile pฤtrate adicฤโฆ 854.700 kmยฒ (azi dupฤ toate รฎmproprietฤririle masive de dupฤ rฤzboi cu teritorii strฤine are numai 603.628 kmยฒ!) Ukraina se prezenta Americii a fi o โศarฤโ cu 330.000 mile pฤtrate adicฤโฆ 854.700 kmยฒ (azi dupฤ toate รฎmproprietฤririle masive de dupฤ rฤzboi cu teritorii strฤine are numai 603.628 kmยฒ!) ศi o populaศie de 45 milioane locuitori, cu forma de guvernฤmรขnt โrepublicฤโ, stabilitฤ รฎn anul 1917 (sub patronaj germano-austriac) ศi capitala la Kievโฆ Poate-i mai prezintฤ ศi azi o astfel de hartฤ Americiiโฆ are de โrecuperatโ diferenศa de 250.000 kmยฒ de la Rusia pe care nu i-a cฤpฤtat รฎncฤโฆ Dupฤ ce au trฤdat Antanta trecรขnd รฎn tabฤra patronilor lor tradiศionali germano-austrieci care i-au recunoscut ca stat ศi le promiteau teritorii vaste pe seama vecinilor lor romรขni, polonezi ศi ruศi, au schimbat barca cรขnd s-a scufundat ศi au mers la Conferinศa de Pace de la Paris a Aliaศilor cu aceleaศi hฤrศi ศi revendicฤri... Din Romรขnia, ukrainenii revendicau mari pฤrศi din Basarabia - jumฤtatea de est a principatului romรขnesc Moldova rฤpitฤ de ศariศti la 1812, โศara de Susโ a Moldovei rฤpitฤ de Imperiul Habsburgic la 1775, denumitฤ apoi de austrieci Bucovina รฎn care acestia au dus o politicฤ de deznaศionalizare feroce a romรขnilor, favorizรขnd infiltrarea din nord a maloruศilor รฎn special ศi Maramureศul รฎntreg. Aceste teritorii romรขneศti se reuniserฤ cu Patria-Mamฤ ROMรNIA la 27 Martie, 28 Noiembrie ศi respectiv 1 Decembrie 1918 prin voinศa reprezentanศilor lor aleศi. Ukraina mai revendica mari pฤrศi din Polonia ศi Rusia la Conferinศa de Pace de la Paris din anul 1919. Pe acea hartฤ confecศionatฤ de ukraineni, la vest luau din teritoriul Poloniei pรขnฤ aproape de Varศovia. La nord, est ศi sud-est se rotunjeau bine pe seama ruศilor ศi te รฎntrebi ce cฤutau รฎn Crimeea ศi Caucaz?
Romรขnii adevฤraศi nu se vor resemna niciodatฤ cu schilodirea Patriei lor pusฤ la cale de sovieto-germani prin pactul criminal ribbentrop-molotov din 23 august 1939. รn baza lui, sovieticii au rฤpit Romรขniei Basarabia, nordul Bucovinei ศi ศinutul Herศa รฎn 26-28 iunie 1940 ศi apoi prin Convenลฃia de armistiลฃiu, semnatฤ รฎn noaptea de 12/13 septembrie 1944... Dupฤ sfรขrtecarea Romรขniei รฎn anul 1940 ศi รฎn anul 1944, sovieticii au organizat un adevฤrat genocid contra romรขnilor basarabeni ศi bucovineni, au sfรขศiat ศi Basarabia pe 2 august 1940 oferind cadou Ukrainei alฤturi de nordul Bucovinei ศi ศinutul Herศa, nordul ศi sudul Romรขniei dintre Prut ศi Nistru - Pฤmรขnt Romรขnesc pe care รฎl ocupฤ ilegal pรขnฤ รฎn ziua de azi! La ceea ce a mai rฤmas din Basarabia, dupฤ ce i-a fost confiscatฤ de Ukraina ieศirea la mare ศi accesul la Dunฤre, precum ศi fortฤreศele Cetatea Albฤ ศi Hotin ale gloriosului domnitor ศtefan cel Mare, stalin a adฤugat o fรขศie de-a lungul Nistrului din pomenita R.S.S.A.M. , rezultรขnd ศarcul care a rฤmas pรขnฤ aziโฆ
CUM A FOST HฤCUITฤ BASARABIA PE 2 AUGUST 1940 DE CฤTRE UKRAINA. Doar dupฤ o sฤptฤmรขnฤ de la intrarea Armatei Roลii pe teritoriul Basarabiei ลi al Bucovinei de Nord (consecinลฃele Pactului Ribbentrop-Molotov), deja la 3-4 iulie 1940, Biroul CC al PC (b) ลi Prezidiul Sovietului Suprem ale Ucrainei emit un ลir de hotฤrรขri cu privire la formarea pe teritoriul Bucovinei de Nord ลi al Basarabiei a organelor puterii locale, a comitetelor judeลฃene executive ลi ale PC(b) din Ucraina. E greu de รฎnลฃeles, ce drept juridic avea Ucraina de a-ลi forma organele puterii locale รฎn teritoriile care nu se aflau sub jurisdicลฃia ei. Poate, รฎn atmosfera euforiei legate de alipirea unor noi teritorii, Moscova nu a observat o asemenea depฤลire de รฎmputerniciri din partea Kievului? Lucru greu de รฎnchipuit. Cu certitudine โcentrulโ i-a delegat conducerii Ucrainei aceste รฎmputerniciri. Dar deocamdatฤ nu este cunoscut documentul care ar fi legitimat acest act ลi, รฎn acest caz, hotฤrรขrile menลฃionate mai sus par a fi ilegale.
Dupฤ ce stalin rฤpise Basarabia de la sรขnul Patriei Mamฤ Romรขnia pe 28 iunie 1940, invocรขndu-se tendinลฃa arzฤtoare de reunire a moldovenilor de pe ambele maluri ale Nistrului ศi cฤ ea nu mai putea fi neglijatฤ, ajungรขnd la apogeu, la 10 iulie 1940 ลedinลฃa comunฤ a Biroului Politic al CC al PC (b) unional ลi a SKN (Sovietului Komisarilor Norodnici) din URSS la care au asistat I.Stalin, V.Molotov, K.Voroลilov, M.Kalinin, Gh.Malenkov, A.Andreev, A.Mikoian, L.Beria, I.ลvernic ล.a., a susลฃinut ideea โreunirii populaลฃiei(!) moldoveneลti a Basarabiei cu populaลฃia (!) moldoveneascฤ a RASSMโ. รn aceeaลi zi ลtirea a fost difuzatฤ de radioul unional pe รฎntreg teritoriul URSS ลi preluatฤ de presa de partid Pravda, Izvestia, Sovetskaia Ucraina, Moldova Socialistฤ ล.a. Mitinguri de susลฃinere a โpoliticii naลฃionale leniniste, promovate de cฤtre partid ลi Guvernul Sovieticโ au fost de urgenลฃฤ organizate la Moscova, Kiev, Tiraspol, Bender, Soroca, Orhei, Chiลinฤu, Akerman, Ismail. Ziarul Pravda din 11 iulie 1940 publicฤ articolul de fond รฎntitulat โTrฤiascฤ poporul moldovenesc, liber ลi reunitโ, รฎn care se scria: โRSSM Unionalฤ va avea o suprafaลฃฤ de circa 50 mii kilometri pฤtraลฃi (adicฤ 45.638 km. pฤtraลฃi โ suprafaลฃa Basarabiei ลi 8,1 mii โ a RASSM), iar populaลฃia ei va constitui circa 3,7 mil. de locuitori. Astfel, viitoarea RSS Moldoveneascฤ va avea un teritoriu mult mai vast decรขt unele state europene: Belgia, Olanda, Elveลฃiaโ. Neintenลฃionat, prin aceste cifre grฤitoare, Pravda a presupus reunirea รฎntregii Basarabii cu รฎntreaga RASSM.
โรn jurul problemei teritoriilor โฆ anumite contraziceri (รฎntre conducerea autonomiei moldoveneลti de peste Nistru ลi Kiev) existau รฎncฤ din momentul formฤrii RASSM รฎn anul 1924โ, se spune รฎn unul dintre documentele de arhivฤ. La insistenลฃa populaลฃiei bฤลtinaลe, รฎn iulie 1940, dupฤ 16 ani de aflare a RASS Moldoveneลti รฎn componenลฃa Ucrainei, conducerea autonomiei s-a adresat Sovietului Komisarilor Norodnici (SKN) al URSS cu rugฤmintea โreunirii Basarabiei cu RASS Moldoveneascฤโ (Ziarul Pravda, 10 iulie 1940). SKN a acceptat aceastฤ propunere ลi, conform hotฤrรขrii Sovietului Suprem al URSS โcu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneลtiโ din 2 august 1940, s-a procedat la โrepartiลฃia populaลฃiei Basarabiei, Bucovinei de Nord ลi a RASS Moldoveneลti รฎntre RSS Ucraineanฤ ลi RSS Moldoveneascฤโ. รnsฤ, รฎn stilul autoritar bolลevic de atunci, deciziile cruciale รฎn aceastฤ problemฤ vitalฤ pentru moldoveni, au fost luate de Moscova ลi Kiev, argumentele pฤrลฃii moldoveneลti fiind trecute pe ultimul plan.
โCalul troianโ ruso-ucrainean. Evenimentele urmฤtoare au demonstrat รฎnsฤ cฤ prin formularea โreunirea populaลฃiei moldoveneลtiโ hotฤrรขrea Moscovei cu privire la formarea RSS Moldoveneลti conลฃinea un ลiretlic, pe care รฎndatฤ l-a ลi pus รฎn aplicare partea ucraineanฤ.
Profitรขnd de faptul cฤ Ucraina a fost obligatฤ sฤ procedeze la โreunirea populaลฃiei moldoveneลtiโ ลi nu neapฤrat la โreunirea teritoriilor moldoveneลtiโ, Nikita Hruลciov cu ceilalลฃi conducฤtori de atunci ai RSS Ucrainene au pus la cale un plan de deznaลฃionalizare a populaลฃiei bฤลtinaลe, adicฤ de โucrainizare peste noapteโ a moldovenilor. Presa Ucrainei ลi cea centralฤ a รฎnceput sฤ publice un ลir de โmateriale ลtiinลฃificeโ, รฎn care se tratau preconceput, doar de pe anumite poziลฃii, procesele istorice de formare a componenลฃei naลฃionale a populaลฃiei Basarabiei ลi a RASSM.
Bunฤoarฤ Izvestia, din 3 iulie 1940, รฎn articolul de proporลฃii โIstoria Basarabiei ลi a Moldoveiโ susลฃinea cฤ โexistฤ probe ce demonstreazฤ cฤ slavii locuiesc aici (adicฤ รฎn Basarabia ลi RASSM) din cele mai strฤvechi timpuri. Conform surselor greceลti, pe timpul รmpฤrฤลฃiei Dacilor, triburile slave locuiau nu numai รฎn Basarabia, dar ลi pe teritoriul cnezatelor dunฤreneโ. Pรขnฤ ลi titlul denotฤ cunoลtinลฃele aproximative ale autorului รฎn domeniile istoriei ลi ale geografiei (precum scriu unii ลi รฎn zilele noastre - โMoldavia i Pridnestrovieโ). รnsฤ bate la ochi data apariลฃiei acestei publicaลฃii โ 3 iulie 1940, adicฤ cu o sฤptฤmรฎnฤ pรขnฤ la ลedinลฃa comunฤ a Biroului Politic al CC al PC (b) unional ลi a SKN din URSS, unde a fost discutatฤ ลi susลฃinutฤ ideea cu privire la formarea RSSM. Cu alte cuvinte, โcalul troianโ a fost pregฤtit din timp, vฤzรฎndu-i-se de la o poลtฤ โurechileโ ucraineneโฆ
Moscova acceptฤ scenariul Kievului. Dupฤ o mulลฃime de rฤsturnฤri de fapte istorice sub care nu ลi-ar fi pus semnฤtura nici un savant onest, Preลedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Ucrainene M.Greciuha i-a expediat, pe data de 22 iulie 1940, la Moscova, secretarului CC al PC(b) din URSS Gh.Malenkov โNota informativฤ cu privire la proiectarea frontierei de stat a RSS Moldoveneลti cu Ucrainaโ. รn ea se afirma cฤ: โ1. Bucovina de Nord (474.617 locuitori) e populatฤ majoritar de ucraineni, sau cum li se mai spune โ rusini, ลi de guลฃuli, precum ลi de o parte neรฎnsemnatฤ a popoarelor de alte naลฃionalitฤลฃi, care nu au nimic comun cu originea moldovenilor. De aceea nu trezeลte nici un fel de รฎndoieli faptul cฤ toatฤ Bucovina de Nord trebuie sฤ fie inclusฤ รฎn componenลฃa RSS Ucraineneโ. Deลi รฎn susลฃinerea acestei afirmaลฃii nu au fost aduse nici un fel de cifre concrete, ea totuลi a fost luatฤ รฎn consideraลฃie de Gh.Malenkov, adept fidel al poziลฃiei Ucrainei. Datele expuse de partea moldoveneascฤ au fost ignorate.
Peste 5 sฤptฤmรขni dupฤ aceasta, cรขnd Bucovina de Nord a fost deja alipitฤ la Ucraina, noile autoritฤลฃi au efectuat un recensฤmรขnt al populaลฃiei din regiune. Conform chiar surselor ucrainene (โDate oficiale ale Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Ucraineneโ din 31 august 1940), 136.184 persoane (28,6% din รฎntreaga populaลฃie) au insistat cฤ sunt de naลฃionalitate moldoveni, iar 121.265 (26,48%) โ cฤ sunt romรขni. รn aลa mod, cei care, potrivit lui M.Greciuha, nu aveau โnimic comun cu originea moldovenilorโ, constituiau รฎn realitate cifra de 55,8% din รฎntreaga populaลฃie a Bucovinei de Nord.
รntr-un mod similar, a fost argumentatฤ de M.Greciuha ลi necesitatea alipirii judeลฃului Hotin. Conform aceleeaลi Note informative, acolo locuiau โโฆรฎn marea majoritate ucraineni (adicฤ rusini ลi chiar guลฃuli), cu excepลฃia unui numฤr neรฎnsemnat de moldoveni, รฎmprฤลtiaลฃi prin tot judeลฃul, cu o concentrare doar รฎn 16 localitฤลฃi ale plasei Briceni ลi รฎn 7 localitฤลฃi ale plasei Secureniโฆโ. โDatele statistice denotฤ cฤ acest โnumฤr neรฎnsemnatโ de moldoveni constituia pe atunci circa 47%, ucraineniiโcirca 25%, (ruลii โ 13,6%, evreii โ 9,2%, alte naลฃionalitฤลฃi โ circa 5%). Mai mult ca atรขt, รฎn vara lui 1940 cei 1.589 de bielaruลi ลi 2.193 de polonezi din judeลฃ au fost reรฎnregistraลฃi ca ucraineni, iar 22 de sate moldo-ucrainene au fost รฎnregistrate ca pur-ucrainene.
โรn judeลฃul Akerman/Cetatea Albฤ locuiesc 368.252 persoane, inclusiv 39.1% ucraineni ลi ruลiโฆ iar moldoveni โ doar 19,6%. Reieลind din aceasta, โ scria lui Malenkov Preลedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Ucrainei, socot cฤ judeลฃul Akerman la fel trebuie alipit รฎn รฎntregime la RSS Ucraineanฤโ.
Deoarece datele ultimului recensฤmรฎnt (1930) indicau aici aflarea a numai 20,5% de ucraineni, conducerea de la Kiev a mai recurs la un fals, adฤugรขnd la acest indice ลi cele 17,3% de ruลi. Astfel, ponderea โruso-ucrainenilorโ s-a majorat pรขnฤ la 37,8 % (dar nu pรขnฤ la 39,1%, cum era scris รฎn Notฤ). Cu siguranศฤ, รฎn caz de necesitate, partea ucraineanฤ ar fi gฤsit o modalitate sฤ-ลi โalipeascฤโ ลi o altฤ etnie slavฤ โ bulgarii, ce constituiau รฎn judeลฃ 17,3% din populaลฃie.
Conducerea RASS Moldoveneลti (secretarul Comitetului regional al PC (b) Borodin, Preลedintele SKN Constantinov ลi Preลedintele Prezidiului Sovietului Suprem Brovco) a propus ca frontiera de sud a RSS Moldoveneลti sฤ fie demarcatฤ cu includerea รฎn componenลฃa Moldovei a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail, a judeลฃului Akerman, toate cu o populaลฃie majoritarฤ moldoveneascฤ. Bunฤoarฤ, oraลul Ismail era caracterizat ca โun centru de atracลฃie culturalฤ ลi economicฤ a plaselor Reni, Bolgrad, Ismail ลi a unor plase din judeลฃul Cahulโ. รnsฤ Moscova ลi รฎn acest caz a luat รฎn consideraลฃie doar โargumenteleโ lui M.Greciuha. Vizavi de judeลฃul Ismail, Kievul din nou a โcontopitโ procentul populaลฃiei ucrainene cu cel al ruลilor , obลฃinรฎnd รฎn total 34,7%. โSocot (din nou declarฤ autoritar M.Greciuha) cฤ judeลฃul Ismail trebuie transmis RSS Ucraineane, reieลind din urmฤtoarele considerenteโ:
a) รฎnsuลi oraลul Ismail e populat aproape รฎn exclusivitate de ucraineni ลi parลฃial de ruลi;
b) bulgarii ลi gฤgฤuzii, care formeazฤ 33,3% din populaลฃia judeลฃului, รฎn calitate de triburi slave, au mai mult comun cu ucrainenii, decรฎt cu moldoveniiโ (de fapt gฤgฤuzii sunt o etnie de provenienลฃฤ turcฤ);
c) Dunฤrea, ca magistralฤ acvaticฤ nesupusฤ รฎngheลฃului, e legatฤ cu Marea Neagrฤ ลi poate fi folositฤ efectiv de cฤtre flota fluvialฤ ลi cea maritimฤ ale RSS Ucrainene. Nu are sens dispersarea Dunฤrii รฎn sfere de influenลฃฤ โ atรขt din punct de vedere economic, cรขt ลi strategicโ.
Precum se vede, Kievul nici nu-ลi voaleazฤ cumva tendinลฃa de acaparare totalฤ a acestui รฎnsemnat port maritim al Basarabiei, motivรขnd cฤ dispune de โflotฤ fluvialฤ ลi maritimฤโ.
Scopul scuzฤ mijloacele? Argumentele reprezentanลฃilor Ucrainei โ atunci cรขnd acest lucru le era convenabil โ se bazau pe datele statistice ale recensฤmรขntului din anul 1927, nepublicate oficial, ลi deci, puteau fi tratate รฎn mod arbitrar. Pe cรขnd conducerea RASS Moldoveneลti รฎn Nota sa informativฤ a folosit cele mai proaspete, la acel moment, materiale oficiale โ ale recensฤmรขntului populaลฃiei Basarabiei, efectuat รฎn anul 1930. Bunฤoarฤ, cifrele oficiale indicau cฤ รฎn judeลฃul Ismail moldovenii constituiau 37,9% din รฎntreaga populaลฃie, ruลii โ 29.7%, ucrainenii โ 4,7%, bulgarii โ 19,2%, gฤgฤuzii โ 0,9%, alte naลฃionalitฤลฃi โ 7,6%. Cu toate acestea, Ucraina (care รฎn Nota ei, precum se vede mai sus, intenลฃionat nu a indicat procentul moldovenilor) ลi-a alipit ลi acest judeลฃ.
รngrijorarea Kievului pentru soarta limbii ucraineane ca motiv pentru acaparare de teritorii! Potrivit tov. Greciuha, โรn RASS Moldoveneascฤ sunt รฎnregistraลฃi 572.339 locuitori, dintre care: 30,2% moldoveni, 12,8% alte naลฃionalitฤลฃi ลi 57% โ ucraineni, ultimii populรขnd masiv raioanele Kodรฎma, Pesceanca, Ananiev, Valea-Guลฃulului, Ocna-Roลie, Cerneanca, Balta, Kotovskโ.
Dacฤ Ucraina a reuลit (prin falsificฤri de date statistice) alipirea Bucovinei de Nord ลi a judeลฃelor basarabene, populate majoritar de romรขni (moldoveni), atunci รฎn cazul de faลฃฤ ea n-a avut probleme cu โฆ restituirea acestor raioane pur-ucraineลtiโฆreieลind ลi din faptul, cฤ la formarea RSS Moldoveneลtiโฆ toate ลcolile vor trece, รฎn mod obligatoriu, la โlimba moldoveneascฤโ ลi acolo poate dispare limba ucraineanฤ, iar raioanele menลฃionate se รฎnvecineazฤ nemijlocit cu RSS Ucraineanฤโ.
Astfel, viitoarea RSS Moldoveneascฤ a mai pierdut ลi 8 (!) raioane din componenลฃa RASSM, situate pe malul stรขng al Nistrului. Iar zecile de mii de moldoveni de acolo, รฎn opinia noilor autoritฤลฃi, nu posedau acelaลi drept la limba lor maternฤ, astฤzi ei fiind complet ucrainizaลฃi.
Iatฤ cum a procedat Ucraina รฎn cazuri similare. รn total, la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneลi a avut de cรขลtigat: Republica Sovieticฤ Socialistฤ Ucraineanฤ, care ลi-a alipit pฤmรขnturi populate de 1,7 mil locuitori. Pentru a scฤdea ponderea moldovenilor, pe parcursul lunii octombrie 1940, รฎn judeลฃele Ismail ลi Akerman au fost strฤmutate circa 10 mii de familii din regiunile Sumรฎ, Viniลฃa, Lvov, Volรฎn ลi Kameneลฃ-Podolsk.
Primind diferite รฎnlesniri din partea statului, ucrainenii sosiลฃi aveau misiunea sฤ โabsoarbฤโ ลi sฤ โdiluezeโ bฤลtinaลii, transformรขndu-i (la ei acasฤ!) รฎntr-o minoritate naลฃionalฤ. Misiune, pe care, se pare, au ลi dus-o la bun sfรฎrลitโฆ
2 AUGUST, 1940: tฤiere โpe viuโ din trupul Moldovei! La 2 august 1940 Sesiunea VII a Sovietului Suprem al URSS a abordat chestiunea โCu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneลti Unionale ลi includerea Bucovinei de Nord, a judeลฃelor Hotin, Akerman ลi Ismail ale Basarabiei รฎn componenลฃa Republicii Sovietice Socialiste Ucraineneโ.
Trebuie menลฃionat cฤ o asemenea formulare a chestiunii trezeลte multe nedumeriri printre istorici. Dacฤ prima parte a ei este clarฤ, fiind vorba despre formarea RSSM รฎn baza reunirii Basarabiei cu RASSM, atunci cealaltฤ trezeลte multe dubii.
รn primul rรขnd, la aceastฤ datฤ รฎncฤ nu era determinatฤ definitiv componenลฃa naลฃionalฤ a populaลฃiei din judeลฃele sus-pomenite, desprinderea lor din componenลฃa Basarabiei neavรขnd nici un motiv sau suport statistic. Transmiterea รฎn jurisdicลฃia Ucrainei a celor 8 raioane transnistrene nici nu ลi-a gฤsit vreo formulare รฎn ordinea de zi.
Iar problema Bucovinei de Nord, ocupate de URSS doar รฎn baza notei nejustificate a lui Molotov, รฎn genere prezenta un caz aparte. รnsฤ toatฤ aceastฤ grabฤ era รฎn favoarea pฤrลฃii ucrainene.
Bฤtea la ochi ลi metamorfoza stranie a lui T. Konstantinov, Preลedintele SKN al RASSM. Luรขnd cuvรขntul รฎn numele delegaลฃiei moldoveneลti, dรขnsul a propus formarea RSSM รฎn baza raioanelor โcu populaลฃie preponderent moldoveneascฤโ din componenลฃa actualei RASSM ลi a 6 judeลฃe ale Basarabiei: Bฤlลฃi, Bender, Cahul, Chiลinฤu, Orhei ลi Soroca.
Nu aveau vreo argumentare nici cele declarate de el รฎn continuare, precum cฤ 3 judeลฃe basarabene โ Akerman, Ismail ลi Hotin โ โsunt preponderent populate de ucraineniโ.
Plus la aceasta, omologului sฤu din Ucraina, L.Kornieลฃ, a menลฃionat la sesiune cฤ โรฎn problema graniลฃelor dintre Moldova ลi Ucraina Sovieticฤโฆ รฎntre noi existฤ o รฎnลฃelegere totalฤโ. Rฤmรขne o tainฤ cum a fost atinsฤ aceastฤ โรฎnลฃelegereโ. Cert e รฎnsฤ una: la Moscova moldovenii ลi-au schimbat poziลฃiile expuse anterior รฎn propria Notฤ informativฤ.
รn anul 1940 populaลฃia judeลฃelor Akerman, Ismail ลi Hotin era formatฤ รฎn proporลฃie de 28,6% de moldoveni ลi 25,4% ucraineni. รn judeลฃul Ismail, moldovenii formau 31,9% din populaลฃie, iar ucrainenii doar 4,7%. รn regiunea Ismail, ulterior formatฤ รฎn cadrul RSS Ucrainen รฎn baza judeลฃelor Akerman ลi Ismail, moldovenii constituiau 18,3 %, iar ucrainenii 11%.
Interesele populaลฃiei de origine bulgarฤ ลi gฤgฤuzฤ deloc n-au fost luate รฎn consideraลฃie รฎn procesul delimitฤrii teritoriilor รฎntre Ucraina ลi Moldova.
รn consecinลฃฤ, ca rezultat al demarcฤrii รฎn anul 1940 a noilor frontiere รฎntre RSS Moldoveneascฤ ลi RSS Ucraineanฤ, Basarabia a pierdut: porturile de la Dunฤre ลi Marea Neagrฤ (Bugaz, Cetatea- Albฤ, Chilia, Ismail, Reni), 30% suprafeศe de vii, 40% din producลฃia globalฤ de grรขne, 23% din ลeptelul de ovine, 18% din extragerea materialelor de construcลฃie, รฎntreaga industrie piscicolฤ etc.
Basarabia pe lรขngฤ faptul cฤ a fost fฤrรขmiลฃatฤ, a avut de suferit ลi de pe urma ruperii legฤturilor economice ลi culturale dintre judeลฃele de sud, de nord ลi cele centrale. Lipsite de tradiลฃionalele cฤi de comunicaศie, unele raioane de sud ale actualei r.m. nici pรขnฤ รฎn prezent nu au atins nivelul mediu de dezvoltare economicฤ ลi socialฤ.
Nu au existat nici un fel de motive etnografice, economice, politice, culturale sau sociale รฎn stare sฤ รฎndreptฤลฃeascฤ alipirea judeลฃelor Hotin, Ismail ลi Akerman la Ucraina.
Transmiterea de cฤtre Moscova รฎn jurisdicลฃia Ucrainei a teritoriilor romรขneศti din Basarabia nu s-a produs รฎn mod spontan, ci constituie rezultatul unei politici intense, propagate รฎn perioada interbelicฤ de adepลฃii expansionismului ucrainean. Formarea RSS Moldoveneลti a fost doar un prilej prielnic pentru realizarea acestor planuri susลฃinute de Moscova.
Protestele moldovenilor rฤmaลi fฤrฤ patrie. Populaลฃia moldoveneascฤ din judeลฃele Hotin (circa 137 mii de oameni), Ismail ( circa 72 mii), Akerman (circa 63 mii) ลi Bucovina de Nord ( circa 138 mii) n-a fost de acord cu o asemenea delimitare a teritoriilor. รn adresa instanลฃelor de vรขrf, personal lui Stalin ลi Kalinin, au pornit sute de scrisori ลi telegrame colective cu cererea de revenire รฎn componenลฃa RSS Moldoveneลti.
Protestele s-au mai domolit o datฤ cu dezlฤnลฃuirea rฤzboiului, รฎnsฤ la 29 iunie 1946 conducerea RSS Moldoveneลti s-a vฤzut nevoitฤ sฤ-i expedieze personal lui I.Stalin o interpelare oficialฤ cu urmฤtorul conลฃinut: โCC al PC (b) din Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem ลi Sovietul de Miniลtri ai RSS Moldoveneลti Vฤ roagฤ sฤ examinaลฃi problema readucerii รฎn componenลฃa RSS Moldoveneลti a judeลฃelor Hotin, Akerman ลi Ismail ale Basarabiei, actualmente incluse รฎn RSS Ucraineanฤโ. Au avut curajul sฤ semneze acest document secretarul II al CC al PC (b) din RSSM M.Salogor ลi Preลedintele Sovietului de Miniลtri al RSSM N.Coval. รn ianuarie 1954, A.Lazarev, รฎn calitate de ministru al culturii din RSSM ลi membru al Biroului CC al PCM, a fฤcut o รฎncercare (nereuลitฤ, รฎnsฤ) de a se รฎntรขlni cu N.Hruลciov, pentru a-i รฎnmรขna personal o interpelare similarฤ. รn 1958 A.Lazarev a fฤcut o interpelare conducฤtorilor de atunci ai RSSM: Z. Serdiuc, I. Codiลฃa ลi A. Diordiลฃa, privind โpetele albeโ din istoria Moldovei ลi, รฎn special, problema fostelor teritorii moldoveneลti.
Chiar ลi รฎn anul 1986 un grup de veterani din Republica Moldova s-a adresat cu o scrisoare oficialฤ Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, รฎn care era pusฤ problema sudului Basarabiei. Toate aceste adresฤri รฎnsฤ au fost lฤsate fฤrฤ nici un rฤspuns din partea autoritฤลฃilor de la Moscova. Nimeni nu s-a รฎncumetat cel puลฃin sฤ recunoascฤ oficial marea nelegiuire comisฤ รฎn vara anului 1940.
รn perioada sovieticฤ, Ucraina ลi-a lฤrgit hotarele din contul statelor รฎnvecinate, cu circa 150 mii km pฤtraลฃi. Acest lucru a devenit posibil atรขt รฎn virtutea politicii expansioniste a URSS, cรขt ลi graลฃie unor โdaruriโ generoase din partea Moscovei.
Conform recensฤmรขntului populaลฃiei din anul 1926, Ucraina stฤpรขnea un teritoriu de 451,7 mii km pฤtraลฃi, populat de 29 mil. de locuitori. Astฤzi teritoriul ei constituie 603,7 mii km pฤtraลฃi, cu 52 mil. de locuitori.
Cele mai valoroase โachiziลฃiiโ ale Ucrainei รฎn anii totalitarismului comunist le-au constituit Crimeea (1954) โ รฎn calitate de โcadouโ din partea lui Nikita Hruลciov cu prilejul aniversฤrii de 300 ani de la unirea Ucrainei cu Rusia ลi o parte din teritoriile moldoveneลti (1940).
Dupฤ dezmembrarea vertiginoasฤ a URSS, avea sฤ conteze fiecare metru de teritoriu, vecinii argumentรขnd unul altuia, cu hฤrลฃi ลi documente รฎn faลฃฤ, unde trebuie instalat stรขlpul de frontierฤ.
Uneori, din pฤcate, se recurgea ลi la ultimul โargumentโ โ zฤngฤnitul armelorโฆ
Republica Moldova ลi graniลฃele ei post-sovietice. ลi Republica Moldova, dupฤ vreo 10 ani de tratative รฎndelungate, ลi-a รฎncheiat procesul anevoios de demarcare a actualei frontiere de stat cu ลฃara-vecinฤ Ucraina. Proces, cam dosit de opinia publicฤ, fฤrฤ ca mass-media autohtonฤ sฤ insiste prea tare asupra oglindirii lui multilaterale ลi minuลฃioase. Acum rar cine poate sฤ numeascฤ componenลฃa nominalฤ a grupului de lucru din partea Republicii Moldova, sau sฤ-ลi aminteascฤ (cu excepลฃia cazului satului Palanca) cรขte ceva din activitatea comisiei guvernamentale abilitate. Dar, dupฤ รฎncheierea tratativelor sus-numite ลi cunoaลterea rezultatelor finale, se pune รฎntrebarea: oare nu cumva โdeficitulโ de informaลฃie la tema datฤ urmฤrea scopul de a atenua, cumva, poziลฃia cam timidฤ ลi nehotฤrรฎtฤ a pฤrลฃii moldoveneลti? รn timp ce ucrainenii, potrivit unor surse veridice, dominau pe tot parcursul activitฤลฃilor de delimitare a graniลฃelor, fiind la orice pas controlaลฃi de conducerea de vรขrf a Kievului, dar ลi de รฎntreaga populaลฃie localฤ โ prin intermediul organelor de informare รฎn masฤ. รn consecinลฃฤ, ei au obลฃinut ceea ce ลi-au dorit, adicฤ o delimitare favorabilฤ a hotarelor cu Moldova. Ba chiar, รฎn plus, alipitindu-ลi ลi vreo 7 km de traseu strategic, la care rรขvneau de mult timp.
S-au mai domolit spiritele legate de acest fapt ลi Chiลinฤul a dat asigurฤri populaศiei cฤ nu s-a comis nici o cedare. ลi doar ลฃฤranii satului moldovenesc Palanca au fost lฤsaลฃi singuri cu noile lor probleme. Cei din partea locului se conving zilnic, pe propria piele, cฤ s-a produs cel mai adevฤrat act de cedare. Ei se umilesc zilnic รฎn faลฃa vameลilor ลi a grฤnicerilor strฤini โ de fiecare datฤ cรขnd pleacฤ โpeste drumโ la muncฤ รฎn cรขmp sau cรขnd รฎลi aduc roada de pe lanuri.
Care puteau fi argumentele de bazฤ ale pฤrลฃii moldoveneลti pรขnฤ la semnarea actelor cu privire la delimitarea frontierelor cu Ucraina? De mai bine de 10 ani, din arhivele secrete au fost scoase la lumina zilei un ลir de documente autentice care incontestabil demonstreazฤ faptul cฤ, รฎn perioada sovieticฤ, prin uz de fals, Basarabiei i-au fost รฎnstrฤinate teritorii imense. รncฤ รฎn anul 1990, savanลฃii romรขni A.Moraru ลi I. Iaลฃenco, presimลฃind cฤderea imperiului sovietic ลi inevitabila acutizare a problemelor teritoriale, au efectuat o muncฤ titanicฤ de arhivฤ publicรขnd, ulterior, documente veritabile ce demascฤ ilegalitฤลฃile admise de Kiev ลi Moscova, รฎn august 1940, la delimitarea teritoriilor ลi instaurarea frontierelor รฎntre RSS Moldoveneascฤ ลi RSS Ucraineanฤ.
Documentele รฎn cauzฤ nu lasฤ piatrฤ pe piatrฤ din toate โargumentele ลtiinลฃificeโ publicate cรขndva la comanda Kievului, รฎn scopul รฎndreptฤลฃirii acลฃiunilor de acaparare nelegitimฤ a pฤmรขnturilor romรขneศti ale Basarabiei. Intenลฃionat sau รฎntรขmplฤtor, dar cert e cฤ, din anul 1990 รฎncoace, aceste documente au fost date uitฤrii ลi, รฎn afarฤ de specialiลtii, rar cine cunoaลte ceva despre acele evenimente reale, nu inventate, din istoria imediatฤ. Ba, se pare chiar ลi factori de decizie, obligaลฃi prin funcลฃiile lor sฤ le cunoascฤ, au fฤcut abstracลฃie de ele pe parcursul actualului proces de delimitare a frontierelor โ anume atunci, cรขnd era momentul potrivit de a opera cu argumente istorice convingฤtoare.
Dupฤ ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei ศi Herศei la 28 iunie 1940, cu o vitezฤ fulgerฤtoare - ceva mai mult de o lunฤ - ocupanศii sovietici au trasat noile frontiere ale RSSM, prin transferarea la 2 august cฤtre RSS Ukraineanฤ a sudului Basarabiei (Cetatea Albฤ, Izmail) ศi a nordului Basarabiei (Hotin) ศi "compensarea" RSSM printr-o fรขศie de pฤmรขnt pe malul de est al Nistrului. รn linii mari acestea au rฤmas frontierele recunoscute pe plan internaศional ale statului r.m., care ศi-a declarat independenศa pe 27 august 1991. Totul a รฎnceput รฎnsฤ mai devreme, รฎn anul 1924 cรขnd Stalin a รฎnfiinศat pe malul estic al Nistrului Republica Autonomฤ Sovieticฤ Socialistฤ Moldoveneascฤ (RaSSM), pe vremea cรขnd Basarabia fฤcea parte din Regatul Romรขniei. Actul din anul 1924 este considerat unul "epocal", tratat la modul superlativ de istoriografia sovieticฤ รฎn perioada URSS. Din start a fost o creaศie artificialฤ care avea ca obiectiv principal crearea unor premise pentru extinderea revoluศiei bolศevice mondiale pe direcศia sud-esticฤ: Romรขnia, Balcanii, Europa Centralฤ. Formularea nefericitฤ cu privire la capitala acestui teritoriu care temporar se aflฤ sub ocupaศie avรขndu-se รฎn vedere Chiศinฤul denotฤ รฎn mod explicit care era conotaศia acestei pseudo-autonomii. Acesta era pretextul care trebuie exploatat รฎn condiศii favorabile de cฤtre autoritฤศile de la Moscova pentru a anexa nu doar Basarabia, dar tot teritoriul pรขnฤ la Munศii Carpaศi - fostul teritoriu al Principatului Moldovei ศi chiar toatฤ Romรขnia, deci era un obiectiv major strategic. Acest cap de pod a funcศionat รฎn permanenศฤ pรขnฤ รฎn anul 1940 pentru cฤ de aici au venit mai multe scenarii de destabilizare a situaศiei interne a Romรขniei, prin infiltrarea unor agenศi secreศi ai serviciilor speciale sovietice, prin lichidarea fizicฤ a unor persoane importante, avem sute de grฤniceri romรขni care au murit aici la Nistru apฤrรขnd frontiera de est a Romรขniei.
A fost o zonฤ de maximฤ instabilitate, iar atunci cรขnd s-au ivit premisele favorabile acest cap de pod sau "place d'armes" cum i se mai spune pe aici pe la noi a fost pus รฎn aplicare ศi a asigurat succesul invaziei sovietice a Basarabiei din 28 iunie 1940. รn mai puศin de o lunฤ s-au petrecut aceste drame cumplite care au avut consecinศe nenumฤrate, dar vorbim despre aceastฤ amputare teritorialฤ a sudului ศi a nordului Basarabiei ศi incorporarea cu de-a sila a acestor teritorii รฎn componenศa RSS Ucrainene ศi atribuirea fรขศiei รฎnguste de pฤmรขnt de pe malul de est al Nistrului RSS Moldoveneศti, dar ศi a ศinutului Herศei ศi a nordului Bucovinei, care nu aveau nicio treabฤ cu URSS.
Amputฤrile teritoriale au fost nefaste pentru populaศia majoritarฤ romรขneascฤ, dar ศi pentru minoritari, pentru cฤ dacฤ ne referim la sudul Basarabiei de acolo au fost amputate douฤ din cele opt judeศe, este vorba de Cetatea Albฤ ศi Ismail. Aici nu s-a ศinut cont de criteriul etnic de la care se revendicau sovieticii, a fost รฎncฤlcat acest principiu de o manierฤ flagrantฤ sunt zone pรขnฤ aproape de confluenศa cu Marea Neagrฤ unde avem populaศie compact romรขneascฤ. Fosta RSS Moldoveneascฤ a fost transformatฤ รฎntr-o enclavฤ. De altfel e o recidivฤ, prin tratatul de pace de la Bucureศti din 16/28 mai 1812 se prevedea incorporarea acestui teritoriu de la este de Prut รฎn Imperiul ศarist. Iar miza principalฤ erau tocmai gurile Dunฤrii, pentru cฤ la acea vreme fluviul nu era principala arterฤ comercialฤ ศi avea ศi o importanศฤ covรขrศitoare din punct de vedere strategic.
De aceea, conform prevederilor tratatului de pace de la Paris din 1856 care a pus capฤt Rฤzboiului Crimeii รฎn care Imperiul Otoman รฎn alianศฤ cu Franศa ศi Marea Britanie au รฎnvins Rusia ศaristฤ, cele trei judeศe sud-basarabene au fost retrocedate Principatului Moldovei, deci este o disputฤ dintre Rusia ศi marile puteri europene care dateazฤ din secolul al XIX-lea.
Trebuie ศinut cont de faptul cฤ Stalin a cedat aceastฤ iniศiativฤ ศi toate prerogativele conducerii comuniste de la Kiev, unde prim secretar era pe atunci Nikita Hruศciov, viitor prim-secretar al CC al PCUS care รฎn 1956 รฎl va demitiza pe Stalin, dar iatฤ cฤ รฎn iulie 1940 Hruศciov este acela care preia ศtafeta de la Stalin ศi bineรฎnศeles cฤ a avut grijฤ sฤ decupeze cรขt mai mult teritoriu romรขnesc ca sฤ-l incorporeze cu de-a sila รฎn teritoriul Ucrainei. Aศa au fost incorporate nordul Bucovinei, Herศa (93% populaศie romรขneascฤ - parte a Vechiului Regat), sudul Basarabiei ศi nordul (Hotin). Prin decretul care a fost o emanaศie a sesiunii a VII-a a Sovietului Suprem care a constituit o gravฤ รฎncฤlcare a legilor ศi a Constituศiei Sovietice din 1936, fiindcฤ nu a fost luatฤ รฎn vedere opศiunea populaศiei.
Moldova a fost reprezentatฤ atunci รฎn Sovietul Suprem de 32 de persoane, dintre care doar ศapte aveau origine romรขneascฤ, ceilalศi erau minoritari, inclusiv un ungur, deci delegaศia nu a reflectat starea de spirit รฎn aceste teritorii proaspฤt anexate. Aceste teritorii au fost decupate รฎncฤlcรขndu-se acelaศi principiu etnic, de pildฤ din nordul Basarabiei a fost inclus รฎn Ucraina 3/4 din judeศul Hotin, deci sunt zone cu populaศie compact romรขneascฤ. ศase din cele 14 raioane ale RaSSM au fost incorporate รฎn RSSM, restul de opt revenind Ucrainei, dar trebuie sฤ spus cฤ cele opt raioane erau majoritari alogenii. Bineรฎnศeles cฤ aici s-a plimbat mรขna lui Hruศciov รฎn toatฤ aceastฤ poveste geograficฤ ศi noi am avut mari necazuri de pe urma acestei trasฤri. Aceste frontiere erau absolut arbitrare, consfinศite printr-un decret din 14 noiembrie 1940. Atunci a fost luat accesul la Dunฤre, a fost decupatฤ jumฤtate din moศia satului Giurgiuleศti, care avea o lungime de 800 de metri, unii spun chiar 1100 de metri de-a lungul malului stรขng al fluviului Dunฤrea. Acelaศi lucru s-a รฎntรขmplat la Palanca, un sat รฎn extremitatea esticฤ a fostei RSS Moldoveneศti, care actualmente face parte din teritoriul Republicii Moldova. รn aprilie 1947 autoritฤศile de la Kiev au dat indicaศii autoritฤศilor de la Izmail, iar acestea au impus celor din localitatea Starokazaci la frontiera cu RSS Moldoveneascฤ sฤ ocupe printr-un rapt care n-avea nici mฤcar o legitimitate formalฤ vreo 30 de hectare din moศia satului Palanca ศi รฎn felul acesta s-a รฎncheiat opera de enclavizare a Moldovei Sovietice care a fost lipsitฤ de acces la Limanul Nistrului, care era navigabil ศi noi รฎncฤ mai pฤstram aceastฤ portiศฤ prin care eram stat riveran la Marea Neagrฤ.
รn 1947 aceasta a fost cireaศa de pe tort a decupฤrilor arbitrare ale autoritฤศilor sovietice din teritoriile istorice romรขneศti de la est de Prut. Au existat ศi memorii trimise de conducerea RSS Moldoveneascฤ lui stalin pentru restituirea acestor teritorii รฎntre 1940 ศi 1946 dar nu au fost luate รฎn considerare. Acolo argumentau necesitatea retrocedฤrii acestor teritorii RSS Moldoveneศti pentru cฤ republica se sufoca sub aspect economic, pentru cฤ era vorba de ieศirea la Marea Neagrฤ ศi nodul Basarabiei care asigura o legฤturฤ mai uศoarฤ cu alte regiuni. Nici acest memoriu nu a fost luat รฎn considerare pentru cฤ Partidul Comunist de la Kiev a avea la Moscova o influenศฤ net superioarฤ celui de la Chiศinฤu, aศa รฎncรขt aceste teritorii au continuat sฤ facฤ parte din componenศa Ucrainei Sovietice.
Chiar din prima zi a ocupaศiei sovietice, 28-29 iunie 1940, au venit alฤturi de Armata Roศie invadatoare foarte mulศi "specialiศti" ศi nomenklatura comunistฤ sovieticฤ de partid. Pe 4 iulie au fost constituite comitetele judeศene de partid, comitetul executiv, ulterior cele raionale, deci am avut parte de o nomenklaturฤ de import 100%. Sovieticii n-au avut รฎncredere nici mฤcar faศฤ de foศtii ilegaliศti sovietici din Basarabia, care fuseserฤ bineรฎnศeles infiltraศi ศi ei cu concursul serviciilor sovietice de informaศii. Toศi aceศtia au fost suspectaศi de lipsฤ de loialitate ศi au recurs la "cadrele calificate" furnizate de Ucraina Sovieticฤ, toศi cei care conduceau erau strฤini, localnicii nu au fost angrenaศi, cel puศin la prima etapฤ รฎn procesul de administrare a acestui teritoriu. Mai tรขrziu, dupฤ moartea lui Stalin din 1953, s-a pus pe rol acea politicฤ de aduce bฤศtinaศii, nu chiar รฎn prima linie, dar รฎn verigile medii ale nomenklaturii de partid ศi sovietice.
Efectele รฎnfiinศฤrii RaSSM รฎn anul 1924 le suportฤm ศi astฤzi. A fost o reuศitฤ extraordinarฤ a conducerii de atunci ศi a serviciilor secrete sovietice prin instituirea acestei pseudo-statalitฤศi รฎn componenศa Ucrainei Sovietice au exploatat-o pe deplin ศi รฎn perioada interbelicฤ, ศi รฎn perioada postbelicฤ, ศi รฎn prezent. รn acest teritoriu crima ศi teroarea au fost instrumentate pe o perioadฤ mult mai lungฤ รฎn comparaศie cu Basarabia ศi aceastฤ politicฤ de eliminare a elementelor indezirabile, de zombificare, a dat efecte mult mai dezastruoase ศi populaศia din stรขnga Nistrului, din pฤcate, inclusiv cea romรขnofonฤ cu mici excepศii, nu are aceeaศi abordare a tematicii etnice pe care o au romรขnii basarabeni. De aceea, forศele ostile interesului naศional al Republicii Moldova exploateazฤ extrem de eficient aceastฤ circumstanศฤ ศi de aici provin toate aceste necazuri.
Republicฤ Moldoveneascฤ Nistreanฤ se revendicฤ de la RaSSM ศi multe prevederi care au fost incluse รฎn "constituศia" acestei autonomii din 1924, inclusiv utilizarea concomitentฤ a trei limbi de stat, cea "moldoveneascฤ", rusa ศi ucraineana. Bineรฎnศeles cฤ astฤzi, ca ศi atunci รฎn perioada interbelicฤ troneazฤ รฎn toate instituศiile publice limba rusฤ, iar romรขna este limba celor care o folosesc la bucฤtฤrie. Este riscant sฤ te revendici ca etnic romรขn ศi astฤzi ca ศi รฎn perioada sovieticฤ. Atunci, pentru un asemenea "sacrilegiu" riscai sฤ plฤteศti un tribut greu, poate chiar cu viaศa. S-a pus problema retrocedฤrii acelor teritorii care au fost incorporate cu de-a sila ca sฤ se respecte criteriul etnic cel puศin, pentru cฤ, aศa cum spuneam, la frontiera Republicii Moldova pe direcศia sudicฤ de-a lungul Dunฤrii avem o zonฤ compact romรขneascฤ.
N-a fost abordatฤ de-o manierฤ responsabilฤ ศi judicioasฤ aceastฤ chestiune ศi pรขnฤ la urmฤ s-a ajuns la formula cฤ cele douฤ state suverane ศi independente, Republica Moldova ศi Ucraina, sunt recunoscute รฎn frontierele รฎn vigoare la 1 ianuarie 1991. รn felul acesta nu mai putea fi pusฤ pe tapet chestiunea retrocedฤrii ศi acum dacฤ anumite forศe politice รฎncearcฤ sฤ abordeze acest subiect ele primesc o replicฤ vehementฤ din partea actualei conduceri politice de la Kiev. รn perioada guvernฤrii democratice de dupฤ 2009, รฎn guvernul Filat, pe atunci ministru de externe era Iurie Leancฤ, iar omologul sฤu de la Kiev era Petro Poroศenko, a fost demaratฤ o procedurฤ care n-a fost finalizatฤ - delimitarea definitivฤ a frontierei dintre Ucraina ศi Republica Moldova.
Au รฎnceput รฎn zona de nord, s-a fฤcut mare tam-tam รฎn presa din Republica Moldova pentru faptul cฤ la Bulboaca cรขteva sute de hectare urmau sฤ fie cedate Ukrainei. E vorba de cei 7,7 km care au fost cedaศi de guvernul Filat - Leancฤ de la Palanca. Atunci s-ar mai fi putut negocia. Este adevฤrat cฤ รฎn 1999 preศedintele Petru Lucinschi a semnat acel tratat de bunฤ vecinฤtate care chipurile ar fi pus punct acestor discuศii pe marginea subiectului cu conotaศie teritorialฤ.
La discuศiile privind definitivarea frontierei ar fi trebuit aduse mai multe argumente รฎn favoarea Republicii Moldova, inclusiv cele 30 de hectare de la Palanca, rฤpite de Ucraina รฎn 1947. La Palanca au fost cedaศi 7,7 km de ศosea, inclusiv subsolul de sub ศosea, ca sฤ asigure circulaศie nestingheritฤ รฎntre Izmail ศi restul Ucrainei, iar aceศti bieศi oameni, locuitorii satului Palanca, proprietari ai unor terenuri agricole la sud de aceastฤ ศosea, trebuie sฤ se legitimeze de fiecare datฤ รฎn faศa grฤnicerilor ucraineni de fiecare datฤ cรขnd รฎศi lucreazฤ ogorul. Atunci negociatorii din partea Republicii Moldova au capitulat รฎn mod ticฤlos ศi nu ศi-au apฤrat mฤcar propria imagine, nu mai spun de interesele celor pe care-i reprezintฤ. Putem admite nu doar la nivel de supoziศie, dar ศi la nivel de aserศiune absolut probatฤ, situaศiile menศionate reprezintฤ pรขnฤ รฎn prezent un focar de instabilitate.
ยซรn anul 1871 lua proporศii infernale dezastrul bisericii romรขneลti basarabene. รn acest an a fost numit episcop รฎn Basarabia rusul Pavel Lebedev, care ลi-a desfฤลurat aici โactivitateaโ pรขnฤ รฎn 1882. El a fost trimis special de la Petersburg, pentru a grฤbi rusificarea bisericilor romรขneลti. Abia ajuns รฎn Basarabia, a constatat cฤ din cele 18 mรขnฤstiri existente, รฎn 13 serviciul divin se fฤcea numai รฎn romรขneลte, iar รฎn celelalte cinci (Hรขrjauca, Hรขrbovฤลฃ, Jabca, Curchi ลi Cฤlฤrฤลeuca) era ลi cรขte o โstranฤ ruseascฤ.โ Ca urmare, รฎncepea lunga prigoanฤ รฎmpotriva a tot ceea ce era romรขnesc. รn 1873-1874 dฤdea dispoziลฃie ca strana ruseascฤ sฤ se รฎnfiinลฃeze รฎn toate mรขnฤstirile. La fel, bisericile erau rusificate masiv. Totuลi, รฎn 1882 se mai fฤcea slujbฤ romรขneascฤ รฎn 207 biserici, faลฃฤ de cele 608 slavoneลti ลi 211 mixte (romรขneลti ลi slavoneลti). La Ialpugeni, Cฤinari, Cฤrbuna, Gangura, Colencฤuลฃi etc., Pavel a gฤsit numeroลi preoลฃi care nu ลtiau ruseลte. Inclusiv รฎn parohiile cu populaลฃie ruseascฤ erau preoลฃi care oficiau รฎn romรขneลte. Chiar Pavel arฤta aceasta: โChiar รฎn multe parohii รฎn care clericii ลtiu bine ruseลte, registrele se fac รฎn romรขneลte.โ Ca urmare, din 1873 toate actele bisericeลti nu se mai รฎntocmeau decรขt รฎn rusฤ.
Mai marii imperiului apreciau โperformanลฃeleโ lui Pavel, aลa cum fฤcea Batiuลkov: โPรขnฤ la 1871, cรขnd pe scaunul episcopal veni P.S. Pavel, รฎn unele mรขnฤstiri ลi biserici slujba dumnezeiascฤ se fฤcea รฎn graiul moldovenesc.โ
Catedra de limba romรขnฤ de la Seminarul teologic din Chiลinฤu a fost desfiinลฃatฤ, รฎmpreunฤ cu toate celelalte ลcoli duhovniceลti, vinovate de acelaลi โpฤcatโ (รฎntre care ลi ลcoala eparhialฤ de fete, รฎnfiinลฃatฤ รฎn 1859). De asemenea, a fost รฎnchisฤ tipografia eparhialฤ moldoveneascฤ (1883), รฎntemeiatฤ รฎncฤ รฎn 1813 de mitropolitul Gavriil Bฤnulescu-Bodoni. รn plus, au fost รฎnchise 336 de biserici romรขneลti ลi au fost goniลฃi din Basarabia toลฃi preoลฃii care nu au รฎnvฤลฃat ruseลte รฎn doi ani. Ei au fost scoลi fฤrฤ excepลฃie din parohii ลi surghiuniลฃi la mari depฤrtฤri. Este cazul unor preoลฃi precum Vasile Zubcu, Ioan Untu, Dimitrie Tutunaru, Ion Popovici sau Grigore Gallin. Acum diaconii ลi cรขntฤreลฃii din biserici dฤdeau examen numai รฎn limba rusฤ. Iar copiii clericilor, fireลte, รฎnvฤลฃau ลi ei numai รฎn ruseลte.
Vorbind despe romรขni, Pavel se adresa astfel bulgarilor de la Bolgrad: โDispreลฃuiลฃi exemplul de nerecunoลtinลฃฤ al acelora care plฤtesc cu urฤ adรขncฤ poporului rusesc binefacerile sฤvรขrลite pentru neatรขrnarea ลi libertatea dฤruitฤ lor, pentru sรขngele vฤrsat de poporul rus pentru izbฤvirea lor de jugul greu, pentru independenลฃa lor (!).โ
ยซรn aceste condiลฃii, nu este de mirare cฤ arhiepiscopia din Chiลinฤu a cerut รฎn mod imperativ tuturor bisericilor absolut orice carte religioasฤ romรขneascฤ. Fฤrฤ excepลฃie, Bibliile, Catehismele, Molitvelnicele, Psaltirile, Mineele, Evanghelierele, Octoihurile etc. au fost date focului! Acest spectacol apocaliptic era descris astfel de cฤtre Durnovo: โToate cฤrลฃile sfinte de pe la bisericile moldoveneลti, tipฤrite cu litere chirilice รฎn limba romรขnฤ, au fost depuse la mitropolia din Chiลinฤu, unde arhiepiscopul Pavel, รฎn curgere de ลapte ani, le-a ars, รฎncฤlzind cu ele palatul mitropoliei.โ ลi, continuรขndu-ลi ideea, Durnovo menลฃiona despre situaลฃia generalฤ a romรขnilor din Basarabia: โPoporul din Basarabia, mulลฃumitฤ rusificฤrii zilnice, e transformat รฎntr-o hoardฤ de robi muลฃi ลi ignoranลฃi. Acestui popor i s-a interzis sฤ รฎnveลฃe รฎn limba sa maternฤ รฎn ลcoli, i s-a interzis sฤ se roage lui Dumnezeu รฎn graiul pฤrinลฃilor sฤi; sute de mii de desetine din pฤmรขntul sฤu au fost รฎmpฤrลฃite coloniลtilor ruลi, bulgari ลi germani, ลi aceasta รฎn scop de a-i sili sฤ-ลi pฤrฤseascฤ ลฃara. Numai รฎntr-un an, 855 de familii ลฃฤrฤneลti au trebuit sฤ plece รฎn Siberia pentru a o coloniza. Bieลฃii oameni รฎลi lasฤ holdele roditoare, pentru cฤ nu mai pot trฤi รฎn ลฃara lor.โ ลi, pentru a รฎntregi aceastฤ idee, sฤ mai notฤm cฤ รฎn anul 1897, din totalul populaลฃiei Basarabiei, 81,8% bฤrbaลฃi ลi 96% femei erau analfabeลฃi. Iar din numฤrul analfabeลฃilor, majoritatea erau romรขni. Despre situaลฃia romรขnilor, Zotov scria: โPopulaลฃia moldoveneascฤ era strฤinฤ nu numai de cultura spiritualฤ a Rusiei, ci chiar ลi de felul ei de viaลฃฤ civicฤ ลi administrativฤ. Rusificatorii neรฎndemรขnatici au fฤcut ca ลฃฤranul, venind la oraล, sฤ se simtฤ ca รฎntr-o pฤdure รฎntunecoasฤ ลi necunoscutฤ. รn orice birou lor le era permis sฤ nu-l รฎnลฃeleagฤ pe acel ลฃฤran. Justiลฃia, ลcoala, biserica, administraลฃia โ toate pentru el erau strฤine.โ รn toลฃi aceลti ani, autoritฤลฃile continuau sฤ fie alarmate, cฤci rusificarea nu progresa nici pe departe รฎn ritmul pe care รฎl doreau ele. Acest lucru rezultฤ foarte clar din raportul รฎnaintat de Batiuลkov รฎn 1890 ลฃarului Alexandru III: โNoi spunem hotฤrรขt cฤ nu numai รฎn fundul Basarabiei, unde populaลฃia a rฤmas รฎntreagฤ romรขneascฤ, dar chiar la Chiลinฤu am รฎntรขlnit moldoveni care nu ลtiau un cuvรขnt ruseลte. Dacฤ voim ca populaลฃia ruseascฤ sฤ nu se romรขnizeze, dacฤ voim ca Basarabia sฤ nu ajungฤ obiectul dorinลฃelor ลi agitaลฃiilor romรขnofile, atunci trebuie ca prin intermediul ลcolilor sฤ ne grฤbim a face ca mฤcar jumฤtate din ลฃฤranii moldoveni sฤ devinฤ ruลi.โ Acest lucru รฎnsฤ nu era tocmai uลor, deoarece ruลii nu constituiau nicio atracลฃie pentru romรขnii basarabeni. รn 1863 deja Zaลciuk remarca faptul cฤ โรฎn caracterul unui moldovean simplu se observฤ timiditate, slugฤrnicie, fire รฎnchisฤ, antipatie faลฃฤ de ruลi ลi dispreลฃ faลฃฤ de militari.โ ลi ce รฎncheiere mai potrivitฤ s-ar putea gฤsi acestei prezentฤri a opiniilor despre romรขni decรขt excelenta sintetizare a marelui lider unionist romรขn din Basarabia Ion Pelivan: โรn patru secole, turcii pฤgรขni nu au putut sฤvรขrลi รฎn Moldova ลi Valahia atรขtea miลelii, cรขte au fฤcut pravoslavnicii ruลi รฎn Basarabia, timp de 106 ani. Dacฤ turcii ne-au prฤdat rodul muncii noastre, dacฤ ei ne-au impus birul sรขngelui nostru, ruลii nu s-au mulลฃumit numai cu aceasta, ci au cฤutat sฤ ne pรขngฤreascฤ sufletul, sฤ ne batjocoreascฤ limba ลi sฤ ne omoare รฎnsฤลi fiinลฃa noastrฤ etnicฤ.โยป
Sacrilegiile comise รฎn Basarabia de Piotr Vasilevici Lebedev arhiepiscopul pravoslavnic cunoscut drept โPavel Lebedev Romรขnofagul (ะ ัะผัะฝะพัะด)โ - โmรขncฤtorul de romรขniโ, trimis รฎn anul 1871 de la St. Petersburg de โmaica Rusieโ sฤ โpฤstoreascฤโ teritoriul romรขnesc dintre Prut ศi Nistru rฤpit la 1812, conform politicii ruseศti de a ศterge identitatea romรขnilor, de deportare ศi alungarea de pe pฤmรขntul lor, descrise รฎn anul 1908 de N.N. Durnowo, cunoscutul om politic al Rusiei:
โArhiepiscopul Pavel sosit la Chiศinฤu ศi instalรขndu-se รฎn eparhia Chiศinฤului ศi Hotinului a gฤsit รฎncฤ pe la 1873 biserici moldoveneศti รฎn numฤr de 773. Din aceste biserici moldoveneศti strฤvechi, dรขnsul a รฎnchis 330 ศi n-a lฤsat decรขt 443 รฎn care a orรขnduit sฤ se slujeascฤ serviciul divin รฎn limba rusฤ. Toate cฤrศile bisericeศti moldoveneศti tipฤrite cu litere chirilice le-a adunat de prin mฤnฤstiri ศi biserici la mitropolia din Chiศinฤu ศi aci arzรขndu-le รฎn curgerea de 7 ani a รฎncฤlzit sobele mitropoliei cu sfintele evanghelii, psaltiri ศi apostoli, de o raritate netฤgฤduitฤ bibliograficฤ. Acest fapt de un vandalism sฤlbatic este astฤzi din domeniul istoric. Astfel cฤ astฤzi poporul moldovean din Basarabia, care nu pricepe boabฤ din limba rusฤ ori slavฤ, nu posedฤ decรขt crรขmpeie din cฤrศile bisericeศti ce-au mai rฤmas pe ici pe colo รฎn mรขinile creศtinilor particulari. Poporul moldovean din Basarabia mulศumitฤ rusificฤrii grosolane este transformat รฎn niศte ordale de robi muศi ศi ignoranศi, cari nu ศtiu nici carte, nici rugฤciuni cฤtre Dumnezeu. Acestor ordale le este interzis de a รฎnvฤศa limba pฤrinteascฤ, le este oprit de a se ruga รฎn limba pฤrinศilor lor. รn curgerea unui secol mii ศi mii de hectare de pฤmรขnt s-au dat ruศilor, bulgarilor ศi coloniศtilor germani cu singurul scop de a sili pe moldoveni, autohtonii รฎn aceastฤ ศarฤ de a pฤrฤsi pฤmรขntul lor de baศtinฤ. ศi chiar รฎn anul 1908 sunt pornite รฎn Siberia 885 familii moldoveneศti pentru a coloniza acolo pฤmรขnturile รฎngheศate din aceastฤ parte a imperiului rusesc.