Foto
Nicolai Vorobchievici
România nu-si va recapata demnitatea pana cand, Ceausescu nu va fi pus in cartea de istorie adevarata a acestui popor!
Nicolae CeauÈescu la Houston
Vreau sÄ povestesc, pe scurt, despre un document olograf, chiar samzidat aÈ spune, al unui patriot român:
Ètefan Andrei, fost ministru de externe al RSR.
,, ÃntâmplÄrile despre care o sÄ scriu azi au fost de o importanÈÄ majorÄ pentru România, fiind martor ocular al acestor evenimente, iar concluzia lor ar trebui sÄ aibe un impact pentru politica economicÄ internÄ Èi externÄ a României de oricând.
Ãn 1978 Nicolae CeauÈescu a fost invitat la Casa AlbÄ de Jimmy Carter, preÈedintele SUA.
Ãn timpul discuÈiilor din Biroul Oval, într-o atmosferÄ relaxatÄ, Jimmy Carter îi cere lui CeauÈescu sÄ obÈinÄ de la Yasser Arafat, la acea datÄ preÈedintele O.E.P. ( OrganizaÈia pentru Eliberarea Palestinei) un armistiÈiu pe o perioadÄ cât mai lungÄ.
Carter Ètia cÄ Nicolae CeauÈescu poate obÈine acest armistiÈiu Èi îi spune lui CeauÈescu inclusiv motivul acestei cereri, unul destul de bine întemeiat. Ãnainte de a fi de acord, Nicolae CeauÈescu pune însÄ, douÄ condiÈii: acordarea Clauzei NaÈiunii celei mai Favorizate României Èi, a doua, acordarea unui numÄr important de licenÈe pentru industria româneascÄ.
Cum numÄrul de licenÈe cerut de Nicolae CeauÈescu era...enorm în concepÈia americanilor, se duce o negociere de mai bine de o noapte între partea românÄ Èi partea americanÄ.
Nicolae CeauÈescu Èi miniÈtrii lui obÈin ,,direct" o parte din licenÈe, urmând ca, o altÄ parte la fel de mare din celelalte sÄ fie obÈinute ,,indirect".Acest mod ,,indirect" este uluitor, el însuÈi fiind subiect de carte.
Practic, se obÈinuse licenÈe cu Ètirea americanilor, dar fÄrÄ ca ei oficial sÄ se Ètie.
Poate o sÄ povestesc, odatÄ, când timpul îmi va permite, despre acest acord nescris, cu rezultate enorme pentru dezvoltarea industrialÄ a României. Cert este cÄ, în urma acestor acorduri, industria româneascÄ a explodat, realizatÄ cu componente ale industriei americane sau cu copii autorizate ( oficial, nu!) ale acestora. Zeci de intreprinderi au fost construite pe baza acestor acorduri, iar România, la rândul ei, a constituit ulterior, direct astfel de intreprinderi în alte ÈÄri. La finalul întâlnirii, preÈedintele Carter îl întreabÄ pe CeauÈescu ce program are în ziua urmÄtoare, o intrebare de politeÈe, pentru cÄ programul era deja cunoscut - Mergem în Texas, rÄspunde Nicolae CeauÈescu.
- Nu veÈi sÄ mergeÈi pânÄ la Centrul de Cercetare Huston, avem acolo cel mai mare centru de cercetare din lume?
- I-auzi Ètefane( Ètefan Andrei), câte zile avem penteu Texas?
- DouÄ, tovarÄÈe preÈedinte.
- FÄ-o unÄ, mergem la Huston.
La Centrul de Cercetare a mers o delegaÈie formatÄ din Nicolae Èi Elena CeauÈescu, încÄ trei miniÈtri ai Cabinetului Èi subsemnatul.
DupÄ ce am intrat, am fost suiÈi în niÈte mici vehicule Èi am trecut printr-un culoar lung care aveau de o parte Èi de alta calculatoare care mergeau.
1978, acum patru zeci Èi doi de ani...Nicolae CeauÈescu Èi mica delegaÈie se uitau perplecÈi la pereÈii plini de calculatoare Èi nu le veneau sÄ creadÄ ce vedeau. Ãn fine, ajungem într-o salÄ mare în care era un ecran imens, în faÈa cÄruia au fost invitaÈi de cÄtre Directorul Centrului. ,, DupÄ ce ne-am aÈezat în faÈa ecranului, cel de acolo, în halat alb, a început sÄ apese pe niÈte ,, butoane" ale unei tastaturi, iar pe ecran a apÄrut harta României, cu patru puncte negre pe ea, care se miÈcau".
- Domnule PreÈedinte, aveÈi deasupra teritoriului 4 avioane
,, Nicolae CeauÈescu s-a uitat la mine, noi eram muÈi, credeam cÄ suntem în altÄ lume, nu au scos niciunul nici un cuvânt". Ne gÄseam la mii departe de România, Èi ne spune un american nouÄ, cÄ acasÄ la noi, deasupra României, sunt 4 avioane...
- StaÈi liniÈtiÈi, sunt civile...Se lasÄ liniÈtea.
DupÄ ce ne lasÄ mascÄ cu asta cu avioanele, se apucÄ sÄ batÄ Ã®n butoanele alea din nou Èi, pe harta României, apar niÈte sÄgeÈi Èi niÈte linii care se miÈcÄ, iar la un moment dat apare un nume de localitate: ScorniceÈti.
LiniÈte de mormânt, nu ne puteam lua ochii de la ecranul Äla. Se mÄreÈte, apar case, dupÄ care una este supradimensionatÄ.
- Aceasta este casa dumneavoastrÄ de la ScorniceÈti, Domnule PreÈedinte, zice Directorul. O sÄ scoatem o fotografie cu ea Èi vÄ rugÄm sÄ ne daÈi un autograf , pentru conformitate, ÈtiÈi, este un obicei ca toÈi cei care intrÄ aici sÄ ne lase un autograf. Nicolae CeauÈescu nu spune un cuvânt Èi semneazÄ pe spatele pozei care a ieÈit dintr-un aparat. Iar umblÄ Äla la butoane, iar apar niÈte sÄgeÈi, dar Èi niÈte semne Èi-l întreabÄ din nou pe Nicolae CeauÈescu:
- Domnule PreÈedinte, ÈtiaÈi cÄ, sub casa dumneavoastrÄ de la ScorniceÈti este lignit?
Nicolae CeauÈescu n-a mai rezistat:
-I-auzi Ioane ( pe atunci prof.ing.Ion Avram era ministrul industriilor) suntem în Statele Unite Èi ne spune Directorul Ästa cÄ sub casa mea e lignit Èi tu nu Ètii?
- De unde sÄ Ètiu tovarÄÈe preÈedinte, cÄ doar noi nu avem aparatura lor.
Ãn timpul scurtei discuÈii , Directorul iar începe sÄ batÄ Ã®n butoanele alea Èi se mutÄ din nou imaginea. Ecranul prinde viaÈÄ, alte linii, sÄgeÈi, tot felul de semne, dupÄ care se calmeazÄ Èi se stabilizeazÄ deasupra MÄrii Negre:
- Domnule PreÈedinte, aveÈi CELE MAI MARI REZERVE DE PETROL ÈI GAZE NATURALE DIN EUROPA, ÃN MAREA NEAGRÄ! DacÄ ÈtiÈi cum sÄ le exploataÈi, deveniÈi cea mai bogatÄ ÈarÄ din Europa!
RÄmânem cu toÈii inmÄrmuriÈi. Primul care îÈi revine Èi vorbeÈte e Nicolae CeauÈescu.
- I-auzi Ioane, trebuie sÄ le exploatÄm!
- Nu avem sonde de foraj la mare adâncime, tovarÄÈe preÈedinte, Èi la ruÈi nu gÄsim, doar ei, americanii, le au.
- DacÄ vÄ permite programul, puteÈi sÄ le vedeÈi la lucru în Golful Mexic.
- Auzi Ètefane, ce program avem mâine?
- Texas, tovarÄÈe preÈedinte.
- ScurteazÄ-l, mergem în Golful Mexic!
Ãn Golful Mexic, dupÄ ce a vizitat o platformÄ marinÄ pe care o exploata Standard Oil Company( mare atenÈie, viitorul Exxon Mobil), Nicolae CeauÈescu a spus cÄ trebuie neapÄrat sÄ construim Èi noi aÈa ceva! I s-a rÄspuns discret cÄ este imposibil!
- AÈi mai spus voi cÄ este imposibil Èi la altele, lasÄ cÄ discutÄm acasÄ!
AcasÄ, Nicolae CeauÈescu s-a convins cÄ nu putem face singuri platforme marine de mare adâncime Èi astfel au început negocierile cu SUA pentru exploatarea COMUNÄ a petrolului Èi gazelor din Marea NeagrÄ. Ei urmau sÄ exploreze Èi sÄ exploateze prin Standard Oil Company ( ulterior Exxon Mobil).
RÄmânea sÄ ne punem de acord asupra procentelor de exploatare. La finalul negocierilor între noi Èi americani, ne-am dus la Nicolae CeauÈescu:
- Am cÄzut de acord cu americanii, preÈedintele Carter este de acord, vom face o Societate pe acÈiuni, vor face ei exploatarea Èi exploatarea cu Standard Oil Company, utilajele lor, dacÄ sunteÈi de acord semnÄm:
50% din profit SUA, 50% profit România.
- 51% din profit noi, a spus Nicolae CeauÈescu!
- TovarÄÈe PreÈedinte, utilajele lor, explorarea lor, exploatarea fÄcutÄ de ei, doar...rezervele noastre, nu merge, e totuÈi corect 50-50.
- Bine, 50 ei, 50 noi. AÈa rÄmâne, semnaÈi cu ei".
Am încheiat citatele din Ètefan Andrei. ÈI-ACUM ATENÈIE:
De atunci, din 1978, România are o înÈelegere semnatÄ cu AdministraÈia AmericanÄ reprezentatÄ de preÈedintele SUA Jimmy Carter Èi cu Exxon Mobil ( fost Standard Oil Company) privind explorarea si exploatarea rezervelor de Gaze Èi Petrol din Marea NeagrÄ, profitul urmând sÄ fie împÄrÈit între SUA Èi România, în procente egale, 50-50%.
Atunci când a fost în vizitÄ Ã®n SUA , Klaus Werner Johannis Ètia de aceastÄ Ã®nÈelegere, Èi cu toate acestea a dat pe degeaba rezervele României. ÃnÈelegerea scrisÄ trebuia doar invocatÄ.
Prin faptul cÄ nu ne-am cerut partea ( 50%) care era stipulatÄ pentru România prin înÈelegerea SCRISÄ, Èi prin faptul cÄ vrea sÄ modifice OUG 114, Johannis se poate face vinovat de ÃnaltÄ TrÄdare faÈÄ de Poporul Român.
Conform Dreptului InternaÈional, SUA nu putea modifica unilateral o înÈelegere scrisÄ, Èi de aceea aveau nevoie de un trÄdÄtor care sÄ se facÄ cum cÄ nu ar Èti de aceastÄ Ã®nÈelegere.
Cum ar spune Richard al treilea, ,,O ÈepcuÈÄ pentru un regat".( Nota mea: este vorba de ÈepcuÈa primitÄ de Johannis de la preÈedintele SUA - Donald Tramp)
Condamnarea lui Liviu Dragnea Èi declaraÈia lui cÄ ,, persoanÄ non grata" în SUA a fost cauzatÄ de faptul cÄ la fiecare ieÈire publicÄ Liviu Dragnea reitera pânÄ la saturaÈie: ,, 50 Exxon, 50 noi", fiindcÄ pe atunci încÄ nu se semnase ,, cedarea" moca a drepturilor statului nostru cÄtre americani de cÄtre o coadÄ de topor(...).
AceastÄ postare se adreseazÄ Ã®n egalÄ mÄsurÄ dumneavoastrÄ, românii care trebuie sÄ ÈtiÈi cum suntem furaÈi de cÄtre cei de la butoane, dar Èi de toÈi parlamentarii din orice partid, care Ètiind de aceste lucruri, se fac cum cÄ nu le-ar cunoaÈte Iar asta se numeÈte mai pe scurt în termeni juridici complicitate.
Cum premierul Orban a declarat public cÄ va modifica OUG 114 în sensul dorit de Exxon Mobil, practic România va renunÈa de BUNÄVOIE la dreptul ei Èi din exploatarea PROPRIILOR rezerve.
NOTELE SUBSEMNATEI
Nota 1. - AceastÄ dezvÄluire bombÄ a fost furnizatÄ ziariÈtilor Sorin RoÈca StÄnescu Èi Alice Barbu de cÄtre Constanin BoÈtinÄ - fostul secretar al lui Nicolae CeauÈescu.
BoÈtinÄ a publicat în vara anului 2021 o ,, carte bombÄ" cu titlul ,, Am fost secretarul personal al lui Nicolae CeauÈescu - IN OCHIUL CICLONULUI".
Cartea a apÄrut la Editura ,, Evenimentul " Èi ,, Capital", epuizându-se imediat.
Nota 2. - AceastÄ carte conÈine multe adevÄruri pe care nu le-am Ètiut noi, cei care am trÄit Èi muncit în epoca CeauÈescu, rÄsturnând multe teorii cu care am fost intoxicaÈi în acele vremuri , iar în urma lor rÄmâne un mare adevÄr astÄzi ignorat:
CeauÈescu a fost un mare patriot Èi un mare naÈionalist Èi român adevÄrat. El a condus România timp de 24 de ani. ,,Nu se poate spune cÄ era ,, bine" pe vremea lui CeauÈescu, dar puÈini Ètiu cum era România înainte de CeauÈescu. CeauÈescu a scos România de la lumina lumânÄrii la lumina electricÄ, de la carul cu boi la întreprinderi producÄtoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive Èi avioane, baze militare subterane, Ècoli, spitale, diguri, baraje, lucrÄri hidrotehnice portuare, ba chiar Èi...autostrÄzi. Ãn 24 de ani de sÄrÄcie amÄrâta a plÄtit datoriile Èi a dublat populaÈia urbanÄ. DacÄ ÈtiÈi despre ce vorbesc, veÈi vedea cÄ performanÈa lui CeauÈescu frizeazÄ imposibilul. Èi peste asta, a pÄstrat DEMNITATEA acestui popor de ....tâmpiÈi " a mai spus Petre ÈuÈea.
Nota 3. - AÈa cum spun autorii acestei cÄrÈi: Constantin BoÈtinÄ ( doctor în economie, specialitatea ,, Economie mondialÄ " - absolvent ASE - facultatea de comerÈ - promoÈia 1969( la doi ani diferenÈÄ faÈÄ de subsemnata - absolventÄ a aceleiaÈi facultÄÈi) - în prezent director general al revistei ,, Economistul " Èi preÈedinte fondator - preÈedintele Consiliului Director al AsociaÈiei pentru Studii Èi Prognoze Economice-Sociale - precum Èi Sorin RoÈca StÄnescu Èi Alice Barbu - ziariÈti: ,, NU ne-am propus ca prin cele prezentate sÄ facem o reabilitare a lui Nicolae CeauÈescu. DacÄ va fi, Reabilitarea o vor face sigur istoria Èi naÈiunea!
Noi vÄ oferim fapte trÄite, iar interpretarea aparÈine celor ce citesc!
*
Nota redacÈiei: Reabilitarea lui CeauÈescu trebuie începutÄ fÄrÄ nicio întârziere, cât mai trÄiesc cei care au apucat anii României ,, multilateral dezvoltate".