Foto
Aceasta trebuia sฤ fie harta Romรขniei Mari!
Aceastฤ hartฤ a Romรขniei Mari este aproape de negฤsit pe internet, prin motorul de cฤutare Google รฎntrucรขt, din motive โmisterioaseโ, nu apare listatฤ. Cรขt priveศte detaliile documentare, nici atรขta.
Existฤ mai multe hฤrศi cu acelaศi contur, este adevฤrat, DAR NU ACEASTA. Este vorba, aศadar, despre โHarta Romรขniei ศi ศฤrilor vecineโ รฎn graniศele revendicate รฎn ajunul Conferinศei de Pace de la Paris ศi a fost รฎntocmitฤ de generalul de brigadฤ Constantin Teodorescu, la Institutul Cartografic Iaศi, รฎn anul 1918. Aceastฤ hartฤ, care reconstituie โgraniศele naturaleโ ale Romรขniei (adicฤ teritoriile locuite majoritar de romรขni), a participat ศi la โRฤzboiul hฤrศilorโ, premergฤtor aceleiaศi Conferinศe de la Paris din ianuarie 1919.
ศi acum explicaศia ocultฤrii acestei hฤrศi รฎn mediul online: โHarta Romรขniei ศi ศฤrilor vecineโ, รฎntocmitฤ de generalul Constantin Teodorescu รฎn 1918, la Institutul Cartografic Iaศi, reprezintฤ mฤrturia รฎncฤlcฤrii, la Trianon, a unor norme consacrate de drept public ศi drept internaศional, รฎntrucรขt aceastฤ hartฤ โ ศi nu alta! โ a fost prezentatฤ la Paris, รฎn ajunul Conferinศei de Pace, ea fiind realizatฤ conform โDeclaraศiei de Unire cu ศaraโ la Adunarea Naศionalฤ Constituantฤ de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.
Situaศia, sub aspect juridic, a fost amplu ศi รฎn detaliu analizatฤ de istoricul Mircea Dogaru รฎn cartea sa โรntre Alba-Iulia ศi Trianon. Ungaria tuturor cauzelor ศi rฤzboaiele de succesiune (1918 โ 1920)โ, din care prezentฤm un fragment. (Miron Manega)
Adunarea de la Alba-Iulia โ act juridic cu valoare de drept public ศi drept internaศional
La 15 noiembrie 1918, Consiliu Naศional al Unitฤศii Romรขne a promulgat ceea ce am numi astฤzi โlegea electoralฤโ โ coloana vertebralฤ a oricฤrei democraศii autentice โ adicฤ regulamentul pentru alegerea deputaศilor Adunฤrii Naศionale a Romรขnilor. Precizรขndu-i-se caracterul reprezentativ, consultativ ศi implicit de constituantฤ, Adunarea Naศionalฤ a fost convocatฤ, prin anunศul din 20 noiembrie, pentru data de 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia. รn numฤr de 1.228, delegaศii au fost aleศi รฎn mod democratic, รฎn cadrul circumscripศiilor electorale locale sau al organizaศiilor tuturor partidelor politice, asociaศiilor ศi organismelor economico-financiare, culturale, religioase ศi militare, primind fiecare mandatul susศinerii Unirii โacestor romรขni ศi a teritoriilor locuite de dรขnศii cu Romรขniaโ. Pentru protejarea ศi susศinerea delegaศilor, peste 130.000 de locuitori ai tuturor localitฤศilor romรขneศti cuprinse รฎntre Tisa ศi arcul carpatic s-au deplasat la Alba Iulia, constituindu-se รฎntr-o uriaศฤ adunare de obศte reprezentativฤ, care a certificat decizia de unire, รฎn conformitate cu principiul autodeterminฤrii, drept autentic act de voinศฤ naศionalฤ.
Conform mandatului รฎncredinศat, preศedintele Marii Adunฤri Naศionale de la Alba-Iulia, Gheorghe Pop de Bฤseศti, a declarat, รฎn Cuvรขntul de deschidere, Adunarea, drept โCONSTITUANTฤ ศI DESCHISฤโ, fapt care a รฎndreptฤศit-o, conform tuturor normelor de drept recunoscute, sฤ adopte, ca act juridic, istorica โDeclaraศie de Unire cu ศaraโ. รn lectura lui Vasile Goldiศ, aceasta fฤcea cunoscut cฤ โAdunarea Naศionalฤ a tuturor romรขnilor dinTtransilvania, Banat ศi ศara Ungureascฤ (teritoriile romรขneศti dintre Tisa ศi Carpaศii Occidentali โ n.n.) adunaศi prin reprezentanศii lor รฎndreptฤศiศi la Alba-Iulia รฎn ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie, decreteazฤ unirea acelor romรขni ศi a tuturor teritoriilor locuite de dรขnศii cu Romรขnia. Adunarea Naศionalฤ proclamฤ รฎndeosebi dreptul inalienabil al Naศiunii Romรขne la รฎntreg Banatul cuprins รฎntre rรขurile Mureศ, Tisa ศi Dunฤreโ.
Votul รฎn unanimitate al delegaศilor a constituit baza juridicฤ, legalizarea actului, enunศat de preศedintele Gheorghe Pop de Bฤseศti: โAdunarea Naศionalฤ a Poporului Romรขn din Transilvania, Banat ศi pฤrศile Ungariei (Partium โ n.n.) a primit rezoluศiunea prezentatฤ prin Vasile Goldiศ รฎn รฎntregimea ei ศi astfel unirea acestei provincii romรขneศti cu ศara-mamฤโฆ este pentru toate veacurile decisฤ!โ.
Adunarea Naศionalฤ, avรขnd caracter de Constituantฤ, fiind organ legislativ ศi al suveranitฤศii naศionale pentru poporul romรขn trฤitor รฎn Ardeal, Banat, Criศana, Sฤtmar, Maramureศ, etc., hotฤrรขrile sale au avut putere de lege pฤstrรขndu-ศi pรขnฤ astฤzi, รฎn conformitate cu principiile de drept internaศional รฎn baza cฤrora au fost adoptate, o importanศฤ covรขrศitoare ศi de netฤgฤduit sub aspectul juridic ศi politic. Ele au fost grupate pe genuri de probleme, de primฤ urgenศฤ fiind cele ce consfinศeau Unirea cu Regatul Romรขniei ca decurgรขnd din dreptul inalienabil al naศiunii romรขne de a decide soarta sa ศi a teritoriului moศtenit de la รฎnaintaศi. Formรขnd izvorul de drept al dreptului constituศional romรขn, aceste hotฤrรขri au fost ratificate prin โLEGEA DE UNIREโ, votatฤ รฎn unanimitate de prima Adunare Constituantฤ a Romรขniei รฎntregite, publicatฤ รฎn Monitorul Oficial nr. 206 din 1 ianuarie 1920. Din punct de vedere juridic aศadar, Unirea teritoriilor romรขneศti din fost monarhie dualistฤ cu patria-mamฤ, decretatฤ de Adunarea Naศionalฤ Constituantฤ de la Alba-Iulia, necondiศionat, รฎn baza dreptului inalienabil al romรขnilor din respectivele teritorii la autodeterminare ศi suveranitate naศionalฤ, a fost cu un an ศi ศase luni anterioarฤ semnฤrii tratatului de pace romรขno-ungar, un act legiferat, legalizat. Un acord รฎncheiat รฎntre douฤ entitฤศi suverane, deoarece Regatul Romรขniei, ca stat suveran nu a fฤcut decรขt sฤ aprobe, prin organul sฤu constituศional, ca ศi รฎn cazul โBasarabieiโ ศi al Bucovinei, decizia luatฤ de Constituanta romรขnilor din Banat, Transilvania ศi Partium, teritorii ce-ศi redobรขndiserฤ suveranitatea. Din momentul sancศionฤrii โLegii de unireโ, similar situaศiei din celelalte state europene reunificate, provinciile care decretaserฤ unirea cu ศara au รฎncetat sฤ mai fiinศeze รฎn calitate de corpuri politice suverane, devenind pฤrศi integrante ale teritoriului Regatului Romรขniei.
De menศionat cฤ รฎntregul proces a fost legalizat sub aspect juridic ศi de deciziile similare ale minoritฤศilor alogene (parศial ungurii, saศii, svabii, secuii, evreii, ศiganii, etc. รฎn totalitate) care, consultate, au subscris prin hotฤrรขri luate รฎn cadrul unor adunฤri cu caracter plebiscitar juridic recunoscute.
Drept urmare, Tratatul de Pace de la Trianon (4 iunie 1920), cu corectivele teritoriale รฎn defavoarea romรขnilor, impuse de interesele regionale ale marilor puteri, nu au fฤcut decรขt sฤ consacre acceptul Ungariei, รฎn calitate de stat succesor al defunctului Imperiu dualist, faศฤ de acordul รฎncheiat ศi legiferat รฎntre douฤ pฤrศi contractante suverane [โฆ].
Privitฤ รฎn lumina dreptului internaศional, avรขnd caracterul unui adevฤrat plebiscit, naศional ศi reprezentativ, menit sฤ permitฤ manifestarea voinศei colective (fundamentul cel mai puternic ศi titlul de drept necontestat al oricฤrei alcฤtuiri statale), Adunarea de la Alba-Iulia a consacrat ca act juridic cu valoare de drept internaศional, cu aceeaศi valoare, aศadar, ca ศi Tratatul de Pace de la Trianon, istorica DECLARAศIE DE UNIRE. Astfel calificatฤ pe plan juridic, internaศional, Adunarea apare ca o formฤ popularฤ de consultare neprescrisฤ de vreun act juridic internaศional, avรขnd o valoare sporitฤ, รฎn ordinea moralฤ ศi juridicฤ faศฤ de simpla consultare la o zi determinatฤ ศi impusฤ printr-un angajament prealabil [โฆ].
Caracterul de drept public al Adunฤrii de la Alba-Iulia a fost รฎn รฎntregime admis ศi de dreptul internaศional public, de Conferinศa de pace ศi de stipulaศiile tratatelor de pace [โฆ].
MIRON MANEGA / MIRCEA DOGARU