Foto
Sistemul de รฎnvฤลฃฤmรขnt comunist avea un ciclu primar, unul gimnazial, douฤ trepte, a cฤror picare echivala cu o reorientare a celor slabi cฤtre ลcoli profesionale, un BAC ลi o admitere deosebit de durฤ la facultate. Existau ceva studii postuniversitare, dar erau puลฃine ลi, รฎn general, fฤrฤ mare importanลฃฤ. Doctoratul era aproape un vis. Trebuia sฤ-ลฃi aloci cel puลฃin 6-8 ani ลi sฤ treci prin furcile caudine ale coordonatorului ลi ale diverselor comisii.
Acuzele care s-au adus sistemului comunist de รฎnvฤลฃฤmรขnt au fost, de cele mai multe ori, penibile. รn afara problemei concentrฤrii excesive a elevilor pe materiile de la examenele de treaptฤ sau admitere(probabil singura problemฤ serioasฤ a acelui sistem), argumentele de genul โelevi stresaลฃiโ, โmaterie prea concentratฤโ sau โmanuale lipsite de creativitateโ s-au dovedit a fi simple imbecilitฤลฃi.
Elevul pregฤtit dupฤ programa comunistฤ ieลea din ลcoalฤ cu o bunฤ cunoaลtere a istoriei, cu o cunoaลtere rezonabilฤ a literaturii naลฃionale, cu noลฃiuni solide de geografie ลi reuลea sฤ se descurce รฎntr-o limbฤ de circulaลฃie internaลฃionalฤ. Vorbesc despre elevul mediu, care reuลea sฤ finalizeze un liceu. Elevul comunist de top avea performanลฃe excepลฃionale la olimpiadele naลฃionale ลi internaลฃionale, iar ca student reuลea sฤ absoarbฤ cunoลtinลฃe extrem de vaste รฎn perioada facultฤลฃii. Singurul lucru care-i lipsea ลcolii romรขneลti era deschiderea ลi, รฎn ultima perioadฤ, actualizarea programei.
รnsฤ ceea ce frapa la elevul romรขn al acelor vremuri era diferenลฃa netฤ dintre el ลi elevii din spaลฃiul occidental. รn timp ce un elev occidental rar ลtia care-s vecinii ลฃฤrii sale, un absolvent romรขn de ลcoalฤ generalฤ รฎi putea da inclusiv referinลฃe istorice despre cum au evoluat graniลฃele ลฃฤrii sale de-a lungul timpului. Lucruri despre care occidentalul rar avea habar.
Dupฤ Revoluลฃie, ลcoala romรขneascฤ a fost tรขrรขtฤ รฎn tฤvฤlugul reformei. Fiecare Ministru al รnvฤลฃฤmรขntului a venit cu propria sa reformฤ, propria sa viziune de optimizare a ลcolii, toลฃi avรขnd รฎn cap celebrul โmodel nordicโ.
Aลa cum nea Nelu ne vorbea despre modelul politic suedez (lesne de รฎnลฃeles deoarece era cel mai comunist model capitalist), corifeii รฎnvฤลฃฤmรขntului ne arฤtau cu degetul acelaลi model. Iatฤ-ne la aproape treizeci de ani de reformฤ continuฤ. Care-s rezultatele? Elevul romรขn e un golan care-ลi jigneลte profesorii ลi care, dacฤ e luat mai tare, vine cu tata sau mama ลi ameninลฃฤ profesorul cu procese interminabile.
Elevul romรขn iese din ลcoalฤ analfabet, din liceu la fel, iar facultatea a ajuns aproape un drept. Studiile postuniversitare (aลa-zisul master) sunt รฎn realitate niลte glume.
รnsฤ, ca o รฎngemฤnare a picajului absolut, doctoratul se ia precum o diplomฤ de studiu. Urmezi un program de studiu ลi te faci doctor!
Elevul romรขn bun, teoretic, poate ajunge la 28 de ani profesor universitar cu conducere de doctorat. Orice om cu picioarele pe pฤmรขnt, se gรขndeลte cฤ un conducฤtor de doctorat de numai 28 de ani e cel puลฃin geniu. Nicidecum, conducฤtorul nostru de doctorat, de cele mai multe ori e un neghiob, care n-are habar de mai nimic. Citindu-i teza de doctorat, dacฤ nu te prฤpฤdeลti de rรขs, ajungi sฤ apreciezi cฤ existฤ uneori chiar ลi o paginฤ fฤrฤ greลeli gramaticale.
Singurul domeniu รฎn care exceleazฤ ลcoala autohtonฤ este cel al asimilฤrii limbii engleze. รnsฤ aceasta nu se datoreazฤ ลcolii, ci unei tendinลฃe de americanizare a societฤลฃii, care vine la pachet cu o asimilare din ce รฎn ce mai facilฤ a limbii Imperiului.
Privind spre Suedia, patria care ne-a inspirat pe noi la รฎnceputul demersului revoluลฃionar din รฎnvฤลฃฤmรขnt, constatฤm acelaลi dezastru. รnvฤลฃฤmรขntul suedez e รฎntr-un picaj accentuat, prezis prin anii 80 de cei care รฎncฤ mai erau profesori adevฤraลฃi. Ce e sistemul suedez de รฎnvฤลฃฤmรขnt? O maลinฤ de spฤlat creiere, care optimizeazฤ rezultatele la testele internaลฃionale de evaluare a รฎnvฤลฃฤmรขntului (gen PISA). Atรขt! รn rest, elevii ies prost pregฤtiลฃi, dar perfect spฤlaลฃi pe creier รฎntru รฎnrobirea lor รฎn perfecta lume a coprporaลฃiilor neocomuniste.
Aud vorbindu-se de creลterea salariilor รฎn รฎnvฤลฃฤmรขnt, de strategii naลฃionale de educaลฃie s.a.m.d. N-aud รฎnsฤ nicฤieri de evaluฤri ale profesorilor, de scoaterea din sistem a elementelor nepregฤtite. Dacฤ intri รฎntr-o cancelarie de ลcoalฤ ลฃi se face fricฤ. Atรขta inculturฤ ลi รฎngustime e rar de imaginat undeva. Acelaลi lucru รฎl constaลฃi ลi la licee, iar prin facultฤลฃi, corpul profesoral tรขnฤr e de-a dreptul รฎnfiorฤtor. Pฤrerea mea e cฤ รฎnvฤลฃฤmรขntul autohton a fost iremediabil distrus. A-l reconstrui e extrem de greu.
Odatฤ ce cancerul prostiei a atins corpul profesoral, standardele se prฤbuลesc. Indiferent ce copii ai introdus รฎn ciclul primar, la ieลire nu trebuie sฤ te aลtepลฃi decรขt la vaci ลi boi. Atรขt!
Un singur lucru e neschimbat รฎn รฎnvฤลฃฤmรขnt: ministerul. Acea institiuลฃie stalinistฤ continuฤ sฤ funcลฃioneze la fel ca-n anii 50, fฤrฤ sฤ fie perturbatฤ de nicio schimbare politicฤ. ลi, dac-ar fi sฤ acuz pe cineva pentru actualul dezastru din รฎnvฤลฃฤmรขnt, acela ar fi Ministerul รnvฤลฃฤmรขntului รฎn integralitatea sa.
Probabil motivul pentru care mamuลฃii staliniลti de prin minister au pus osul la reformele continue de dupฤ Revoluลฃie ลฃine de ataลamentul de idei: stalinismul funcลฃionarilor din minister a rimat de minune cu comunismul sistemului suedez de รฎnvฤลฃฤmรขnt. Dac-ar fi sฤ se facฤ o nouฤ reformฤ a รฎnvฤลฃฤmรขntului aล propune sฤ se รฎnceapฤ cu ministerul, mai precis cu dฤrรขmarea sa ลi cu alungarea tuturor ลobolanilor care se ascund. Apoi, obligatoriu, cu cadrele didactice.
Ar trebui organizate concursuri periodice al cฤror scop exclusiv ar trebui sฤ fie eliminarea proลtilor din sistem. ลtiu, ar zbura peste 80% dintre angajaลฃii actuali, dar ar fi benefic deoarece doar aลa ne-am putea aลtepta ca, dupฤ douฤ decenii, din ลcoala romรขneascฤ sฤ iasฤ iar indivizi decenลฃi. Dar oare are cineva stomac pentru o asemenea reformฤ?
Dan Diaconu