Ziua eroilor, 13 iunie 2024
Joi, 13 iunie 2024 de ziua sfintei înălțări și totodată ziua eroilor au avut loc manifestări militare, religioase și culturale la Monumentul Eroilor „Colonel Popescu” și la Cimitirul Internațional al Eroilor din mun. Slobozia, jud. Ialomița.
Personalități din administrația locală și Senatorul Adrian Costea au susținut discursuri omagiale și cu temă istorică.
Reprezentații unor instituții au depus coroane de flori spre cinstirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă al patriei noastre.
Elevi din cadrul liceului de arte „Ionel Perlea”, grupul vocal „Serafinii” au susținut momente cultural-artistice.
Detașamentul garnizoanei militare Slobozia au defilat prin fața oficialităților și a invitaților.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 13 Iunie 2024
Ziua eroilor, 13 iunie 2024
Ziua eroilor, 13 iunie 2024
Joi, 13 iunie 2024 de ziua sfintei înălțări și totodată ziua eroilor au avut loc manifestări militare, religioase și culturale la Monumentul Eroilor „Colonel Popescu” și l
Importul și exportul din România
Această imagine poate înlocui cu mare ușurința mii de cuvinte.
Și totuși vă scriu câteva rânduri prin care vă reamintesc despre planul malefic denumit Kalergi, planul de metisare a popoarelor europene.
Astfel realizându-se rasa metisă, fără: identitate, cultură, educație, valori morale și creștine, ETC
În altă ordine de idei, printre acești refugiați s-au putut introduce persoane pregătite militar gata să se „activeze” la un semn, pricepeți voi la ce fac referire.
Un alt aspect referitor la acești refugiați este faptul că executivul românesc oferă acestor „invadatori” facilități consistente în baza tratatului internațional privind statutul refugiaților.
Din bugetul statului român o parte din acești refugiați trăiesc „regește”.
Așa cum vă spuneam în alte intervenții, au apărut tensiuni sociale, cauzele fiind multiple, aș putea enumera câteva: economice, educaționale, morale și creștine.
Momentan sunt pașnici străinii din România cu statut de refugiați, dar imaginați-vă că unii dintre ei ar putea fi infiltrați la comandă în rândul maselor de români nemulțumițți care se vor revolta din cauze economice și politice, ETC.
În acest sens vedeți exemple din alte state europene „copleșite” de acest fenomen.
După lovitura de stat din decembrie 1989 a luat calea exportului cea mai de preț resursă, cea umană, oameni educați și formați profesional au plecat în străinătate din cauza lipsei locurilor de muncă.
Românii plecați în străinătate „injectează” sume de bani considerabile în economia statului, cu toate acestea românii din străinătate nu sunt protejați și reprezentați de instituțiile competente.
Din nefericifre mulți români aflați peste hotare s-au stabilit în statele ce i-au „adoptat” și nu au planuri de a revenii în țara de origine.
Fotografie sugesgtivă preluată, sursa Telegram
Text redactat: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 13 Iunie 2024
Podcast, cu Adrian Costea
O discuție pe diverse teme sociale
După o pauză de 3 luni am revenit cu un nou episod de Podcast, acesta fiind cel cu numărul 16
Anul trecut, pe 28 noiembrie 2023 am onorat invitația doamnei profesor de lumba și literatura română Lori Voloșniuc din municipiul Fetești, județul Ialomița.
Discuția din acel episod s-a concentrat mai mult pe edicație și formare profesională.
Având în vedere reacțiile pozitive și solicitarea publicului de a mai realiza interviuri cu doamna Lori Voloșniuc, joi, 6 iunie 2024 am realizat un nou interviu, onorând totodată promisiunea față de doamna profesor de a reveni.
Invit feteșteni și nu numai să vizionați episodul de Podcast cu doamna profesoară Lori Voloșniuc, așa cum o cunosc miile de elevi care i-au trecut prin fața catedrei.
O discuție excepțională despre educație, morală și politică.
Moderator: Adrian Costea
Invitat: Lori Voloșniuc - Profesor de limba și literatura română
Text, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 Iunie 2024
Pastila Civică - Final de campanie electorală
Acest material video conține:
Spot eletoral
Cod AEP: 21240153
Azi, vineri, 7 iunie 2024 este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile locale și europarlamentare.
O campanie complet diferită de cele realizate în trecut, ce-i drept legislația în domeniu a „suferit” ceva modificări.
Poate că ar fi fost mai interesantă această campanie electorală dacă se realizau dezbateri publice între candidați.
Ai grijă de ce e al tău, ai grijă de România, ai grijă de Ialomița!
Pe 9 iunie exprimă-ți prin vot dorința de schimbare în bine a comunității din care faci parte.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
Publicare: 7 Iunie 2024
Pastila Civică Final de campanie electorală
Pastila Civică - Final de campanie electorală
Acest material video conține:
Spot eletoral
Cod AEP: 21240153
Azi, vineri, 7 iunie 2024 este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile locale și
Azi, 5 iunie este Ziua Învăţătorului. Este data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr (5 iunie 1779 — 17 septembrie 1823), întemeietorul învățământului modern
Fragment din emisinea „Subiectele zilei
1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului
1 Iunie este ziua în care se celebrează miracolul naşterii, al purităţii, dar şi întoarcerea la inocenţă.
Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, conform adoptării Declarației pentru Protecția Copilului.
Ziua Internaţională a Copilului are la bază şi promovează schimbul reciproc de idei, dorinţa de a-i face pe copii să înţeleagă acest concept, precum şi iniţierea unei acţiuni de a promova bunăstarea copiilor din toată lumea.
Copiii nu trebuie să fie neglijaţi nicicând, căci ei sunt cei care ne fac de multe ori ziua mai bună şi pentru care ajungem la un moment dat să trăim.
De ziua lor aceştia merită o atenţie deosebită pentru a şti că au anumite drepturi, că sunt importanţi.
Nu există limite de vârstă când vine vorba de a sărbători Ziua Copilului.
Oricare dintre noi, copil sau adult, are voie să se simtă copil şi chiar este necesar ca macăr o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi.
Nu se ştie exact de ce ziua de 1 Iunie a fost aleasă ca Ziua Internaţională a Copilului, însă există o teorie potrivit căreia, consulul general chinez de la San Francisco a strâns un număr de copii orfani chinezi pentru a sărbători Festivalul Dragonului, care s-a întâmplat să fie chiar pe 1 iunie, dată care a coincis, de asemenea, cu Conferinţa de la Geneva.
Text parțial preluat, sursa internet
Imagine sugestivă
O producție Civic Slobozia
Articol dedicat Zilei Internaționale a Copilului
Publicare: 1 Iunie 2024
20 mai, este Ziua Mondială a Albinelor
Merită din plin să aibă o zi a lor pentru că sunt cele mai importante viețuitoare de pe Pământ.
Albert Einstein avertiza, acum aproape 100 de ani că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”.
Albinele polenizeaza mai mult de jumătate dintre speciile de plante existente.
Așadar, am pierde ceaiurile preferate, cafeaua, fructele delicioase și legumele sănătoase.
Fără albine ar dispărea furajele pentru animalele, dar și ecosisteme întregi formate din plante și arbori.
Cu ocazia acestei zile speciale oameni de bine au compus poezii dedicate albinelor.
Iată un din ele:
„Albinele din pătrunjel”
Nu demult tare, un apicultor dibaci si iscusit,
Văzând că-n țara sa albinăritul a cam dispărut,
Cu multă muncă si mult suflet a croit,
Un stup, ce-avea să fie un nou început.
Cu mare grijă, a adus in stup, albine lucrătoare,
Din toate colțurile țării chiar și din străinatate,
Le-a dat ca hrană, adevăr, credință și lumină de la soare,
Cu o gândire sănătoasă le-a-ntrămat pe cele ce erau aproape moarte.
A mai adus vreo trei sau patru mătci și-un trântor lângă ele,
Și le-a lăsat în voie să-și urmeze firea,
Dar trântorul credea că e coborâtor din stele,
Și fără chibzuință și-a uitat încet menirea.
În loc să păstorească stupul înspre câmpuri înflorate,
Cu floarea soarelui, salcâm sau mușețel,
El le ademenea mereu in locurile-ntunecate,
Făcând din ce în ce mai des popas, pe-un strat de pătrunjel.
Și-acolo le hrănea cu vorbe goale și uscate,
Cu bârfe și povești de popă beat,
Încât cu timpul bietele surate,
Care-i menirea stupului ele-au uitat.
Dar într-o seară ușa de la stup a fost închisă,
Stuparul a-nțeles prea bine că sărmanele s-au rătăcit,
Nu știu dacă vreodată pentru ele ușa va mai fi deschisă,
Căci între frunzele de pătrunjel, albinele au amorțit.
Tu Omule, nicicând să nu îți uiți chemarea,
Și niciodată să îți pierzi menirea și lumina,
Când rătăcești și simți că ai pierdut cărarea,
Oprește-te la timp și-ntoarce-te la stup, precum albina.
De multe ori în viață rătăcim pe drumuri înfundate,
Ca și albina ne lăsăm atrași în cursa rea,
Și bâjbâim indiferent dacă e zi sau noapte,
Iar viața asta scurtă ni se pare grea.
E mult prea cruda viața asta uneori,
Orice ai fi, creștin, păgân sau chiar ateu,
Să nu uiți asta , Omule, nici chiar atunci când mori,
Ca-i fost, că ești, și vei rămâne fiu... de Dumnezeu...
Text preluat dintr-un articol dedicat Zilei Mondiale a Albinelor
Imagini sugestive, sursa: internet
O producție Civic Slobozia
Publicare: 20 Mai 2024
20 mai, este Ziua Mondială a Albinelor
Merită din plin să aibă o zi a lor pentru că sunt cele mai importante viețuitoare de pe Pământ.
Albert Einstein avertiza, acum aproape 100 de ani că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”.
Albinele polenizeaza mai mult de jumătate dintre speciile de plante existente.
Așadar, am pierde ceaiurile preferate, cafeaua, fructele delicioase și legumele sănătoase.
Fără albine ar dispărea furajele pentru animalele, dar și ecosisteme întregi formate din plante și arbori.
Cu ocazia acestei zile speciale oameni de bine au compus poezii dedicate albinelor.
Iată un din ele:
„Albinele din pătrunjel”
Nu demult tare, un apicultor dibaci si iscusit,
Văzând că-n țara sa albinăritul a cam dispărut,
Cu multă muncă si mult suflet a croit,
Un stup, ce-avea să fie un nou început.
Cu mare grijă, a adus in stup, albine lucrătoare,
Din toate colțurile țării chiar și din străinatate,
Le-a dat ca hrană, adevăr, credință și lumină de la soare,
Cu o gândire sănătoasă le-a-ntrămat pe cele ce erau aproape moarte.
A mai adus vreo trei sau patru mătci și-un trântor lângă ele,
Și le-a lăsat în voie să-și urmeze firea,
Dar trântorul credea că e coborâtor din stele,
Și fără chibzuință și-a uitat încet menirea.
În loc să păstorească stupul înspre câmpuri înflorate,
Cu floarea soarelui, salcâm sau mușețel,
El le ademenea mereu in locurile-ntunecate,
Făcând din ce în ce mai des popas, pe-un strat de pătrunjel.
Și-acolo le hrănea cu vorbe goale și uscate,
Cu bârfe și povești de popă beat,
Încât cu timpul bietele surate,
Care-i menirea stupului ele-au uitat.
Dar într-o seară ușa de la stup a fost închisă,
Stuparul a-nțeles prea bine că sărmanele s-au rătăcit,
Nu știu dacă vreodată pentru ele ușa va mai fi deschisă,
Căci între frunzele de pătrunjel, albinele au amorțit.
Tu Omule, nicicând să nu îți uiți chemarea,
Și niciodată să îți pierzi menirea și lumina,
Când rătăcești și simți că ai pierdut cărarea,
Oprește-te la timp și-ntoarce-te la stup, precum albina.
De multe ori în viață rătăcim pe drumuri înfundate,
Ca și albina ne lăsăm atrași în cursa rea,
Și bâjbâim indiferent dacă e zi sau noapte,
Iar viața asta scurtă ni se pare grea.
E mult prea cruda viața asta uneori,
Orice ai fi, creștin, păgân sau chiar ateu,
Să nu uiți asta , Omule, nici chiar atunci când mori,
Ca-i fost, că ești, și vei rămâne fiu... de Dumnezeu...
Text preluat dintr-un articol dedicat Zilei Mondiale a Albinelor
Imagini sugestive, sursa: internet
O producție Civic Slobozia
Publicare: 20 Mai 2024
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească
Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița.
Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea;
De ce nu m-am prezentat la proces.
Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ?
Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar.
Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu.
Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă.
V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei.
Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal:
Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia
Atașez documente constituind piese din dosar.
PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si"
PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale"
Hai Liberare!
Text și documente publicate: 20.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - semnatura
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Iubind in taina
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - La steaua
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Patriotismul
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Despre oameni
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Greselile politicienilor sunt crime
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - 1850 - 1889
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Simbolurile justiției
Procesul Dr. Fuellmich împotriva OMS și Forumului de la Davos
Procesul pentru crime globale împotriva umanității intentat și acceptat de Curtea Superioară de Justiție din Canada a început.
O echipă formată din peste 1.000 de avocați și peste 10.000 de experți medicali condusă de germanul Dr. Reiner Fuellmich, unul dintre cei mai puternici avocați europeni, a lansat cel mai mare dosar juridic din istorie numit „Nürnberg 2” împotriva OMS (Organizația Mondială a Sănătății / Morții) și Grupul Davos (Forumul Economic Mondial condus de Klaus Schwab, în vârstă de peste 80 de ani) pentru crime împotriva umanității.
DR. Reiner Fuellmich este un avocat germano-american care a câștigat dosare de milioane de dolari împotriva fraudei Deutsche Bank și cel împotriva Volkswagen pentru frauda Dieselgate.
Este unul dintre fondatorii „Comisiei de anchetă asupra coroanei germane”.
Fuellmich și echipa sa au strâns mii de dovezi științifice care demonstrează nefiabilitatea totală a testelor PCR și frauda din spatele lor.
Fuellmich a vorbit despre vaccinuri la acea vreme și a declarat că „nu au nimic de-a face cu vaccinările, dar fac parte din experimente genetice”.
Pe lângă testele greșite și certificatele de deces frauduloase produse de personalul medical corupt, vaccinul „experimental” în sine încalcă articolul 32 din Convenția de la Geneva.
Articolul 32 din Convenția IV din 1949 interzice: „mutilarea și experimentele medicale sau științifice care nu sunt necesare pentru tratamentul medical al unei persoane”.
Conform articolului 147, efectuarea de experimente biologice pe oameni reprezintă o încălcare gravă a Convenției.
Vaccinul „experimental” încalcă toate cele 10 coduri de la Nürnberg, care prevăd pedeapsa cu moartea pentru cei care încalcă aceste tratate internaționale.
Fuellmich a adăugat, de asemenea, că ,,toate acestea au fost de mult planificate pentru a fi implementate în 2050.”
Dar apoi „ frânghiile au devenit lacome” și a decis să anticipeze planurile mai întâi în 2030 și în cele din urmă în 2020 atât de grăbită încât fac atâtea greșeli.
De exemplu, producătorii de vaccinuri nu au prevăzut că vor exista atât de multe efecte secundare și decese.
„Europa,” continuă Fuellmich, este principalul câmp de luptă al acestui război.
Asta pentru că este complet falimentară.
Fondurile de pensii au fost complet jefuite.
De aceea vor să preia Europa înainte ca oamenii să știe asta".
Dar cine sunt acești oameni care trag sforile?
Potrivit lui Fuellmich, acesta este un grup de aproximativ 3.000 de superbogați.
Clica Davos din jurul lui Klaus Schwab aparține acestui grup. Ce vor ei?
Control total asupra oamenilor.
"Ei mituiesc medici, personalul spitalului si politicieni.
Oamenii care nu coopereaza sunt amenintati.
Folosesc tot felul de tehnici psihologice pentru a manipula oamenii".
„Mass-media de masă”, rezumă Fuellmich, „spun o realitate falsă și spun că majoritatea oamenilor sunt în favoarea măsurilor și a vaccinurilor.
Acest lucru cu siguranță nu este adevărat”.
De exemplu, aproape toți cei cu care vorbesc în Germania știu că o mască nu protejează de nimic, pentru că aproape toată lumea este acum informată de media alternativă.
Vechea presă se stinge.
Sfatul lui Füllmich?
"Răspândiți adevărul și faptele cât mai mult posibil și nu vă pierdeți energia cu oamenii care sunt disperați să se vaccineze.
Nu-i putem salva pe toți.
Mulți oameni vor muri."
Un caz din Franța: Un bătrân bogat, cu multe polițe de asigurare de viață (milioane) în favoarea familiei sale, moare din cauza vaccinării cu Covid (necontestat de medici și de asiguratorii săi de viață).
Compania de asigurări a refuzat să plătească, deoarece medicamentele experimentale, tratamentele etc. sunt excluse din poliță.
Familia dă în judecată compania de asigurări, dar pierde.
Judecătorul afirmă: "Efectele secundare ale vaccinului experimental sunt cunoscute și defunctul nu putea pretinde că nu le cunoștea atunci când a luat voluntar vaccinul.
Nu există nicio lege sau mandat în Franța care să-l oblige să se vaccineze.
Prin urmare, moartea sa." este în esență "sinucidere".
Sinuciderea este, de asemenea, exclusă din polița sa.
Dacă cineva vă contestă vreodată dacă aceste injecții sunt sau nu experimentale și că nici companiile farmaceutice, nici guvernele, nici altcineva în afară de Dvs. nu sunt responsabile pentru acceptarea lor, iar dacă muriți, v-ați sinucis în mod legal.
Fără asigurare, fără plăți, fără rambursări.
Sunteți pe cont propriu! Vaccinații au semnat actul de sinucidere!
Sursa: burebista2012.blogspot.com
Imagine sugestivă
Articol preluat și publicat: 13.01.2022
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 5
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] Textul l-am preluat de pe internet acum câțiva ani. L-am listat la imprimantă și îl păstram într-un dosar. La un momendat m-am gândit să-l redactez pe calculator și să realizez aceste file pentru a le posta pe rețele de socializare.
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] După cum puteți observa, articolul este postat pe 05.12.2019
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 3
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 1
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 2
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Film Românesc - Cel Ales (2015)
Vă invit să vizionați filmul românesc Cel Ales 2015.
Al cărui personaj important este ESCU și metehenele sistemului.
Cel Ales este un film românesc din 2015 regizat de Cristian Comeagă.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii: Laura Cosoi, Nicodim Ungureanu, Olimpia Melinte, Bogdan Stanoevici.
Genul programului: DRAMA
Acest program este interzis copiilor sub 15 ani.
Programul conține șcene de violență fizică și limbaj licențios.
https://youtu.be/SdRJXpnkWV4
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 - Monitoru oficial
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 9
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
[user=2603]tinela lupu[/user] Răspunsul este NU.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 8
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 7
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 6
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 5
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.