Civic Slobozia și pe TikTok
La indemnul în mod repetat al unor prieteni și cunoscuți am devenit utilizator al platformei TikTok.
Deși nu prea am agreat această platformă înțesată de divertisment mediocru, în timp am conștientizat popularitatea acestui instrument cât și existența conținutului moral, demn, informativ și educațional.
Pentru că sunt la început de utilizare a acestei platforme, extrag fragmente din emisiunile realizate până acum și le încarc.
Următorul pas la care am ceva de lucru, este să promovez canalul de TikTok pe care l-am denumit Civic Slobozia.
Așadar, invit utilizatorii platformei TikTok să se aboneze pentru a fi la curent cu plublicațiile activității civice.
https://www.tiktok.com/@civicslobozia?is_from_webapp=1&sender_device=pc
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Imagine sugestivă, Logo TikTok, sursa internet
O producție Civic Slobozia
Articol publicat în data: 18 Mai 2024
Festivitatea de premiere a Concursului Național de chimie „Petru Poni”, ediția XII
Duminică, 12 mai 2024 a avut loc festivitatea de premiere a elevilor care au participat și obținut rezultate remarcabile la Concursulul Național de chimie „Petru Poni”, ediția XII.
Anul acesta municipiul Slobozia, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” au fost gazdele acestui eveniment competițional.
Amfiteatrul Casei de Cultură Municipală „Nicolae Rotaru” a fost aproape plin, elevii și însoțitorii lor au primit cu bucurie aplaudând prezentarea premianților.
Mulțumiri organizatorilor și participanților.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 12 Mai 2024
Festivitatea de premiere a Concursului Național de chimie „Petru Poni”, ediția XII
Festivitatea de premiere a Concursului Național de chimie „Petru Poni”, ediția XII
Duminică, 12 mai 2024 a avut loc festivitatea de premiere a elevilor care au participat și obținut rezultate remarca
Momente cultural-artistice
Joi, 9 mai 2024 elevi din cadrul Liceului de Arte Ionel Perlea din Slobozia, coordonați de Prof. Bălan Emilia și Prof. de muzică Polizu Nelu la Liceul Tehnologic Al. I. Cuza au susținut un recital în cinstea deschiderii Concursului Național de Chimie Petru Poni.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Casei de Cultură Municipală „Nicolae Rotaru”, fostul cinematograf Galax, cei prezenți în sală au primit cu bucurie și aplauze momentele cultural-artistice.
Prezent la eveniment am filmat întregul spectacol cu care am realizat montajul video pe care vă invit să-l vizionați.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 10 Mai 2024
Momente cultural-artistice
Momente cultural-artistice
Joi, 9 mai 2024 elevi din cadrul Liceului de Arte Ionel Perlea din Slobozia, coordonați de Prof. Bălan Emilia și Prof. de muzică Polizu Nelu la Liceul Tehnologic Al. I. Cuz
Concursul Național de Chimie Petru Poni, ediția XII
Numele meu Stalidi Alina Nicoleta și sunt inspector școlar de chimie.
În perioada 9 - 12 mai 2024, are loc la Slobozia, Concursul Național de Chimie Petru Poni, ediția XII.
Acest concurs se tine ca locație la Liceul Tehnologic Al. I. Cuza Slobozia.
Participa 31 de județe și 104 elevi din clasele IX-XII de la liceele tehnologice.
La acest concurs au loc doua probe una teoretică și o prob de laborator.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 10 Mai 2024
Concursul Național de Chimie Petru Poni, ediția XII
Concursul Național de Chimie Petru Poni, ediția XII
Numele meu Stalidi Alina Nicoleta și sunt inspector școlar de chimie.
În perioada 9 - 12 mai 2024, are loc la Slobozia, Concursul Național de Chim
Călărași, Podul 4, 6 Mai 2024
Relaxare...
„a doua zi de Paște”
Foro și video - Alexandru Coțarcă și Iulian Dobre
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 6 Mai 2024
Călărași, Podul 4, 6 Mai 2024
Călărași, Podul 4, 6 Mai 2024
Relaxare ...
„a doua zi de Paște”
Foro și video - Alexandru Coțarcă și Iulian Dobre
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregi
Lumina e în oameni!
Sărbătoarea pascală este despre patimi, suferință și jertfă.
Totodată acest mare eveniment este despre credință, recunoaștere și iertare.
Credința omului generează lumină, fi și tu lumină pentru aproapele tau.
O lume întreagă trebuie să știe, El a înviat cu adevărat.
Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le.
Alexandru Coțarcă vă urează să fiți fericiți de Paște alături de cei dragi.
E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit. Hristos a înviat!
O producție Civic Slobozia
Imagine sugestivă, sursa internet
Publicare: 4 Mai 2024
Av. Elena Radu - Voința Poporului: Mai există democrație în România?
După 1989, cea mai ”mare democrație” pe care au perceput-o românii a fost aceea că pot să critice public președintele în funcție, fără să le fie teamă că opinia pe care o exprimă va atrage consecințe negative asupra propriei persoane sau represalii.
Practic, libertatea de exprimare garantată de art. 30 din Constituția României a reprezentat pentru români ”esența democrației” pe care și-au dorit-o și au crezut că au și obținut-o.
Cu toate acestea, de prea mulți ani, s-a instaurat în societatea românească o temere care a determinat cetățenii României, conștient sau inconștient, să nu își mai exercite libertatea de exprimare.
De prea mulți ani:
– cetățenii României atunci când se întâlnesc și doresc să discute și să exprime opinii cu privire la diverse aspecte privind mediul economic și social din România (care nu au legătură cu activități infracționale), își pun telefoanele mobile ”la distanță”, având impresia că așa nu vor fi ”ascultați” sau în mod inconștient reduc tonalitatea vocii atunci când critică o politică publică a statului român;
– în discuțiile telefonice, dacă vor să își exprime o nemulțumire cu privire la ceea ce se întâmplă în România, nu îndrăznesc să o verbalizeze, spunând ”lăsă că îți povestesc eu mai multe când ne întâlnim”;
– cetățenii României, cu toate că în discuțiile private își exprimă nemulțumirea cu privire la ”mersul lucrurilor” în România, nu îndrăznesc să își exprime respectiva nemulțumire în mod public prin exprimarea unei opinii pe propriile pagini de pe rețelele de socializare, semnarea unei petiții, pornirea unui demers legal împotriva unor acte normative neconstituționale, etc, invocând că le este teamă să nu își piardă locul de muncă sau să fie supuși unor represalii ”din chiar partea statului”, etc.
Această temere instaurată în rândul cetățenilor României este efectul unor ”demersuri” ale reprezentanților autorităților publice din România (discursuri publice ale înalților demnitari în stat, abuzurile exercitate de către o parte din judecători și procurori, polițiști și alte forțe de represiune, ”intervenția” directă sau indirectă a structurilor de securitate ale statului etc).
În perioada pandemiei Covid-19 unul dintre prim-miniștrii în funcție a declarat publică că pentru el campaniile cetățenilor care nu erau de acord cu măsurile și politicile aplicate de stat în privința pandemiei ”aceste acțiuni sunt similare cu acțiunile unor teroriști”.
Într-o reală democrație, o asemenea, declarație publică a unui prim-ministru nu ar fi rămas nesancționată, ”demisia de onoare” trebuia să fie depusă imediat.
Mai mult, politica aplicată pe rețelele de socializare și în mass-media, potrivit căreia cine avea o opinie contrară narativei oficiale era ”blocat”, criticat sau acuzat public, fără o intervenție din partea autorităților statului român pentru stoparea acestor practici abuzive împotriva libertății de exprimare, ne-a arătat că, în fapt, această libertate a început să fie ”anihilată” chiar cu concursul autorităților publice.
Chiar dacă ”pandemia” a trecut, anihilarea libertății de exprimare a rămas.
Pe de altă parte, normele neclare, imprecise și neprevizibile din legile adoptate în ultimii ani, prin care sub pretextul combaterii a diverse infracțiuni și fake news-ului, s-au introdus pârghii pentru restrângerea libertății de exprimare, inclusiv de către structurile de securitate națională ale statului român, permit exercitarea de abuzuri în contra cetățenilor.
S-a ajuns în situația în care critica adusă reprezentanților autorităților publice raportat la încălcarea de către aceștia în exercitarea mandatului a prevederilor legii fundamentale – Constituția României să fie mediatizată ca fiind extremism.
Analizând obiectiv realitatea din România, putem constata că ”marea democrație” percepută de români după 1989 a cam dispărut, libertatea de exprimare ”neîngrădită” și fără temere devenind un lux, sub acest aspect România îndepărtându-se de la principiile democrației.
Cu toate acestea, reprezentanți ai statului român critică cu patos conducătorii altor state sau regimurile din alte state, invocând că cetățenilor respectivelor state le este îngrădită libertatea de exprimare.
Însă, pun sub tăcere ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă sub propria ”conducere” în România, trâmbițând că în România ar exista democrație.
În condițiile în care îți este teamă să îți exprimi public liber opinia cu privire la politici, legi, reguli care se stabilesc în România și care te afectează sau opinia ta este ștearsă/ascunsă, crezi că trăiești într-o Românie democratică?
Sau crezi că prevederile art 1 alin. 3 din Constituția României (singura lege votată direct de poporul român) au fost golite de conținut, voința poporului fiind anihilată de diverse grupuri de interese care s-au infiltrat in structurile și autoritățile statului român?
(Art 1 alin. 3 din Constituție: ”România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”)
Dacă vocea poporului este ”astupată”, cum își poate exprima acesta voința?
Articol preluat, sursa: active news
Fotografie: Avocat - Elena Radu
Publicare: 30 Aprilie 2024
Ziua națională a Forţelor Terestre Române
Marți 23 aprilie de ziua Sfântului Gheorghe și totodată ziua națională a forţelor terestre române la Slobozia au avut loc manifestații cu caracter militar.
Garnizoana Slobozia în colaborare cu Batalionul 113 Artilerie Bărăganul au amenajat standuri pentru prezentarea unor echipamente și accesorii militare.
Oameni de toate vârstele au putut vedea și chiar atinge echipamente militare ce pot fi prezentate în public.
Organizatorii au realizat diverse competiții cu specific militar pentru cei ce au dorit să simtă cum e să fi soldat.
În contextul evenimentelor statul român creează diverse campanii prin care tinerii sunt încurajați să se „înroleze” în armată, o armată care din păcate la acest moment este coordonată și condusă de NATO.
Așa cum am mai spus, imperialiștii globaliști au nevoie și de „carne de tun” românească, mai ales pe teatrul de operațiuni din țara de la margine numită Ucraina.
Gândiți, că nu doare, cât încă se mai poate.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 23 Aprilie 2024
Ziua națională a Forţelor Terestre Române
Ziua națională a Forţelor Terestre Române
Marți 23 aprilie de ziua Sfântului Gheorghe și totodată ziua națională a forţelor terestre române la Slobozia au avut loc manifestații cu caracter militar.
G
Vizită în orașul Fierbinți-Târg
obiectiv turistic, cârciuma „La Bobiță”
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 22 Aprilie 2024
Vizită în orașul Fierbinți-Târg. Obiectiv turistic, cârciuma „La Bobiță”
Vizită în orașul Fierbinți-Târg
obiectiv turistic, cârciuma „La Bobiță”
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civi
Subiecte de actualitate, 16 aprilie 2024
1. Politicienii vor război la ordin din extern, societatea civilă nu.
2. Costul utilităților și al bunurilor de consum în continuă creștere, acestea vor genera haos social.
3. Pregătirea unor „stări de urgență” menite să blocheze mișcarea societății civile și nu numai.
4. Strângerea semnăturilor pentru depunerea candidaturilor „pe ultima sută de metri”.
Subiecte locale:
1. Răspunsuri evazive la solicitările privind prețul și calitatea apei de la robinet.
2. Amenajări și curățenie făcute cu metoda „gunoiul sub preș”.
3. Distrugerea spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii, în locul lor realizându-se parcări pentru autovehicule.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 16 Aprilie 2024
Subiecte de actualitate, 16 aprilie 2024
Subiecte de actualitate, 16 aprilie 2024
1. Politicienii vor război la ordin din extern, societatea civilă nu.
2. Costul utilităților și al bunurilor de consum în continuă creștere, acestea vor gener
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească
Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița.
Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea;
De ce nu m-am prezentat la proces.
Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ?
Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar.
Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu.
Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă.
V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei.
Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal:
Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia
Atașez documente constituind piese din dosar.
PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si"
PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale"
Hai Liberare!
Text și documente publicate: 20.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - semnatura
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Iubind in taina
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - La steaua
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Patriotismul
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Despre oameni
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Greselile politicienilor sunt crime
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - 1850 - 1889
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Simbolurile justiției
Procesul Dr. Fuellmich împotriva OMS și Forumului de la Davos
Procesul pentru crime globale împotriva umanității intentat și acceptat de Curtea Superioară de Justiție din Canada a început.
O echipă formată din peste 1.000 de avocați și peste 10.000 de experți medicali condusă de germanul Dr. Reiner Fuellmich, unul dintre cei mai puternici avocați europeni, a lansat cel mai mare dosar juridic din istorie numit „Nürnberg 2” împotriva OMS (Organizația Mondială a Sănătății / Morții) și Grupul Davos (Forumul Economic Mondial condus de Klaus Schwab, în vârstă de peste 80 de ani) pentru crime împotriva umanității.
DR. Reiner Fuellmich este un avocat germano-american care a câștigat dosare de milioane de dolari împotriva fraudei Deutsche Bank și cel împotriva Volkswagen pentru frauda Dieselgate.
Este unul dintre fondatorii „Comisiei de anchetă asupra coroanei germane”.
Fuellmich și echipa sa au strâns mii de dovezi științifice care demonstrează nefiabilitatea totală a testelor PCR și frauda din spatele lor.
Fuellmich a vorbit despre vaccinuri la acea vreme și a declarat că „nu au nimic de-a face cu vaccinările, dar fac parte din experimente genetice”.
Pe lângă testele greșite și certificatele de deces frauduloase produse de personalul medical corupt, vaccinul „experimental” în sine încalcă articolul 32 din Convenția de la Geneva.
Articolul 32 din Convenția IV din 1949 interzice: „mutilarea și experimentele medicale sau științifice care nu sunt necesare pentru tratamentul medical al unei persoane”.
Conform articolului 147, efectuarea de experimente biologice pe oameni reprezintă o încălcare gravă a Convenției.
Vaccinul „experimental” încalcă toate cele 10 coduri de la Nürnberg, care prevăd pedeapsa cu moartea pentru cei care încalcă aceste tratate internaționale.
Fuellmich a adăugat, de asemenea, că ,,toate acestea au fost de mult planificate pentru a fi implementate în 2050.”
Dar apoi „ frânghiile au devenit lacome” și a decis să anticipeze planurile mai întâi în 2030 și în cele din urmă în 2020 atât de grăbită încât fac atâtea greșeli.
De exemplu, producătorii de vaccinuri nu au prevăzut că vor exista atât de multe efecte secundare și decese.
„Europa,” continuă Fuellmich, este principalul câmp de luptă al acestui război.
Asta pentru că este complet falimentară.
Fondurile de pensii au fost complet jefuite.
De aceea vor să preia Europa înainte ca oamenii să știe asta".
Dar cine sunt acești oameni care trag sforile?
Potrivit lui Fuellmich, acesta este un grup de aproximativ 3.000 de superbogați.
Clica Davos din jurul lui Klaus Schwab aparține acestui grup. Ce vor ei?
Control total asupra oamenilor.
"Ei mituiesc medici, personalul spitalului si politicieni.
Oamenii care nu coopereaza sunt amenintati.
Folosesc tot felul de tehnici psihologice pentru a manipula oamenii".
„Mass-media de masă”, rezumă Fuellmich, „spun o realitate falsă și spun că majoritatea oamenilor sunt în favoarea măsurilor și a vaccinurilor.
Acest lucru cu siguranță nu este adevărat”.
De exemplu, aproape toți cei cu care vorbesc în Germania știu că o mască nu protejează de nimic, pentru că aproape toată lumea este acum informată de media alternativă.
Vechea presă se stinge.
Sfatul lui Füllmich?
"Răspândiți adevărul și faptele cât mai mult posibil și nu vă pierdeți energia cu oamenii care sunt disperați să se vaccineze.
Nu-i putem salva pe toți.
Mulți oameni vor muri."
Un caz din Franța: Un bătrân bogat, cu multe polițe de asigurare de viață (milioane) în favoarea familiei sale, moare din cauza vaccinării cu Covid (necontestat de medici și de asiguratorii săi de viață).
Compania de asigurări a refuzat să plătească, deoarece medicamentele experimentale, tratamentele etc. sunt excluse din poliță.
Familia dă în judecată compania de asigurări, dar pierde.
Judecătorul afirmă: "Efectele secundare ale vaccinului experimental sunt cunoscute și defunctul nu putea pretinde că nu le cunoștea atunci când a luat voluntar vaccinul.
Nu există nicio lege sau mandat în Franța care să-l oblige să se vaccineze.
Prin urmare, moartea sa." este în esență "sinucidere".
Sinuciderea este, de asemenea, exclusă din polița sa.
Dacă cineva vă contestă vreodată dacă aceste injecții sunt sau nu experimentale și că nici companiile farmaceutice, nici guvernele, nici altcineva în afară de Dvs. nu sunt responsabile pentru acceptarea lor, iar dacă muriți, v-ați sinucis în mod legal.
Fără asigurare, fără plăți, fără rambursări.
Sunteți pe cont propriu! Vaccinații au semnat actul de sinucidere!
Sursa: burebista2012.blogspot.com
Imagine sugestivă
Articol preluat și publicat: 13.01.2022
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 5
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] Textul l-am preluat de pe internet acum câțiva ani. L-am listat la imprimantă și îl păstram într-un dosar. La un momendat m-am gândit să-l redactez pe calculator și să realizez aceste file pentru a le posta pe rețele de socializare.
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] După cum puteți observa, articolul este postat pe 05.12.2019
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 3
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 1
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 2
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Film Românesc - Cel Ales (2015)
Vă invit să vizionați filmul românesc Cel Ales 2015.
Al cărui personaj important este ESCU și metehenele sistemului.
Cel Ales este un film românesc din 2015 regizat de Cristian Comeagă.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii: Laura Cosoi, Nicodim Ungureanu, Olimpia Melinte, Bogdan Stanoevici.
Genul programului: DRAMA
Acest program este interzis copiilor sub 15 ani.
Programul conține șcene de violență fizică și limbaj licențios.
https://youtu.be/SdRJXpnkWV4
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 - Monitoru oficial
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 9
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
[user=2603]tinela lupu[/user] Răspunsul este NU.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 8
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 7
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 6
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 5
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.