Alexandru Coţarcă

Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Coperta profilului · 1 an în urmă
Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
👍 3
👍 3 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Poza de profil · 1 an în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
👍 1
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
Mesaj pentru țară - Generalul Radu Theodoru Sunt generalul maior aviator Radu Theodoru, veteran de război. Din însărcinarea Statului Major al Comandamentului Vlad Țepeș, adresez un mesaj cetățenilor din România și românilor de pretutindeni. ​Cetățeni ai României, români de pretutindeni! Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, analizând situația țării pe plan intern și extern a constatat: 1. Situația internă catastrofală este exclusiv opera păturii politicianiste majoritar incultă, coruptă, vândută centrelor de putere globalizatoare. Pătură generatoare de nepotism în masă care a acceptat și acceptă anularea instituțiilor fundamentale ale statului, armata, biserica, școala, justiția, sănătatea, adoptând la ordin străin legi anti-naționale cu urmări grave în demografie, în proprietatea rurală, urbană, în economie, cultură și spiritualitate. 2. Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, după analizele și evaluările întreprinse a ajuns la concluzia că România mai are resurse umane și economice capabile să realizeze practic un model românesc de țară salvator dacă cetățenii, tineretul în special, instituțiile de forță acționând sub același steag, elimină prin vot actualul sistem, înlocuindu-l cu un sistem socio-economic al meritocrației în care tradițiile verificate de istorie să beneficieze de aportul tehnico-științific modern în spațiul politic al independenței și al suveranității. Români, treziți-vă ! Vă oferim o șansă a salvării. Partidele și asociațiile din țară și diaspora cu programe suveranist-naționale care au fost active în post-decembriadă, fie în spațiul civic, fie în cel politic prin organizarea taberelor de tineret cu programe educativ-patriotice, umanitare, excursii cu tematică documentară, cunoașterea țării și a istoriei acesteia, situri arheologice, excursii pe tematică documentară, recunoașterea țării și a istoriei acesteia, locuri ale marilor bătălii de apărare, case memoriale, reabilitarea de morminte ale eroilor, ale cimitirelor militare, organizatori de mari mitinguri și marșuri de protest împotriva abuzurilor administrative, terorii sanitare, provocărilor la război. Parlamentari care au interpelat drastic, inițiatorii de legi anti-românești recomandate de Uniunea Europeană, sunt îndreptățiți și obligați moral: • Să se solidarizeze într-o coaliție cu program comun care pe plan intern să schimbe imediat sistemul slugo-statului actual; • Să înlocuiască conducerea Băncii Naționale și să orienteze sistemul economico-financiar spre spațiul BRICS; • Să formeze un guvern de criză din specialiști, specialiști certificați prin opera lor tehnico-științifică, realizările lor practice și experiența de organizare și conducere; • Să responsabilizeze toate funcțiile statului prin regulamente exacte și depunere de jurământ; • Să anuleze toate legile anti-românești din economie, învățământ, administrație, sănătate și cultură; • Să rezolve în regim de urgență problemele Ardealului; • Să proclame neutralitatea României pe plan externș • Să refacă sistemul alianțelor tradiționale reciproc avantajoase • Să aducă în țară tezaurul înstrăinat la Londra • Să activeze sistemul relațiilor economico-comerciale în zona balcanică și Euro-Asiatică • Să impună interesele naționale în Delta Dunării și-n bazinul Mării Negre ( bazinul Mării Negre aparține riveranilor, fără excepție ) • Să abroge relațiile subalterne cu Ucraina • Să protejeze românii Transnistrieni • Să recupereze teritoriile istorice răpite silnic de Ucraina, sau prin trădarea alogenilor din conducerea slugo-statului zis România • Să reia relațiile economice, culturale cu Rusia, China și Iranul • Să antameze negocieri cu Federația Rusă pentru anularea pactului Ribbentrop-Molotov Români din țară și din diaspora, impuneți ferm diverselor orgolii, ambiții personale veleitarilor și demagogilor vocali [_____] necesare. Eliminați drastic din spațiul politic eșecurile compromise ale vechiului regim, nulitățile cameleonice, agenții diversioniști. Impuneți în partidele și asociațiile voastre demersul pentru unire într-un partid politic capabil să-și asigure o majoritate lejeră necesară realizării unui program de țară, măcar pe timp mediu. Nu mai de voi depinde salvarea sau prăbușirea țării, a scoaterii ei din istorie. Gongul timpului românesc a bătut ora 23. Treziți-vă, uniți-vă și Dumnezeu ne ajută! Text preluat, sursa: Telegram Apel de conștientizare și acționare imediată Publicare: 2 Septembrie 2023
👍 2
Silvius Banica, Alexandru Coţarcă
👍 2 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mişcă vara; In rostirea ei bătrânii Cu sudori sfinţit-au ţara. Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veşnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeşnici. Nu veţi plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Şi-ţi vedea, cât îi de darnic Graiul ţării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Şi citindu-le ‘nşirate, - Te-nfiori adânc şi tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, Să ne spiue-n hram şi-acasă Veşnicele adevăruri. Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care o plâng şi care o cântă Pe la vatra lor ţăranii. Înviaţi-vă dar graiul, Ruginit de multă vreme, Ştergeţi slinul, mucegaiul Al uitării ‘n care geme. Strângeţi piatra lucitoare Ce din soare se aprinde – Şi-ţi avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Răsări-vă o comoară În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Alexei MATEEVICI
👍 2
Silvius Banica, Alexandru Coţarcă
👍 2 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
Banca Rothschild a fost consultantul Fondului Proprietatea în procesul de listare a Hidroelectrica la Bursă. ZF: Listarea la bursă nu a făcut decât să umple buzunarele băncilor occidentale. După cum se cunoaște, luna trecută, o parte dintre acțiunile Hidroelectrica, respectiv cele deținute de Fondul Proprietatea (controlat de americani), au fost listate la Bursă. Ceea ce se cunoaște mai puțin este că organizația care a oferit consultanță Fondului Proprietatea pentru listarea la bursă a Hidroelectrica a fost Banca Rothschild. Mai precis, gigantul american a operat pe post de „equity adviser”, fiind diferit de consultantul de listare. Mai exact, Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are titlul de consultant financiar al Fondului, după cum precizează Ziarul Financiar. Sursa citată notează că listarea la bursă a Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român „nu contribuie la dezvoltarea capacităţilor energetice, dar umflă buzunarele băncilor occidentale cu 80 de milioane de euro”. Astfel băncile implicate sunt: Global Managers sunt Citi, Morgan Stanley, Jefferis – toate din SUA şi Erste din Austria. Joint Managers sunt Bank of America, Barclays, UBS, UniCredit, Wood. Co-lead managers sunt Banca Transilvania – BT CP şi Swiss Capital. Cu alte cuvinte doar două nume româneşti pe listă, respectiv Banca Transilvania şi societatea de brokeraj Swiss Capital. Banca Rothschild l-ar avea printre protejați pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după cum informa Ziarul Financiar. PS: Prădătorii au pus „ghiarele” și pe această companie națională, bineînțeles cu complicitatea trădătorilor de neam și țară. Înstrăinarea unei companii ce ține de siguranță națională constituie una din „bomboanele de pe coliva” României. Articol preluat, sursa: r3media Imagine sugestivă Mențiune: Ca răspuns la un comentariu Publicare: 31.07.2023
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia
👍 3
Admin, Silvius Banica, Alexandru Coţarcă
👍 3 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 2 ani în urmă
Fotografie
"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Se incarca...